Imagini video HD prin telescop astronomic Craterul Taruntius si vestul bazinului Crisium

Acestea sunt imagini video HD prin telescop astronomic cu craterul Taruntius (56 km) si vestul bazinului Crisium de pe estul Lunii, asa cum se observa de pe Pamant.

 Noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2012, a fost una cu o atmosfera destul de curata insa extrem de geroasa. Imaginile in consecinta, au iesit multumitoare prin camera video montata la telescop.

Din acest clip, am extras cu programul Registax mai multe cadre, pentru a forma cateva imagini clare ce pot fi vazute in articolul Craterul Taruntius si caracteristicile zonei de la granita Mare Tranquillitatis-Fecunditatis. Imagini prin telescop .

 De asemenea, de la minutul 03:00, telescopul isi muta atentia spre craterele de mai la nord de Taruntius, la craterele Proclus (28 km), Macrobius (64 km)-situate la vestul bazinului Crisium, dar si la frumosul crater de pe Mare Crisium, numit Picard (23 km). imaginile in Registax ale acestor cratere, le puteti observa in articolul: Imagini minunate cu craterul Picard si vestul Mare Crisium
Am discutat mai mult despre aceste regiuni in articolele de mai sus.


Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 396,848 kilometri




Video de: Lupu Victor
Sistem optic: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5) motorizata
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 31/12/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Read more »

Imagini minunate cu craterul Picard si vestul Mare Crisium



101 frames la 90% best quality



252 frames la 75% best quality



356 frames la 80% best quality

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

In aceste imagini, vedem bazinul Mare Crisium cu cateva cratete pe el, si regiunea muntoasa ce formeaza marginea de sud-vest al acestui bazin.

Sub acest unghi de iluminare al Soarelui, observam mult mai iesite in evidenta ridurile de pe Mare Crisium. Acestea se numesc Dorsum Oppel (la vest), si Dorsum Termier la sud. Aceste riduri nu sunt singurele de pe acest bazin.

Craterul Picard (23 km) in aceste imagini (privit mai bine in imaginea a 3-a), pare perfect rotund (dar oval datorita pozitiei lui pe estul Lunii), insa nu este asa, deoarece marginea acestuia are unele bucle, cea mai mare fiind la est. Niciodata nu am vazut acest crater mai proeminent ca in aceste imagini.

Observati craterul inundat Yerkes (36 km) situat la vest de Picard, mai spre marginea bazinului. Peretele de vest al acestuia este inalt, insa pe masura ce ne indrepram privirea spre est, acest perete devine tot mai mic, aproape inexistent.

Pe bazinul Crisium, mai observam un crater situat la sud de Yerkes, numit Greaves, asemanator cu Picard, insa mai mic in dimensiune. Urcand pe marginea bazinului, observam umbra acesteia proiectata pe platoul intins, peisajul devenind adorabil de frumos. Pe aceasta margine inalta de vest a bazinului Crisium, sunt presarate multe cratere satelit de-ale lui Glaisher (16 km) si Proclus (28 km).

 Continuand spre sudul bazinului, vedem ca gulerul ce inconjoara Mare Crisium, este din ce in ce mai inalt si mai dantelat. Aici, intalnim cratere ca Thebbutt (32 km), dar si cratere satelit ale unor cratere ce se afla pe bazin, ca Picard si Lick (31 km). Acesta din urma nu este vizibil in poze pentru ca se afla in umbra, la sud de Greaves.

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos intre 101 si 356 de cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Imagini lunare prin telescop Craterele Proclus si Macrobius

         In imaginile prin telescop din acest articol sunt cratere aflate le partea de est a Lunii. In prima poza se observa Palus Somni aproape in intregime. Este intinderea de teren mai deschisa, care este localizata la vest de Mare Crisium. Peste Palus Somni este vizibila in aceasta fotografie o dunga mai alba fata de terenul din jur, si care sunt defapt ejectiile ce au ramas dupa impactul ce a format craterul Proclus.
Alte cratere din aceste poze sunt: Macrobius, Carmichael, Hill si Lyell.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Read more »

Referat astronomie.Vestul Marii Crisium.Poze prin telescop

 Aceste capturi prin telescop cu vestul Marii Crisium, sunt din clipul prezentat in alt articol: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Sunt multe cratere de prezentat pentru ca zona este mare, si am sa prezint doar caracteristicile lunare ce nu au fost discutate pana acum.

Incepem cu craterul Burkhardt (57 km), care se află între craterele Geminus (86 km), la nord, şi la sud de Cleomedes.
Burckhardt se află pe două cratere de dimensiuni putin mai mici pe părţile opuse, care produc o formatiune de crater triplu. Burckhardt E (39 km), este acoperit de cadranul de sud-vest al lui Burckhardt, în timp ce Burckhardt F (43 km), este acoperit de cadranul de nord-vest. Buza craterului, este circulara, dar oarecum neregulata în formă. Există un varf central, lângă punctul de mijloc al podelei craterului.

Infipt in marginea de vest a lui Cleomedes este craterul Tralles., iar la estul lui Cleomedes este craterul Delmotte (32 km), un crater mic, ale carui caracteristici sunt greu de vazut datorita pozitiei lui.

Mergem mai departe la a doua fotografie cu descriere de mai jos, unde sunt craterele Macrobius si Tisserand, de 64 respectiv 37 km, craterul cu raze, Proclus (28 km), si Palus Somni care este o zona de 143 km, si se afla la vestul lui Proclus.

In a treia poza de mai jos, sunt multe cratere de dimensiuni mici, atat pe suprafata nmarii, dar si pe marginea acesteia.
Craterul Peirce (19 km) cu Picard (23 km), sunt cele care se afla mai "in largul marii" Crisium.
În interiorul Picard sunt o serie de terase, pe care seismologii le-au atribuit unei prăbuşiri a podelei craterului. Cel mai jos punct al podelei craterului este la aproximativ 2000 de metri sub nivelul buzei sale, si are un mic deal in centru.

Alte cratere aflate mai spre marginea marii sunt Yerkes (36 km), Lick (31 km), Greaves (14 km), iar "pe malul marii" este craterul Glaisher (16 km).

Craterul Yerkes (36 km), mi se pare interesant, deoarece interiorul lui a fost aproape complet inundat de lava, lăsând doar o rămăşiţă de mică adâncime a marginii deasupra Marii, margine care este cea mai vizibila la vest şi de sud, şi abia existenta la est. Podeaua are un albedo similar cu marea Crisium, astfel încât caracteristicile lui nu se disting de împrejurimi.

Despre craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), voi vorbi in alt articol dedicat acestora.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Mai jos, imaginile sunt procesate in Registax.

Read more »

Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Acest video stabilizat prezinta partea de vest a Marii Crisium. Incepe cu craterul mare de la nordul marii, Cleomedes (126 km). Imaginile merg de-alungul vestului marii spre sud, cand apar Macrobius si Tisserand, apoi craterul luminos cu raze Proclus (28 km).
 Mergem mai departe si urcam pe platoul Marii Crisium unde observam doua cratere izolate: cel din stanga mai mic este Peirce (19 km), si cel din dreapta care este mai mare, Picard (23 km).

In coltul de dreapta jos incepe sa se vada putin din alta mare, aceasta fiind Mare Fecunditatis.
Ne tinem vizual de Mare Crisium, si ajungem in sudul ei, unde apar craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), iar apoi apar doua intinderi de mare: Mare Spumans in partea superioara, si Sinus Successus .




Video: VictorLupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10

Read more »

Craterul Macrobius la vestul Mare Crisium. Imagini prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Craterul Macrobius (64 km), aflat la nord-vest de Mare Crisium, desi nu are un diametru foarte mare, comparativ cu craterele mici din zona, iese repede in evidenta.Acesta se află la marginea de sud-est a Lacus Bonitatis, o mica mare lunara. Acesta are o adancime de 3,9 km.

Macrobius are un interior cu terase multiple. Micul crater satelit Macrobius C (10 km), se află în marginea de vest. În centrul craterului este un munte complex central. Mai există o creastă mica în interior la vest, dar restul podelei este relativ nivelata.

Craterul Tisserand (37 km), ceva mai mic se află la estul lui Macrobius. Acesta are o adancime de 2,8 km.
Pe craterul lunar Proclus (28 km) nu se poate sa-l omiteti daca priviti Marea Crizei prin telescop, pentru ca razele lui cu un albedo foarte ridicat, raze ce pornesc de la el, si il scot in evidenta desi este un crater cu dimensiuni mici.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Video-Mare Crisium si craterul Proclus prin telescop

       In alt articol am postat un video cu Mare Crisium partea de sud a ei,impreuna cu craterul Proclus, dar in lumina soarelui.
De data aceasta, marea este vazuta cu soarele la un unghi mai mic, ceea ce face sa i se vada marginile intunecate de umbra,si mai multe caracteristici, mai ales in a doua parte a clipului, care data trecuta erau inundate in lumina.




Video de: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Rezolutie video: 1920x1080
Bitrate: 16000, Fps: 50
 Filtru: Nu
Data: 16/07/2011
Locul: Baia Mare, România
Editare: Video stabilizat în Sony Vegas 10

Read more »

Craterul Proclus si Palus Somni in lumina-imagini prin telescop

Fotograf: Lupu Victor

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone, capturi video

         Proclus (28 km), este un crater de impact tânăr situat la vest de Mare Crisium, pe malul de est a Palus Somni (143 km). Acesta se află la sud de craterul Macrobius,de 64 km, şi la nord-vest de craterul inundat de lava,Yerkes. Între Proclus şi Yerkes, pe marginea marii, sunt Promontorii Olivium şi Lavinium.

Marginea lui Proclus este distinctă cu formă poligonală, având forma unui pentagon, şi nu este foarte inaltă fata de terenul din jur. Acest crater are un albedo ridicat, fiind al doilea după  Aristarchus ca luminozitate. Podeaua este neuniformă, cu câteva mici ridicaturi.

Craterul are un sistem de raze ce se extinde pe o distanţă de peste 600 de kilometri, si are o forma asimetrica, cu razele cele mai mari la nord-vest si nord-est. La sud-vest este un arc provocat de impact. Aceste caracteristici sugerează un impact oblic.

Palus Somni , este o zonă de teren inegal care se află de-a lungul marginii de nord-est de Mare Tranquillitatis şi Sinus Concordiae.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »