Videoclipuri cu Luna prin telescop. Cratere lunare de centru.

Craterele situate pe centrul discului lunar, asa cum se vede de pe Pamant, sunt cele mai vizibile, deoarece intreaga lor structura este cu fata spre noi, dezvaluind podeaua si detaliile lor perfect, chiar si printr-un telescop modest. In zona centrala se gasesc multe caracteristici, cum sunt munti, mari si cratere.
Sunt multe cratere lunare observate trecând în aceste imagini video, în care remarcăm în ordinea apariției lor: Godin/Agrippa (46/35 km), Triesnecker (26 km), Pallas/Murchison (50/58 km), Mare Insularum, Copernicus (93 km), Hipparchus (150 km), Flammarion (75 km), Ptolemaeus (153 km), Lalande (24 km), Mosting (26 km), Fra Mauro (95 km) si Gambart (25 km).



Cratere lunare de centru video:

Aceste clipuri, au fost folosite în programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop de 8 inch Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat video: Sony CX130
Mod video: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 10 februarie 2011.

Imagine din 29 aprilie 2012.

Imagine din 10 martie 2014.

Read more »

Regiunea de pe Lună Sinus Aestuum. Imagini Registax.

101 cadre video, în Registax.

361 cadre video, în Registax.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

101 cadre video, în Registax.

Ne îndreptăm atenţia spre zona de centru a Lunii, unde observăm mai multe caracteristici interesante.

În partea de sus a imaginilor, este o parte din Sinus Aestuum. Mai jos, începem să dăm de cratere mici satelit ale lui Schroter (35 km), Sommering (28 km), Gambart (25 km) şi Bode (19 km). În josul imaginilor sunt craterele lipite Pallas şi Murchison (50/58 km).

Ca o caracteristică interesantă, este regiunea mai închisă la culoare din centrul imaginilor.

Craterul Schroter şi Sommering sunt două cratere ambele afectate de inundațiile de lavă. Acestea au marginile cu întreruperi.

Imaginile au fost realizate în programul Registax, în care am introdus un video pentru a fi procesat.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Craterul lunar Triesnecker fotografiat de pe Pământ.

100 cadre video, în Registax.

Zona despre care discutăm în acest articol, este cea de pe centrul Lunii, în care observăm craterele cu interiorul acestora mult mai bine decât cum se văd cele de pe marginea Lunii, unde se văd oblic. Însă totuși, fiecare poziţie a craterelor pe discul lunar, are avantajele şi dezavantajele ei. La craterele situate pe marginea Lunii, se pot observa mai usor marginea interioară, dar şi vârfurile centrale de pe podea, putând aproxima chiar şi înălțimea acestora. La craterele situate pe centru, acest lucru nu este posibil deoarece sunt privite de la înălţime, adică de deasupra lor, şi nu oblic.

Triesnecker (26 km), un crater de impact proeminent localizat pe Sinus Medii aproape de partea centrală a Lunii . Este localizat la nord vest de craterul Rhaeticus (43x49 km) şi la sud est de craterul inundat Murchison (58 km). La estul craterului, este un sistem de şanţuri care se extinde pe o zonă de 200 kilometri spre nord şi sud.
Craterele Agrippa si Godin (45 si 35 km.), sunt în josul imaginilor.

Info Triesnecker.

	Coordonate 4.18°N 3.60°E

Diametru 26 km
Adâncime: 2.8 km
Colongitudine: 356° la răsărit
Eponim: Franz P. Triesnecker


Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Nouă, 100% = Plină)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 29 aprilie 2012.

Read more »

Capturând cratere prin telescop astronomic: Pallas şi Murchison.

Pallas şi Murchison (50 si 58 km), sunt douã cratere despãrţite de un zid drept, întrerupt. Nu pot sã îmi dau seama ce a cauzat acest perete. La prima privire ai spune cã este vorba de buza acestor cratere, dar mã intrigã faptul cã peretele se extinde la ambele extremitãţi, fãrã a fi rotunjit. Este oare posibil ca Pallas şi Murchison sã se fi format simultan din douã impacturi ale douã corpuri ce s-au ciocnit de Lunã, venind din pãrţi opuse?

Pallas şi Murchison comunicã între ele printr-un culoar în acest perete. Murchison, are marginea de sud-est "mâncatã", fãcãndu-se ieşirea la Sinus Medii, care se aflã la sud.

Sistem optic: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 30/03/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10, FastStone

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine prin același telescop din 11 mai 2011.

Read more »

Imagini de înaltă rezoluție Sinus Medii și craterele ce îl inconjoara.



24 cadre video, la 90% best quality, gaussian in Registax.



30 cadre video, la 90% best quality, gaussian in Registax.

