trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Picard. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Picard. Sortați după dată Afișați toate postările

10 iunie 2013

Imagini minunate cu craterul Picard si vestul Mare Crisium



101 frames la 90% best quality


252 frames la 75% best quality


356 frames la 80% best quality

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



In aceste imagini, vedem bazinul Mare Crisium cu cateva cratete pe el, si regiunea muntoasa ce formeaza marginea de sud-vest al acestui bazin.

Sub acest unghi de iluminare al Soarelui, observam mult mai iesite in evidenta ridurile de pe Mare Crisium. Acestea se numesc Dorsum Oppel (la vest), si Dorsum Termier la sud. Aceste riduri nu sunt singurele de pe acest bazin.

Craterul Picard (23 km) in aceste imagini (privit mai bine in imaginea a 3-a), pare perfect rotund (dar oval datorita pozitiei lui pe estul Lunii), insa nu este asa, deoarece marginea acestuia are unele bucle, cea mai mare fiind la est. Niciodata nu am vazut acest crater mai proeminent ca in aceste imagini.

Observati craterul inundat Yerkes (36 km) situat la vest de Picard, mai spre marginea bazinului. Peretele de vest al acestuia este inalt, insa pe masura ce ne indrepram privirea spre est, acest perete devine tot mai mic, aproape inexistent.

Pe bazinul Crisium, mai observam un crater situat la sud de Yerkes, numit Greaves, asemanator cu Picard, insa mai mic in dimensiune. Urcand pe marginea bazinului, observam umbra acesteia proiectata pe platoul intins, peisajul devenind adorabil de frumos. Pe aceasta margine inalta de vest a bazinului Crisium, sunt presarate multe cratere satelit de-ale lui Glaisher (16 km) si Proclus (28 km).

 Continuand spre sudul bazinului, vedem ca gulerul ce inconjoara Mare Crisium, este din ce in ce mai inalt si mai dantelat. Aici, intalnim cratere ca Thebbutt (32 km), dar si cratere satelit ale unor cratere ce se afla pe bazin, ca Picard si Lick (31 km). Acesta din urma nu este vizibil in poze pentru ca se afla in umbra, la sud de Greaves.

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos intre 101 si 356 de cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


16 iunie 2013

Imagini video HD prin telescop astronomic Craterul Taruntius si vestul bazinului Crisium

Acestea sunt imagini video HD prin telescop astronomic cu craterul Taruntius (56 km) si vestul bazinului Crisium de pe estul Lunii, asa cum se observa de pe Pamant.

 Noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2012, a fost una cu o atmosfera destul de curata insa extrem de geroasa. Imaginile in consecinta, au iesit multumitoare prin camera video montata la telescop.

Din acest clip, am extras cu programul Registax mai multe cadre, pentru a forma cateva imagini clare ce pot fi vazute in articolul Craterul Taruntius si caracteristicile zonei de la granita Mare Tranquillitatis-Fecunditatis. Imagini prin telescop .

 De asemenea, de la minutul 03:00, telescopul isi muta atentia spre craterele de mai la nord de Taruntius, la craterele Proclus (28 km), Macrobius (64 km)-situate la vestul bazinului Crisium, dar si la frumosul crater de pe Mare Crisium, numit Picard (23 km). imaginile in Registax ale acestor cratere, le puteti observa in articolul: Imagini minunate cu craterul Picard si vestul Mare Crisium
Am discutat mai mult despre aceste regiuni in articolele de mai sus.


Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 396,848 kilometri





Video de: Lupu Victor
Sistem optic: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5) motorizata
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 31/12/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

27 mai 2014

Astronomie Observațională. Craterul Picard.






Frumoasa regiune a bazinului Crisium nu poate fi negatã de nimeni care observã aceste imagini. Observãm aici partea de sud-vest a acestui bazin cu marginea sa frumos dantelatã în lumina soarelui.

Craterul Picard (23 km) este uşor de localizat pe acest bazin, cu o formã ovalã în semi-întuneric.

Imaginile procesate în Registax sunt aici.

101 cadre la 90 % în Registax.


Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


06 ianuarie 2012

Referat astronomie.Vestul Marii Crisium.Poze prin telescop


 Aceste capturi prin telescop cu vestul Marii Crisium, sunt din clipul prezentat in alt articol: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Sunt multe cratere de prezentat pentru ca zona este mare, si am sa prezint doar caracteristicile lunare ce nu au fost discutate pana acum.

Incepem cu craterul Burkhardt (57 km), care se află între craterele Geminus (86 km), la nord, şi la sud de Cleomedes.
Burckhardt se află pe două cratere de dimensiuni putin mai mici pe părţile opuse, care produc o formatiune de crater triplu. Burckhardt E (39 km), este acoperit de cadranul de sud-vest al lui Burckhardt, în timp ce Burckhardt F (43 km), este acoperit de cadranul de nord-vest. Buza craterului, este circulara, dar oarecum neregulata în formă. Există un varf central, lângă punctul de mijloc al podelei craterului.

Infipt in marginea de vest a lui Cleomedes este craterul Tralles., iar la estul lui Cleomedes este craterul Delmotte (32 km), un crater mic, ale carui caracteristici sunt greu de vazut datorita pozitiei lui.

Mergem mai departe la a doua fotografie cu descriere de mai jos, unde sunt craterele Macrobius si Tisserand, de 64 respectiv 37 km, craterul cu raze, Proclus (28 km), si Palus Somni care este o zona de 143 km, si se afla la vestul lui Proclus.

In a treia poza de mai jos, sunt multe cratere de dimensiuni mici, atat pe suprafata nmarii, dar si pe marginea acesteia.
Craterul Peirce (19 km) cu Picard (23 km), sunt cele care se afla mai "in largul marii" Crisium.
În interiorul Picard sunt o serie de terase, pe care seismologii le-au atribuit unei prăbuşiri a podelei craterului. Cel mai jos punct al podelei craterului este la aproximativ 2000 de metri sub nivelul buzei sale, si are un mic deal in centru.

Alte cratere aflate mai spre marginea marii sunt Yerkes (36 km), Lick (31 km), Greaves (14 km), iar "pe malul marii" este craterul Glaisher (16 km).

Craterul Yerkes (36 km), mi se pare interesant, deoarece interiorul lui a fost aproape complet inundat de lava, lăsând doar o rămăşiţă de mică adâncime a marginii deasupra Marii, margine care este cea mai vizibila la vest şi de sud, şi abia existenta la est. Podeaua are un albedo similar cu marea Crisium, astfel încât caracteristicile lui nu se disting de împrejurimi.

Despre craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), voi vorbi in alt articol dedicat acestora.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


Mai jos, imaginile sunt procesate in Registax.

04 ianuarie 2012

Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Acest video stabilizat prezinta partea de vest a Marii Crisium. Incepe cu craterul mare de la nordul marii, Cleomedes (126 km). Imaginile merg de-alungul vestului marii spre sud, cand apar Macrobius si Tisserand, apoi craterul luminos cu raze Proclus (28 km).
 Mergem mai departe si urcam pe platoul Marii Crisium unde observam doua cratere izolate: cel din stanga mai mic este Peirce (19 km), si cel din dreapta care este mai mare, Picard (23 km).

In coltul de dreapta jos incepe sa se vada putin din alta mare, aceasta fiind Mare Fecunditatis.
Ne tinem vizual de Mare Crisium, si ajungem in sudul ei, unde apar craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), iar apoi apar doua intinderi de mare: Mare Spumans in partea superioara, si Sinus Successus .




Video: VictorLupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10

11 mai 2013

Bazinele de est ale Lunii Imagini astronomice



48 frames la 90% quality
 
2 frames la 100% quality



In aceste fotografii realizate in programul Registax, observam mai multe bazine de lava, mai mari si mai mici (in a doua foto), cum sunt bazinele Mare Serenitatis, Mare Tranquillitatis, jumatate din Mare Fecunditatis, Mare Nectaris, dar si aproximativ un sfert din Mare Crisium, restul fiind scufundat in umbra.

  Observati zona muntoasa in forma de gheara ce desparte in doua bazinele Serenitatis de Tranquillitatis, zona ce are ca terminatie Promotorium Archerusia. Observati de asemenea, craterul Taruntius, situat intre Mare Tranquillitatis si Mare Fecunditatis, dar si craterul Posidonius, la marginea de nord-est a Mare Serenitatis.

In prima foto din articol, observam marginea de vest a Mare Crisium. Trei sferturi din acest platou este in umbra, iar la terminal, se observa totusi doua cratere, unul pe sudul Mare Crisium, numit Picard, si unul la nord, numit Peirce.

Proclus, este craterul care este scos in evidenta cel mai mult in prima foto, deoarece prezinta un albedo foarte ridicat. In aceasta imagine ii straluceste in soare marginea interioara de est. Proclus, este situat pe Palus Somni, si in alte conditii de iluminare, acestuia i se pot vedea razele imprastiate de la nord-vest, pana la sud, acestea fiind ejectiile de la impactul ce a produs acest crater.

 Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos cateva cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


 
 
 

23 ianuarie 2012

Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie




Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.
             Foto realizata in 26 februarie 2012

08 ianuarie 2013

Mare Crisium video prin telescop

Aceste clipuri au imaginea rasturnata asa cum se vede printr-un telescop. Luna, la acea data era luminata 58% . Ceea ce este interesant in aceste imagini, este Mare Crisium, care daca nu a-i sti ca este acolo, a-i crede ca este un crater imens, aceasta datorita faptului ca bazinul Crisium este pe jumatate acoperit de intuneric.

In primul video, Luna este vazuta mai la distanta. Mare Crisium pe jumatate, impreuna cu marile ce o inconjoara: Serenitatis, Tranquillitatis si Fecunditatis.
In video 2, este apropiata zona Mare Crisium. Pe acest bazin se observa craterul Picard (mai mare, de 23 km), si mai jos Peirce (mai mic de 19 km). Craterul Yerkes (36 km), este mai greu observabil deoarece a fost aproape inundat de lava.






Sistem optic: Telescopul CelestronC8 "-newtonian, Plössl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 03/09/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management