trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea firmicus. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea firmicus. Sortați după dată Afișați toate postările

09 ianuarie 2012

Poze astro prin telescop:Craterele Firmicus Apollonius si Mare Spumans.Selenologie




Craterele din aceste imagini sunt aflate pe estul Lunii cum o privim de pe Pamant (adica mereu cu aceeasi fata spre noi).
In fotografiile de mai jos am pus denumirile fiecarui crater sau mare pentru a fi mai usor de localizat, si craterele care au cratere satelit denumite cu litere, au culorile lor.
Videoclipul acestor poze astronomice se gaseste aici: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium.

        Firmicus (56 km), este un crater lunar care se află în partea de est a Lunii, si pare în formă ovală, datorită asezarii lui aproape de marginea vazuta a Lunii. Este, totuşi aproape circular.Craterul este situat la vest de Mare Undarum, şi la nord-est de craterul Apollonius (53 km), de dimensiuni similare. La nord de Firmicus sunt craterele van Albada (22 km) şi Auzout (33 km). Anexat la marginea de nord-vest este Lacus Perseverantiae, o mare lunara in miniatura.

        Apollonius (53 km),  este un crater lunar situat la vest de Mare Undarum, la nord-est de Sinus Successus de pe Mare Fecunditatis şi la nord de Condon (35 km).
 Marginea exterioara a lui Apollonius este oarecum uzata şi este suprapusa de o pereche de cratere mici (inclusiv Apollonius E ) pe peretele de vest. Podeaua interioara aproape plata are un albedo redus şi a fost acoperit de lavă. Acesta nu are niciun vârf central sau cratere notabile mici pe podea.
Ambele cratere, Firmicus si Apollonius, au o adancime de 1,5 km.

Mare Spumans (139 km), din latină: "marea înspumată" , este vizibila in aceste fotografii lunare, si este situata la sud de Mare Undarum . Craterul Apollonius W este situat pe marginea de vest a marii, iar la sudul ei este craterul Maolaurin (50 km), si satelitii lui T (35 km) si H (44 km).

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


Mai jos sunt imagini procesate in Registax.



14 iunie 2012

Poze cu Luna prin telescop Mare Spumans Firmicus si Apollonius in Registax


Pozele de mai sus sunt imagini video procesate in Registax, in care sunt cratere de la sudul Marii Crisium, cum sunt Firmicus si Apollonius. Am prezentat si in alt articol capturile video din acea noapte, dar si filmarea.
Mai la sud-est de cele doua cratere este o mare numita Mare Spumans, sau Marea Inspumata. Acestea sunt cele mai bune fotografii cu aceasta depresiune de pana acum.

Mare Spumans, ca şi Mare Undarum de altfel care ii este vecina la nord-est, sunt suprafete intunecate la culoare, neregulate, aflate pe partea de est a Lunii cum o vedem noi de pe Pamant, la sud-est de Mare Crisium.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone Image Viewer, Registax


04 ianuarie 2012

Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Acest video stabilizat prezinta partea de vest a Marii Crisium. Incepe cu craterul mare de la nordul marii, Cleomedes (126 km). Imaginile merg de-alungul vestului marii spre sud, cand apar Macrobius si Tisserand, apoi craterul luminos cu raze Proclus (28 km).
 Mergem mai departe si urcam pe platoul Marii Crisium unde observam doua cratere izolate: cel din stanga mai mic este Peirce (19 km), si cel din dreapta care este mai mare, Picard (23 km).

In coltul de dreapta jos incepe sa se vada putin din alta mare, aceasta fiind Mare Fecunditatis.
Ne tinem vizual de Mare Crisium, si ajungem in sudul ei, unde apar craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), iar apoi apar doua intinderi de mare: Mare Spumans in partea superioara, si Sinus Successus .




Video: VictorLupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10

29 iunie 2012

[FullHD] Video spectacular cu Mare Undarum prin telescop 2012

     Mare Undarum, aflata la sud-est de Mare Crisium, se află suficient de aproape de partea vizibila a Lunii pentru a fi întotdeauna observata în prima jumătate a lunatiei, cu excepţia primelor zile, atunci când observarea vizuală detaliată este imposibila.

     Ca si Mare Marginis, Mare Undarum este neregulată în contur, dar este ceva mai mica, având un diametru de aproximativ 200 km şi o suprafaţă de aproximativ 21,000 km patrati. Caracteristici notabile în vecinătatea acesteia sunt craterele întunecate, cu podeaua plata, Firmicus (56 km), adiacent celui mai mic lac pe Lună, Lacus Perseverantiae, sau Lacul perseverentei, de doar 70 km.
     In video prezentat mai jos, Mare Undarum, si cu toate celelalte forme de relief, sunt aflate in plina lumina a soarelui. Datorita acestui fapt, nicio umbra nu porneste de la marginea nici unui crater sau vale. Temperatura de pe Luna in asemenea conditii, poate atinge si 107°C.

De la mijlocul videoclipului apare craterul Langrenus (132 km.), tot luminat complet de soare. Goclenius (72 km.) este craterul care seamana cu un inel pe marginea stanga a clipului.



Video: Victor Lupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 27/04/2012
Locatie: Baia Mare, România
Prelucrarea şi editare: Sony Vegas 10

23 ianuarie 2012

Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie




Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.
             Foto realizata in 26 februarie 2012

24 octombrie 2011

Mare Undarum in lumina-imagini cu Luna prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105 la 7x zoom optic
Marire totala: 700x
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

         Mare Undarum este localizata pe partea de est a Lunii vazute de pe Pamant, si are o suprafata de 243 de kilometri. Are o forma nedefinita dupa cum se observa si in imaginile din acest articol.

         Ca localizare, vecinii acestei mari sunt craterele Dubyago (Dubiago) la est, crater care are marginile cele mai inalte in partea de est, Firmicus (56 km) la vest, care are o podea de culoare inchisa asemanatoare cu culoarea marii Crisium.
         Craterul Condorcet (74 km), se afla la nordul marii, si are podeaua refacuta de lava care a inundat craterul si care prezinta o pata mare intunecata pe partea de vest a podelei, iar Condorcet P (6 km) si F (37 km) sunt localizate in interiorul marii.

        Marea Undarum nu are o suprafata plana si lipsita de caracteristici, ci este plina de formatiuni muntoase, de aceea cei care inca nu stiu de ea, se vor chinui putin sa-si dea seama care este. Mai jos, am editat fotografia in care am pus denumirile formatiunilor lunare pentru a le localiza mai usor.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


29 iulie 2015

Index Astronomie Astrofotografie.

Jupiter planet.

Jupiter and its moons
Finding Arcturus through my telescope.
Jupiter videoed
Celestial objects for common telescopes
Mapping and naming the Moon craters
Astronomy Now
Important celestial events
The Moon - Clavius (crater) Astrofotografia Lupu Victor
Casatus crater filmed from Earth
Craters on the surface of the moon
Astrophotography Nikon D80
Night falls on Santbach crater
Beautiful morning on Pitatus crater (region)

C.C.

Imagini.cu.luna plina
Cartografierea craterelor Lunii
Cand va fi urmatoarea Luna plina?
Cel mai bun binoclu de astronomie
Imagini cu planeta Venus
Dslr (hdr) astrophotography Jupiter
de ce este luna o sursa de lumina
Care sunt cele 8 planete ale Sistemului nostru Solar?
Asezarea planetelor in sistemul nostru solar
Cum arata Venus telescop
Aplicatie stele mobil.
Cate rotatii face pamantul in jurul axei sale in 24 de ore?
Informatii si imagini despre fiecare planeta a sistemului solar
Informatii despre planete.
Criterii de alegere a telescoapelor.
Cand e urmatoarea luna plina
Fazele lunii in luna decembrie 2015
De ce nu simtim cand se roteste pamantul?
Telescop foto luna.
Ce se intampla pe luna?
Cate stele are universul?
Planete vizibile in 2015.
Cum se vad planetele prin telescop?
ce asemanari si deosebiri sunt dintre luna si soare
cum se vede universul prin telescop
ce sunt petele de pe Luna?
ce inseamna cand apare luna mare?
Aplicatie identificat stele.Axa Soarelui.
Luna plina si luna noua foto.
Care sunt planetele sistemului solar imagini cu ele si cum se numesc
puterea de apropiere a unui binoclu

datele astronomice ale zilei
de ce urla cainii la luna plina
diametrul sistemului solar
lungimea elipsei pamantului
cum sunt aranjate planetele
sistemul solar proiect
ordinea planetelor




Grimaldi crater.


Imagini telescopice cu Luna si Venus.
Eratosthenes on a map of the moon
Hyperion t-adapter m43/t-2
Nikon telescope adapter
What telescope can see craterw on moon clearly?
Where is Archimedes located on the moon?
Astronomy bright stars.Orion nebula through binoculars.
Saturn images by 8 inch.
Splendors of the Universe: 2015 Astronomy Calendar with Daily Moon I
Telescope images of kepler crater.
Moon telescope images 2014.
What is the difference between apogee and aphelion?
Images of lunar clavius crater
Extreme pictures of the moon.
SHARP IMAGES OF THE MOON
Moon's Carpathian mountais
orion nebula 6inch scope
Telescope images of Saturn.
Image of jupiter planet.
telescopic photos of the moon
in which constellation will comet pons winnecke be january 2015
Venus aphelion and perihelion
DSLR mount for telescope
video from telescope 20"
in which constellation will comet pons winnecke be january 2015
real time astronomy images
EQ4 EQ5 dual axis motor drive remote control schmetic
The moon real colour
telescopes that can see the moon
jupiter celestron 8 photo
video astronomy
saturn from telescope on earth
venus observation
where is mons dieter on the moon



Titluri:

(Poze prin) Telescopul meu: C8-N (CELESTRON 8" NEWTONIAN) telescope review-magazine 1585
Cel mai mare crater de pe Luna Craterul Bailly Poze prin telescop 1172
... si ... Cratere lunare de nord vazute prin telescop. 987
Sabine si Ritter Cratere lunare Imagini prin telescop astronomic 544
Luna artistica prin telescop 442
Nikon D80 DSLR vs.Camera video Sony CX105 417
Planeta Jupiter in Registax-Observarea planetei-Imagini astronomice 414
Video si astrofotografie prin telescop cu Sony CX105.Astronomie digitala
Mare Frigoris 368
Imagini cu detalii prin telescop Gassendi Cratere lunare Referat astronomie 332
Craterele Strabo si Thales-imagini astronomice 320
Luna Noua la doua zile Poze prin telescop astronomic 310
Intrebare astronomie Ce crater este acesta? 283
Poze cu Luna prin telescop Mare Spumans Firmicus si Apollonius in Registax 267
Snapshots Luna-partea de sud-est a Lunii 224
Craterul Kepler-descriere si poze prin telescop. 220
Capturi rapide cu Luna prin telescop 206
Craterul Demonax. Poze cu Luna prin telescop 204
Observare Luna-cateva cratere 186
Snellius si Hase Fotografii prin telescop 182
Imagini Video HD prin telescop astronomic Craterul Fracastorius de pe Luna 177
Estul golfului Sinus Iridium in imagini Registax 159
Imagini video HD prin telescop astronomic Craterul Meton de pe Luna 157
Poze cu Luna prin telescop craterul Moretus 157
Video astronomic cratere lunare prin telescop  151
Imagini video Luna zona marilor Serenitatis-Tranquillitatis prin telescop 142
Mare Undarum in lumina-imagini cu Luna prin telescop 140
Toți ochii pe Schiller. Noi astro-imagini cu cratere lunare. 139
Frumosul crater Janssen filmat cu telescopul astronomic amatorial 136
Cratere lunare prin telescop astronomic Geminus si Franklin 132
Mununatul Maginus de pe Luna in imagini prin telescop astronomic 132
Poze apropiate cu polul sud al Lunii Simpaticul crater Moretus 128
Orontius si complexul de craterele ce formeaza un scorpion. 124
Imagini prin telescop cu adevărat uimitoare de la polul sud al Lunii. 124
Registax: 120
Razele craterului Copernicus Imagini prin telescop procesate in Registax 120
[FullHD] Video craterul ... prin telescop astronomic 120
Poze prin telescop Craterul lunar Vendelinus 110
Astrofotografie craterul lunar Schomberger 106
O privire in detaliu a Lunii prin telescop (Video) 103
Cratere fotografiate prin telescop astronomic 103
Astroinfo 102
Imagini Video HD prin telescop astronomic Craterul  101
Uriasul crater Janssen de pe Luna prin telescop. Imagini Registax. 97
Regiunea dintre craterele ...
Craterul...de pe Luna prin telescop astronomic

Altele:

Pleiadele Cele Sapte Surori sau Closca cu Puii Imagini prin telescop astronomic 1873
Constelatia Orion Imagini DSLR Nikon D80 Astronomie observationala 706
Luna azi dimineata prin telescop Nikon D80 si Hyperion 633
Luna azi dimineata prin telescop Nikon D80 si Hyperion 631
Harta fotografica a Lunii: Zona de NORD Atlas Lunar. 418
Luna in lumina-Culorile Lunii 386
Conjunctia Jupiter si Venus Imagini DSLR Nikon D80 360
Luna si Jupiter prin telescop noiembrie 2012 295
Astronomie fara telescop Soarele prin camera video si filtru solar 254
Jupiter aseara cu DSLR si HDR 237
Soarele Poze telescop astronomic 19 mai 2013 214

Istoria astronomiei



28 ianuarie 2012

Referat Astronomie-Lacurile de pe Lună:Lacus Palus Sinus. Geologia Lunii.


                     Sinus Iridum de pe Lună. Foto: Lupu Victor 17 ianuarie 2011

Cuvântul lacus în latină înseamnă "deschidere, gaură, piscină, lac," şi a fost, de asemenea, cuvântul pentru un punct de distribuţie în aprovizionarea cu apă a populaţiei din Roma antică.

Aceasta este o listă de Lacuri (o mare singulară), de pe Lună. Aceasta include, de asemenea, şi denumirea de lacus, palus și sinus. Sistemul modern de nomenclatură lunară a fost introdus în 1651 de către Riccioli. Harta lui Riccioli a Lunii a fost elaborată de Francesco Maria Grimaldi, care are şi un crater numit după el.


Lacurile Lunii (lacus):

Lacus Aestatis - sau "Lacul de vară", 90 km diametru situat în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Autumni - "Lacul de toamnă", 183 km, se află în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Bonitatis -"Lacul Binelui" 92 km, se află la nord-vest de craterul  Macrobius.
Lacus Doloris -"Lacul tristeţii", 110 km, este situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Excellentiae -"Lacul de excelenţei" 184 km, este un lac lunar neregulat la sudul Lunii.
Lacus Felicitatis  "Lacul fericirii" 90 km, este un lac mic, care a fost inundat de fluxurile de lavă.
Lacus Gaudii -"Lacul încântării" 113 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Hiemalis -"Lacul de iarnă" 50 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Lenitatis - "Lacul sensibilităţii", 80 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Mortis - "Lacul morţii", 151 km, este un lac de lavă bazaltică în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Odii - "Lacul urii" 70 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Perseverantiae -"Lacul Perseverenţei" 70 km, situat la nord-vestul craterului Firmicus.
Lacus Solitudinis - "Lacul de singurătăţii" 139 km, este aflat pe partea nevazută a Lunii.
Lacus Somniorum - "Lacul viselor" 384 km, situat în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Spei -"Lacul speranţei" 80 km, situat în partea de nord-est a Lunii, la sud-vest de Schumacher.
Lacus Temporis "Lacul timpului" 117 km, se află în cadranul de nord-est al Lunii.
Lacus Timoris "Lacul fricii" 117 km, este un lac de pe Lună descoperit în 1976.

Golfuri (Sinus) și mlastini (Palus) pe Lună:

Palus Epidemiarum "Mlaștina epidemiei", de 286 km
Palus Putredinis "Mlaștina descompunerii", de 161 km
Palus Somni "Mlaștina somnului", de 143 km
Sinus Aestuum "Golful valurilor", de 290 km
Sinus Amoris "Golful iubirii", de 130 km
Sinus Asperitatis "Golful asprimii", de 206 km
Sinus Concordiae "Golful armoniei", de 142 km
Sinus Fidei "Golful credinţei", de 70 km
Sinus Honoris "Golful onoarei", de 109 km
Sinus Iridium (Iridum)"Golful curcubeelor",  de 236 km
Sinus Lunicus "Golful lunatic", de 126 km
Sinus Medii "Golful centrului", de 335 km
Sinus Roris "Golful de rouă"de 202 km
Sinus Successus "Golful succesului"de 132 km

                   Lacus Mortis și Somniorum de pe Luna


Urmariţi-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
                          Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

06 ianuarie 2012

Referat astronomie.Vestul Marii Crisium.Poze prin telescop


 Aceste capturi prin telescop cu vestul Marii Crisium, sunt din clipul prezentat in alt articol: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Sunt multe cratere de prezentat pentru ca zona este mare, si am sa prezint doar caracteristicile lunare ce nu au fost discutate pana acum.

Incepem cu craterul Burkhardt (57 km), care se află între craterele Geminus (86 km), la nord, şi la sud de Cleomedes.
Burckhardt se află pe două cratere de dimensiuni putin mai mici pe părţile opuse, care produc o formatiune de crater triplu. Burckhardt E (39 km), este acoperit de cadranul de sud-vest al lui Burckhardt, în timp ce Burckhardt F (43 km), este acoperit de cadranul de nord-vest. Buza craterului, este circulara, dar oarecum neregulata în formă. Există un varf central, lângă punctul de mijloc al podelei craterului.

Infipt in marginea de vest a lui Cleomedes este craterul Tralles., iar la estul lui Cleomedes este craterul Delmotte (32 km), un crater mic, ale carui caracteristici sunt greu de vazut datorita pozitiei lui.

Mergem mai departe la a doua fotografie cu descriere de mai jos, unde sunt craterele Macrobius si Tisserand, de 64 respectiv 37 km, craterul cu raze, Proclus (28 km), si Palus Somni care este o zona de 143 km, si se afla la vestul lui Proclus.

In a treia poza de mai jos, sunt multe cratere de dimensiuni mici, atat pe suprafata nmarii, dar si pe marginea acesteia.
Craterul Peirce (19 km) cu Picard (23 km), sunt cele care se afla mai "in largul marii" Crisium.
În interiorul Picard sunt o serie de terase, pe care seismologii le-au atribuit unei prăbuşiri a podelei craterului. Cel mai jos punct al podelei craterului este la aproximativ 2000 de metri sub nivelul buzei sale, si are un mic deal in centru.

Alte cratere aflate mai spre marginea marii sunt Yerkes (36 km), Lick (31 km), Greaves (14 km), iar "pe malul marii" este craterul Glaisher (16 km).

Craterul Yerkes (36 km), mi se pare interesant, deoarece interiorul lui a fost aproape complet inundat de lava, lăsând doar o rămăşiţă de mică adâncime a marginii deasupra Marii, margine care este cea mai vizibila la vest şi de sud, şi abia existenta la est. Podeaua are un albedo similar cu marea Crisium, astfel încât caracteristicile lui nu se disting de împrejurimi.

Despre craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), voi vorbi in alt articol dedicat acestora.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


Mai jos, imaginile sunt procesate in Registax.

28 octombrie 2011

Craterul Condorcet (video)-partea de est a Lunii

     Acest video stabilizat prezinta partea de est a Lunii, mai precis, craterele de la sudul marii Crisium.
Fotografiile acestui video sunt aici .
Craterul Firmicus (56 km) se afla la sud-vest de Condorcet.
Atmosfera nu este chiar foarte buna, insa sunt momente de claritate in imaginile din clip.


Video by: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: Nu
Data: 16/07/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Editare: Video stabilizat în Sony Vegas 10

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management