În imaginile color din această zonă, sunt multe dintre caracteristicile centrale ale Lunii, așa cum se vede de pe Pamant.

   Sinus Medii, un bazin care are și unele cratere mici de pe suprafața sa, aici are o culoare verzuie, care cred că nu este rezultatul unor aberații ale sistemului optic al telescopului, iar aceste imagini sunt rezultatul de procesare în programul Registax în care sunt optimizate multe cadre mai bune ale unui video. În acest fel, calitatea imaginii rezultate din prelucrare, este una mult mai bună decât o captură video, cum ar fi cea de mai jos unde am etichetat craterele, în care culorile abia se percep.

Printre craterele notabile în imagini, vom vedea pe Triesnecker (26 km), Bruce (7 km), Blagg (5.4 km) și Chladni (14 km), care se află pe Sinus Medii, și Pallas (50 km), Murchison (58 km), Rheaeticus (43x49 km) Dumbowsky (26 km), Mosting (26 km), Ukert (23 km), care sunt cratere ce înconjoară Sinus Medii.

Imaginile capturi video:  Sinus Medii Pallas si Murchison Poze prin camera video si telescop .

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Captura video.

Vârsta Lunii: 7 zile
Faza: 51% (0% = nou, 100% = Full)
Distanță: 384.488 km


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Imagini in Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Sinus Medii Pallas si Murchison Poze prin camera video si telescop

Pallas si Murchson (50 si 58 km), sunt 2 cratere lipite, formand o talpa de adidas, Pallas fiind talpa, iar celalalt, botul adidasului. Localizarea lor este pe zona centrala a Lunii vazuta de pe Pamant, la nord-vestul platoului Sinus Medii. Amandoua craterele, au marginile de nord mai ciudate, aratand ca dintii unor cupe de excavator care au sapat in ele. Aceste cratere sunt inconjurate de 3 cratere importante: Bode, Ukert si Triesnecker, acesta din urma aflandu-se pe Sinus Medii la est.

Sinus Medii (limba latină "GolfulCentrului") este un platou lunar mic, care se află la intersecţia ecuatorului Lunii şi primul meridian. Observati pe acest platou care are un diametru de 335 km, doua cratere mici in centru, numite Bruce (7 km) si Blagg (5,4 km).

Surveyor 6, a aterizat pe Sinus Medii. Pe 10 noiembrie 1967, Surveyor 6 a fost al patrulea din seria Surveyor ce a realizat cu succes o aterizare pe Lună. Misiunea a trimis un total de 29952 imagini și achiziționat peste 100 de ore de date privind compoziția materialului suprafaței lunare.
Inainte de Surveyor 6, pe 17 iulie 1967, Surveyor 4 a avut o tentativa de coborare pe suprafata Lunii, tot pe Sinus Medii, insa a fost un esec, deoarece s-a pierdut semnalul radio chiar inainte de a ateriza, prabusindu-se.

Varsta Lunii: 7 zile
Faza: 51% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 384,488 kilometri

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Craterele Pallas și Murchison de pe Luna prin telescop

La nord de Sinus Medii, Pallas (50 km) și Murchison (58 km), formează un duo crater oarecum erodat. Aceste doua cratere sunt usor de memorat datorita formei de talpa de adidas. Murchison, s-a format dupa impactul masiv care a creat bazinul Imbrium, și a fost erodat de reziduuri de la acel eveniment.
Alte cratere din jurul lor sunt Bode, Chladni și Ukert.




Sistem optic: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 30/03/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Video Craterul Pallas Murchison prin telescop

Sinus Medii, in traducere Golful Central, are 350 km în diametru și o suprafață de 52.000 de km patrati. Este o mare neregulata în formă de mare, situat în apropiere de centrul discului lunar, si face legătura cu Mare Vaporum, la nord cu Sinus Medii. In jurul craterului Triesnecker (26 km), se intinde la nord si sud un sistem frumos de rilles peste Sinus Medii. Rimae Triesnecker este format din mai multe rilles liniare care se împletesc pentru a crea cele mai minunate rețele de văi de pe Lună, Daca ar fi puse cap la cap, acestea ar avea o lungime totală de cca. 1.000 km.
La nord de Sinus Medii, craterele erodate Pallas (50 km) și Murchison (58 km) formează un duo. Pe partea opusă a Sinus Medii, este craterul Rhaeticus (45 km).
Imaginile video sunt cu susul in jos, asa cum se vede prin telescop.



Video: Victor Lupu
Sistem optic: Celestron C8 "-newtonian telescop, Plössl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 29/04/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

11 mai 2011

Read more »

Sclipiri de lumini pe Luna-despre fenomenul lunar tranzitoriu

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C-8" -Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Magnificatie totala: 800x zoom
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


       In dimineata zilei de 15 noiembrie 1953, un astronom amator din Oklahoma , S.U.A. pe nume Stuart Dr. Leon , a fotografiat ceea ce el credea a fi o bila masiva alba de foc ce s-a vaporizat, localizata aproape de centrul Lunii, la 16 km sud-est de craterul Pallas. Dacă teoria lui este adevarata,el ar fi primul si singurul om din istorie care a fost martor la impactul unui asteroid ce a produs un impact pe suprafata Lunii.
Astazi misterul a fost insa elucidat (e doar o teorie), pentru ca sclipirea ar fi putut fi cauzată de scurgeri de materiale gazoase din interiorul Lunii. Acest fenomen poarta numele de"fenomen lunar tranzitoriu" ( "transient lunar phenomenon"-sau TLP)
.
Mai sus in foto: Pallas (50 km) si Murchison (58 km), regiune in care s-a fotografiat sclipirea pe care a fotografiat-o astronomul Stuart.

Imaginea unui "fenomen lunar tranzitoriu" din 1953.TLP este luminita din centrul imaginii.
Credit: Leon Stuart-Universitatea din Columbia

Read more »

Video-cratere de pe centrul Lunii prin telescop

          Craterele prezentate in acest video sunt in lumina Soarelui si sunt din zona centrala a Lunii.
          La secunda 06, apare craterul Frisius (88 km), iar la secunda 11 incepe sa se vada Aliacensis si Werner. Mai departe ,la secunda 20,incep sa iasa cele 3 cratere uriase, Walther (128 km), Regiomontanus (110 km), si Purbach (118 km). Imaginea se termina cu Rupes Recta si micul crater Birt (17 km), aflate pe Mare Nubium.
In urmatoarea imagine, la secunda 43 din video, apar craterele apropiate Pallas (50 km), si Murchison (58 km).
          Notabile in acest video prin telescop, sunt razele lui Tycho, care trec peste majoritatea craterelor, si care vin din jos in sus.
          Clipul are imaginile stabilizate in Sony Vegas 10.



Video de: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105 la zoom optic 7x
Mărire totala: 700x
Filtru: Nu
Data: 12/05/2011
Rezolutie video: 1920x1080
Fps: 25
Bitrate: 16000
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Editare: Video stabilizat în Sony Vegas 10

Read more »

Craterele Pallas si Murchison-imagini

↑ Grab this Headline Animator

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 11.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

Pallas si Murchison sunt doua cratere care sunt despartite de un perete care nu este continuu.Despre aceste doua cratere am mai vorbit . Imaginile sunt mai noi si mai aproape.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Mare Vaporum si craterul Pallas cu Murchison

↑ Grab this Headline Animator

Fotograf: Lupu Victor

Optica: telescop Celestron C8-N,plossl 20mm,barlow 2x

Montura: C5

Filtru: nu

Data:14.11.2010

Locatie: Baia Mare

Detalii expunere: -

Procesare: Sony Vegas 10,capturi video

         Pallas (50 km) ,este un crater lunar puternic erodat situat la nord de Sinus Medii. La nord-vest este Bode ,un crater mai mic. Pallas imparte un mic zid cu craterul Murchison (58 km) care ii este ataşat la sud-est.Prin acel zid există două goluri ca doua treceri dintr-un crater in altul.
Podeaua interioară a lui Pallas a fost inundata de lava, lăsând o suprafaţă relativ plană. Craterul are un complex de vârfuri centrale.
        Murchison (58 km),a fost numit asa în onoarea geologului Sir Roderick Murchison.
Murchison impărtăşeşte o secţiune din buza craterului cu Pallas. La sud-est de Murchison este crater circular, Chladni, şi la nord-est este Ukert. Mai departe la est este craterul Triesnecker. Murchison se află "călare" pe linia zenit a Lunii, adică sistemul de longitudine de pornire a coordonatelor selenografice. De aici,Pământul ar părea aproape direct deasupra capului.

         Mare Vaporum -245 km,("marea de vapori") este un platou lunar situat între marginea sud-vest a Marii Serenitatis şi marginea sud-est a Marii Imbrium. Materialul din jurul Marii este din epoca Imbriana, iar materialul Marii Vaporum este din epoca Eratosteniana. Se află într-un bazin vechi sau crater care se află în bazinul Procellarum.  La sud de Marea Vaporum este o linie subţire de culoare deschisă. Această caracteristică este Rima Hyginus. Marea mai este mărginită de lanţul muntos Montes Apenninus. A fost numita de către Giovanni Battista Riccioli în 1651.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »