Craterul Eratostene si Sinus Aestuum

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x

Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 11.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

         Eratostene (58 km), este un crater lunar adânc de 3,6 km, ce se află la limita dintre Mare Imbrium şi Sinus Aestuum. Acest crater formeaza extremitatea de vest ai munţilor Montes Apenninus.Craterul are o margine circulara bine-definita, terase pe peretii interiori, varfuri muntoase in centru, o podea neregulata, şi un val de exterior provocat de impact. Acesta nu dispune de un sistem de raze propriu, dar este atins de razele craterului Copernic la sud-vest.
Perioada Eratosteniana in termeni de timp geologic lunar, este numita după acest crater.Craterul se crede că s-a format aproximativ acum 3,2 miliarde de ani, adica la începutul acestei perioade de timp.

Acest crater poarta numele lui Eratostene din Cyrene (greaca: Ἐρατοσθένης, c. 276 î.Hr - c. 195 î.Hr.),care a fost un matematician grec, poet, atlet, geograf, astronom, şi teoretician muzical.El a fost prima persoana care a folosit cuvântul "geografia" si a inventat disciplina in geografie cum o înţelegem noi. El a inventat si sistemul de latitudine şi longitudine.
 El a mai fost prima persoana care a calculat circumferinţa Pământului si a fost primul care a calculat înclinarea axei Pământului (cu o precizie remarcabila). Eratostene,de asemenea,a calculat cu precizie distanta de la Pamant la Soare si a creat o hartă a lumii bazată pe cunoaşterea geografică disponibila a epocii.

         Sinus Aestuum (latină: Golful valurilor") este o prelungire de nord-est spre Mare Insularum şi are un diametru de 290 km.
Sinus Aestuum este o suprafata aproape fara caracteristici de albedo sau lavă bazaltică, care este marcat prin cateva impacturi mici şi unele creste.Graniţa de est este o zonă de teren neregulat care imparte golful de Mare Vaporum la est. La nord sunt Montes Apenninus şi craterul Eratostene. De-a lungul partii de vest este craterul inundat Stadius (69 km) şi Mare Insularum la sud-vest.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

↑ Grab this Headline Animator

Read more »

Registax. Eratosthenes și Sinus Aestuum Cratere lunare de centru văzute prin telescop.

228 cadre, în Registax.

175 cadre, în Registax.

279 cadre, în Registax.

1 cadre, în Registax.

Aceste imagini cuprind o arie mai mare a zonei de centru a Lunii. Observãm în întregine platoul Sinus Aestuum, craterul Eratosthenes (58 km) la nord, craterul fantomã Stadius (69 km), cu şirul de cratere satelit ale acestuia, dar şi partea sudicã a Montes Apenninus cu extremitatea sudicã a acestora arcuitã spre marginea craterului Eratosthenes.

Eratosthenes este frumos luminat aici, observându-i-se vârfurile de pe centrul podelei acestuia.
În unele imagini se pot delimita clar nuanţe şi tonuri de culoare pe Sinus Aestuum şi pe Mare Imbrium. Acestea sunt materializate ca nişte fâşii albicioase în contrast cu terenul închis la culoare al acestor bazine.

Imaginile din acest articol sunt rezultatul procesãrii unui video în Registax, program care a comptimat mai multe cadre pentru a rezulta o singurã imagine.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

228 cadre, în Registax.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

(Video) Craterele de pe suprafața Lunii Eratosthenes, Sinus Aestuum, Gambart.

Aceste imagini cuprind o arie mai mare a zonei de centru a Lunii. 
Craterele și alte zone de relief observate în timpul vizionarii clipului, sunt: Manilius, Mare Vaporum, Sinus Aestuum, Eratosthenes, Stadius, Gambart

Acest video, a fost folosit in programul Registax (1, ), pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple (1, ).

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. 

Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod de: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

228 cadre, în Registax.

Read more »

Craterul Eratostene si Sinus Aestuum partea 2

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 10x zoom optic
Magnificatie totala: 500x
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer
Erattostene (58 km),este un crater mai greu de prins in poza sau video,deoarece este localizat in zona de centru a Lunii,marginile lui fiind dificil de focalizat cand este in lumina. Este o perioada cam scurta de timp pentru a-l prinde cu umbra.De exemplu cu o zi inainte l-am filmat si capturat in foto si era jumatate in intuneric , iar dupa o zi, era deja luminat de Soare (adica in aceste capturi din postare),acelea fiind cele mai reusite capturi ale acestui crater pe care le-am realizat vreodata.
 Copernic (93 km),craterul vecin, este lafel de dificil insa este mai mare si camera il focalizeaza si cand Soarele il lumineaza mai mult.
In a treia fotografie din articol sunt Montes Carpatus,sau Muntii Carpati,iar in urmatoarele Sinus Aestuum (platoul intins din partea stanga).

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Regiunea de pe Lună Sinus Aestuum. Imagini Registax.

101 cadre video, în Registax.

361 cadre video, în Registax.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

101 cadre video, în Registax.

Ne îndreptăm atenţia spre zona de centru a Lunii, unde observăm mai multe caracteristici interesante.

În partea de sus a imaginilor, este o parte din Sinus Aestuum. Mai jos, începem să dăm de cratere mici satelit ale lui Schroter (35 km), Sommering (28 km), Gambart (25 km) şi Bode (19 km). În josul imaginilor sunt craterele lipite Pallas şi Murchison (50/58 km).

Ca o caracteristică interesantă, este regiunea mai închisă la culoare din centrul imaginilor.

Craterul Schroter şi Sommering sunt două cratere ambele afectate de inundațiile de lavă. Acestea au marginile cu întreruperi.

Imaginile au fost realizate în programul Registax, în care am introdus un video pentru a fi procesat.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Video-Craterul Eratostene si Sinus Aestuum

Video de: Victor Lupu
Optica: Celestron C8-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105
Rezolutie video: 1920x1080
Filtru: Nu
Data: 11/05/2011
Locul: Baia Mare, România
Editare: in Sony Vegas 10,imagini stabilizate

        Aceste clipuri sunt filmate prin telescopul meu la data scrisa mai sus. Am intarziat pana acum sa postez acest crater,atat foto cat si video,pentru ca nu am avut claritate si nu am vrut sa postez ceva nereusit.Nici acestea nu sunt cine stie ce,dar este cel mai bun Eratostene de pana acum.Secretul,este umbra.In lumina,craterele lunare nu au claritate.Foarte rar,cu o atmosfera buna,se poate realiza ceva si cu cratere in lumina,cum am mai reusit dealtfel sa prind.
In clipuri mai sunt Sinus Aestuum si o parte din Montes Apenninus.Imaginile capturi pot fi vazute aici.

Read more »

Registax: Montes Apenninus.

130 cadre video, in Registax.

Aceastã zonã muntoasã numitã Montes Apenninus dupã munţii Apennini din Italia, include câteva mãri la care aceştia au legãturã, ca Mare Imbrium, Mare Vaporum, Mare Serenitatis, Sinus Aestuum şi Palus Putredinis. Alte caracteristici proeminente din vecinãtate sunt craterele Autolycus (39 km) şi Archimedes (83 km).
Printre vârfurile acestor munţi un crater notabil este Connon (22 km).
Imaginea de mai sus este o procesare în Registax dintr-un video.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Montes Apenninus. Imagine din 11 mai 2011.

Read more »

Lista caracteristicilor zonei de centru ale Lunii Referat astronomie

Lista caracteristicilor zonei de centru ale Lunii Referat astronomie

Craterele situate pe centrul discului lunar, asa cum se vede de pe Pamant, sunt cele mai vizibile, deoarece intreaga lor structura este cu fata spre noi, dezvaluind podeaua si detaliile lor perfect, chiar si printr-un telescop modest. In zona centrala se gasesc multe caracteristici, cum sunt munti, mari si cratere. Muntii Apenninus sunt usor de reperat, dar si cratere ca Eratosthenes, Copernicus, marele crater Ptolemaeus dar si altele, pe care le gasiti in listele de mai jos.

Numele craterelor de pe Luna poarta numele unor mari personalitati din ramura stiintei cum ar fi astronomi,matematicieni,inventatori dar nu numai
Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de centru a Lunii

Abulfeda
Agrippa
Almanon
Andel
Aratus
Albategnius
Alpetragius
Alphonsus
Argelander
Arzachel
Airy
Blagg
Bode
Bonpland
Bowen
Bruce
Bumham
Cone
Conon
Copernicus
Davy
Delambre
Dembowsky
Dollond
Eratosthenes
Flammarion
Fra Mauro
Gambart
Gay Lussac
Godin
Gylden
Halley
Herschel
Hind
Hipparchus
Horrocks
Hyginus
Klein
Lade
Lalande
Lassell
Lindsay
Marco Polo
Mosting
Muller
Murchison
Oppilzer Pallas
Pallas
Palissa
Parrot
Pickering
Playfair
Ptolemaeus
Reamur
Reinhold
Rhaeticus
Ritchey
Saunder
Schroter
Seeliger
Sommering
Sporer
Stadius
Sulpicius Gallus
Taylor
Thebit
Triesnecker
Turner
Ukert
Vogel
Wallace

Marile zonei de centru a Lunii

Mare Vaporum
Mare Nubium
Mare Cognitum
Mare Insularum
Mare Imbrium


Muntii zonei de centru a Lunii

Montes Apenninus
Montes Carpatus
Montes Riphaeus


Alte forme de relief ale zonei de centru a Lunii

Sinus Aestuum
Sinus Fidei
Sinus Medii
Lacus Felicitatis
Lacus Odii
Lacus Doloris
Promotorium Taenarium
Rupes Recta
Rimae Alphonsus
Rimae Ariadaeus
Rimae Bode
Rimae Vladimir
Rimae Bradley
Rimae Flammarion
Rimae Gay Lussac
Rimae Hadley
Rimae Hyginus
Rimae Oppolzer
Rimae Yangel
Rimae Parry
Rimae Reamur
Rimae Schroter
Rimae Sulpicius Gallus
Rimae Triesnecker

Misiuni spatiale pe partea de centru a Lunii

Apollo 11
Apollo 12
Apollo 14
Apollo 15
Apollo 16
Apollo 17

Luna 5 (1965) URSS- din cauza unor defectiuni, s-a prabusit pe suprafata Lunii.

Ranger 7 (1964) USA- prabusita intentionat, a transmis cu succes 4308 imagini, cu o rezoluţie de până la 0.5m.

Surveyor 3 (1967) USA- a aterizat cu succes si a transmis 6326 imagini pe Pamant.

Apollo 14 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 5 februarie 1971, echipajul Apollo 14 a aterizat pe suprafaţa Lunii, în formatiunea Fra Mauro lângă craterul Cone.

Pentru a vedea harta fotografica a zonei de centru a Lunii, vizualizati:
Harta fotografica a Lunii: Zona de CENTRU. Atlas Lunar.

Read more »

Referat Astronomie-Lacurile de pe Lună:Lacus Palus Sinus. Geologia Lunii.

                     Sinus Iridum de pe Lună. Foto: Lupu Victor 17 ianuarie 2011

Cuvântul lacus în latină înseamnă "deschidere, gaură, piscină, lac," şi a fost, de asemenea, cuvântul pentru un punct de distribuţie în aprovizionarea cu apă a populaţiei din Roma antică.

Aceasta este o listă de Lacuri (o mare singulară), de pe Lună. Aceasta include, de asemenea, şi denumirea de lacus, palus și sinus. Sistemul modern de nomenclatură lunară a fost introdus în 1651 de către Riccioli. Harta lui Riccioli a Lunii a fost elaborată de Francesco Maria Grimaldi, care are şi un crater numit după el.


Lacurile Lunii (lacus):

Lacus Aestatis - sau "Lacul de vară", 90 km diametru situat în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Autumni - "Lacul de toamnă", 183 km, se află în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Bonitatis -"Lacul Binelui" 92 km, se află la nord-vest de craterul  Macrobius.
Lacus Doloris -"Lacul tristeţii", 110 km, este situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Excellentiae -"Lacul de excelenţei" 184 km, este un lac lunar neregulat la sudul Lunii.
Lacus Felicitatis  "Lacul fericirii" 90 km, este un lac mic, care a fost inundat de fluxurile de lavă.
Lacus Gaudii -"Lacul încântării" 113 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Hiemalis -"Lacul de iarnă" 50 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Lenitatis - "Lacul sensibilităţii", 80 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Mortis - "Lacul morţii", 151 km, este un lac de lavă bazaltică în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Odii - "Lacul urii" 70 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Perseverantiae -"Lacul Perseverenţei" 70 km, situat la nord-vestul craterului Firmicus.
Lacus Solitudinis - "Lacul de singurătăţii" 139 km, este aflat pe partea nevazută a Lunii.
Lacus Somniorum - "Lacul viselor" 384 km, situat în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Spei -"Lacul speranţei" 80 km, situat în partea de nord-est a Lunii, la sud-vest de Schumacher.
Lacus Temporis "Lacul timpului" 117 km, se află în cadranul de nord-est al Lunii.
Lacus Timoris "Lacul fricii" 117 km, este un lac de pe Lună descoperit în 1976.

Golfuri (Sinus) și mlastini (Palus) pe Lună:

Palus Epidemiarum "Mlaștina epidemiei", de 286 km
Palus Putredinis "Mlaștina descompunerii", de 161 km
Palus Somni "Mlaștina somnului", de 143 km
Sinus Aestuum "Golful valurilor", de 290 km
Sinus Amoris "Golful iubirii", de 130 km
Sinus Asperitatis "Golful asprimii", de 206 km
Sinus Concordiae "Golful armoniei", de 142 km
Sinus Fidei "Golful credinţei", de 70 km
Sinus Honoris "Golful onoarei", de 109 km
Sinus Iridium (Iridum)"Golful curcubeelor",  de 236 km
Sinus Lunicus "Golful lunatic", de 126 km
Sinus Medii "Golful centrului", de 335 km
Sinus Roris "Golful de rouă"de 202 km
Sinus Successus "Golful succesului"de 132 km

                   Lacus Mortis și Somniorum de pe Luna


Urmariţi-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
                          Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

Read more »

Poze cu Luna prin telescop Craterul Marco Polo în Registax.

1 cadru video, Registax.

Ce vedem noi în aceste imagini, este o zonã muntoasã de pe centrul discului lunar, aşa cum îl vedem de pe Pãmânt. Mai exact, observãm partea sudicã a Montes Apenninus, situaţi între Sinus Aestuum la vest şi Mare Vaporum la est. Printre aceste înãlţimi, sunt destul de numeroase cratere mici, distincte, dar şi unele care sunt atât de distruse cã abia se pot cataloga drept cratere. 
Ca exemplu, este craterul Marco Polo (28x21 km), un crater situat între crestele munţilor Apeninnus. Acest crater aratã mai degrabã cu un mic golf inundat de lavã. Doar marginea de vest a supravieţuit, la est peretele acestuia este aproape inexistent.
Poate fi localizat în imaginea cu descriere de mai jos.

Pe toatã zona muntoasã sunt presãrate cratere mici satelit ale lui Marco Polo. Distingem Marco Polo A (7 km), pe marginea de sud a lui Marco Polo, şi P (31 km), un crater inundat la nord-est de acesta.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Poze prin telescop craterul Eratostene de pe Luna

2 cadre la 100% best quality in Registax.

Eratostene (58 km), este un crater de la terminatia muntilor Apeninnus, situat intre Sinus Aestuum (jos in foto) si Mare Imbrium (sus in foto), pe zona centrala a Lunii.

In aceasta imagine, observam partea sudica a Montes Apenninus, care se ingusteaza brusc din ce in ce mai mult pana la capatul lor, unde dau impresia ca se "incolacesc" in jurul lui Eratostene. Montes Apenninus, par sa fie intrerupti de 2 vai paralele, ca doua scobituri in munti. La sudul lor, este un munte numit Mons Wolff.
In partea de jos a imaginii, majoritatea craterelor mici sunt cratere satelit ale lui Marco Polo (28x21 km).

Observati muntii centrali de pe podeaua lui Eratostene ce formeaza iluzia literei "V", si peretii interiori frumos terasati. Acest crater, chiar daca este mai mic, seamana la caracteristici cu Copernicus care se afla nu departe, la sud-vest.
Imaginea este o prelucrare in Registax al unui video din care s-au scos mai multe cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 8  zile
Faza: 62%(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 379,486 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data:  30.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »