Referat Astronomie-Lacurile de pe Lună:Lacus Palus Sinus. Geologia Lunii.

                     Sinus Iridum de pe Lună. Foto: Lupu Victor 17 ianuarie 2011

Cuvântul lacus în latină înseamnă "deschidere, gaură, piscină, lac," şi a fost, de asemenea, cuvântul pentru un punct de distribuţie în aprovizionarea cu apă a populaţiei din Roma antică.

Aceasta este o listă de Lacuri (o mare singulară), de pe Lună. Aceasta include, de asemenea, şi denumirea de lacus, palus și sinus. Sistemul modern de nomenclatură lunară a fost introdus în 1651 de către Riccioli. Harta lui Riccioli a Lunii a fost elaborată de Francesco Maria Grimaldi, care are şi un crater numit după el.


Lacurile Lunii (lacus):

Lacus Aestatis - sau "Lacul de vară", 90 km diametru situat în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Autumni - "Lacul de toamnă", 183 km, se află în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Bonitatis -"Lacul Binelui" 92 km, se află la nord-vest de craterul  Macrobius.
Lacus Doloris -"Lacul tristeţii", 110 km, este situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Excellentiae -"Lacul de excelenţei" 184 km, este un lac lunar neregulat la sudul Lunii.
Lacus Felicitatis  "Lacul fericirii" 90 km, este un lac mic, care a fost inundat de fluxurile de lavă.
Lacus Gaudii -"Lacul încântării" 113 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Hiemalis -"Lacul de iarnă" 50 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Lenitatis - "Lacul sensibilităţii", 80 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Mortis - "Lacul morţii", 151 km, este un lac de lavă bazaltică în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Odii - "Lacul urii" 70 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Perseverantiae -"Lacul Perseverenţei" 70 km, situat la nord-vestul craterului Firmicus.
Lacus Solitudinis - "Lacul de singurătăţii" 139 km, este aflat pe partea nevazută a Lunii.
Lacus Somniorum - "Lacul viselor" 384 km, situat în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Spei -"Lacul speranţei" 80 km, situat în partea de nord-est a Lunii, la sud-vest de Schumacher.
Lacus Temporis "Lacul timpului" 117 km, se află în cadranul de nord-est al Lunii.
Lacus Timoris "Lacul fricii" 117 km, este un lac de pe Lună descoperit în 1976.

Golfuri (Sinus) și mlastini (Palus) pe Lună:

Palus Epidemiarum "Mlaștina epidemiei", de 286 km
Palus Putredinis "Mlaștina descompunerii", de 161 km
Palus Somni "Mlaștina somnului", de 143 km
Sinus Aestuum "Golful valurilor", de 290 km
Sinus Amoris "Golful iubirii", de 130 km
Sinus Asperitatis "Golful asprimii", de 206 km
Sinus Concordiae "Golful armoniei", de 142 km
Sinus Fidei "Golful credinţei", de 70 km
Sinus Honoris "Golful onoarei", de 109 km
Sinus Iridium (Iridum)"Golful curcubeelor",  de 236 km
Sinus Lunicus "Golful lunatic", de 126 km
Sinus Medii "Golful centrului", de 335 km
Sinus Roris "Golful de rouă"de 202 km
Sinus Successus "Golful succesului"de 132 km

                   Lacus Mortis și Somniorum de pe Luna


Urmariţi-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
                          Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

Read more »

Craterul Posidonius si Lacus Somniorum Poze prin telescop

Craterul Posidonius (95 km.) in partea de centru-jos.Mare Serenitatis este platoul neted de jos.Craterele Hercules si Atlas (69-87 km.) sunt cele doua din stang- sus, iar cele 2 din dreapta lor sunt Franklin si Cepheus (56-40 km.) .

        Posidonius este un crater de impact lunar, care este situat la marginea de vest a Mare Serenitatis, la sud de Lacus Somniorum.Craterul Chacornac (51 km.) ii este ataşat la marginea est-foto, şi la nord vest este Daniell (30 km.).Tot la nord-vest foarte aproape de marginea lui Posidonius,este craterul Michael Jackson (fost Posidonius J).Craterul Burg (40 km.)-cel mai din stanga,se afla pe Lacus Mortis.

Buza lui Posidonius este superficială şi ascunsa, în special pe marginea de sud, iar interiorul a fost acoperit de un flux de lavă în trecut.

Numele craterului este dat de la Posidonius care

a fost un grec filozof, politician, astronom, geograf, istoric şi profesor la Apamea, Siria. 

Lacus Somniorum. Numele din latină este Lacul Viselor, nume care i sa dat de Riccioli. Acest lac are o caracteristică neregulata, cu granite nedefinite.Suprafaţa are aceeaşi albedo redus ca terenul din jur, şi suprafaţa sa a fost formata de revarsari de lava bazaltica. Are o suprafata de 334 km, si se impreuneaza cu Mare Serenitatis la sud-vest

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian reflector,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: HDR Sony CX105
Filtru: nu
Data: 09.02.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Read more »

Lacus Mortis si imprejurimile Burg Plana si Mason

Lacus Mortis, sau "Lacul Mortii", este rămășița unui crater antic erodat, inundat de lavă și are
 o formă aproape hexagonală, cu un diametru de 150 km.

Observati craterul proeminent Bürg (40 km), din centru și zidurile sale adanci, dar și vârful central, caruia in imagini i se vede doar partea cea mai inalta in lumina soarelui.

 La sud-est de Lacus Mortis, sunt două cratere: Plana și Mason, care nu sunt adanci ca si Burg, iar Plana prezinta in centru un varf central, observat si in aceste fotografii prin telescop.
 Lacus Somniorum, "Lacul Viselor", la sud de cele doua cratere.

 Rimae Burg, o caracteristică impresionanta, situata in vest pe Lacus Mortis.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8 inci-newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: Nu
Data: 20/07/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea:  Capturi video

Read more »

Registax: Lacus Mortis si craterul Burg: Imagini prin telescop astronomic

Imaginea 1: 179 frames, 90% lowest quality
Imaginea 2: 179 frames, 90% lowest quality
Imaginea 3: 2 frames, 100% lowest quality
Imaginea 4: 111 frames, 90% lowest quality
Imaginea 5: 2 frames, 100% lowest quality

Lacus Mortis, in latină "Lacul Mortii", are 151 km diametru, si este o câmpie de fluxuri de lava bazaltica, aflat pe partea de nord-est a Lunii. Acesta se află la sud de Mare Frigoris, fiind separat de Mare, de un braţ subţire de teren accidentat. La sud este Lacus Somniorum.

 Situat vizibil la est de punctul de mijloc, este craterul Burg. Partea de vest a lacului Mortis, conţine un sistem extins de crapaturi in zig-zag, numite Rimae Burg, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 100 de kilometri.

Bürg (Burg)-40 km in diametru, aflat in centrul lacului Mortis. La sud şi sud-est este craterul pereche Plana şi Mason (44 si 43km). La vest, dincolo de marginea lui Lacus Mortis, este craterul proeminent Eudoxus.
Marginea lui Burg este aproape circulară, iar interiorul este în formă de castron, şi există un munte mare situat in centru. De-a lungul creastei acestui munte, unii observatori au remarcat un mic crater, ca o groapa.

Aristotel si Euxodus, sunt cele doua cratere aflate in stanga in fotografii, unul sub altul.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8 inci-newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: Nu
Data: 20/07/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: Registax

Read more »

Registax: craterul Posidonius Imagini astronomice

Craterul Posidonius este un crater foarte frumos. Aceste imagini scot in evidenta podeaua lui,care prezinta multe caracteristici interesante. Cea mai interesanta dintre acestea este peretele semicircular din interiorul acestuia din partea de est. Posidonius A, cu un diametru de 11 km, se afla aproape de centrul podelei, spre vest. Dupa cum observam, marginea de est este mai inalta decat cea de vest, ceea ce denota faptul ca acest crater a fost inundat de lava care a intrat in el pe la nord-vest.

In interiorul craterului, la vest, mai exista un perete care il dubleaza pe cel principal. Acesta se numeste Rimae Posidonius.

Alte cratere interesante de pe langa Posidonius, sunt:
 Chacornac, de 51 km, a carui perete de nord, lipit de Posidonius nu a mai fost vizibil atat de mult ca in aceste fotografii. Acel perete este mai gros fata de restul lui, si are o inaltime de cca 1,5 km.
  Posidonius B, de 6 km, si J, care sunt situate primul peste peretele lui Posidonius, iar al doilea la nordul lui B. Al doilea, Posidonius J, acum se numeste Michael Jackson, dupa artistul cu acelasi nume, care a cantat si compus muzica pop.
 Lacus Somniorum este platoul in semiintuneric de la nord de Posidonius.
 In partea dreapta in poze, sunt cateva creste care sunt atinse partial de soare. Acestea fac parte din muntii mai mari, care se intind mult mai mult decat fotografia, numiti Montes Taurus.
Fotografiile de mai sus, sunt imagini procesate in registax.

Imaginea 1-4 : 95 frames la 90% lowest quality
Imaginea 5: 2 frames la 100% lowest quality

Mai jos sunt capturi video. Diferenta dintre capturile video si imaginile procesate in Registax este foarte mare.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 7x zoom optic
Marire totala: 700x
Filtru: nu
Data: 19.07.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax si capturi video, FastStone Image Viewer

Video din care am procesat aceste imagini este aici: Video craterul lunar Posidonius prin telescop astronomic .

Mai jos, imaginea a fost realizata pe 9 februarie 2011, si prezinta craterul Posidonius in departare.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Mare Serenitatis si Mare Tranquillitatis

Mare Serenitatis si Mare Tranquillitatis prin telescop C8-N -click pentru a mari

     Mare Serenitatis (platoul din partea de stanga-jos a pozei) s-a format in era Nectariana. O mare din bazalt acoperă tot bazinul, care se revarsă în Lacus Somniorum. Cel mai notabil este Manillius (39 Km.- cel din dreapta-jos), un crater localizat pe marginea de sud-vest de Mare Serenitatis. Mare Serenitatis se conectează cu Mare Tranquillitatis (platoul din partea superioara-foto) la sud-est şi Mare Vaporum la sud-vest. Serenitatis este si o regiune anormala gravitaţională pe Lună.
    Mare Serenitatis este in latină Mare Serenity (sau Marea de pace).

Atât Luna 21 cit şi Apollo 17, au aterizat în apropiere de graniţa de est a Mare Serenitatis.

Cei doi"ochi"ai Lunii:Mare Serenitatis in stanga si Mare Tranquillitatis in dreapta

   
Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-N,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: C5
Aparat: Sony CX105 HDR
Filtru: nu
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10,Registax

Read more »

Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie

Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.

             Foto realizata in 26 februarie 2012

Read more »

Poze prin telescop astronomic Craterul Posidonius in lumina

Craterul Posidonius (95 km) din foto mai sus, este o captura video. Impreuna cu craterul Chacornac (51 km), formeaza un duo superb in aceasta zona relativ neteda, un duo inconjurat de bazinul Mare Serenitatis si Lacus Somniorum. La sud insa, este o regiune mai inalta, numita Montes Taurus.

Un alt crater faimos pentru numele sau ci nu pentru marimea lui, este craterul Michael Jackson (22 km), numit probabil asa datorita dansului "moonwalk" inventat de celebrul artist de muzica pop. Acesta s-a numit inainte Posidonius J, si poate fi localizat in foto mai jos, pe care am scris toate craterele din vecinatatea lui Posidonius.

Posidonius este un crater reletiv mic, insa creeaza iluzia ca este mai intins, deoarece se afla intr-o regiune neteda, iar in absenta altor cratere cu care sa fie comparat, acesta pare ca este mai mare.
Cu un telescop de 6 inci, acest crater poate fi observat cu usurinta, iar cu un telescop de 8 inci si cu o camera video sau foto atasate, acest crater poate fi observat in profunzime, cand Soarele se afla la un unghi perfect de iluminare.

Varsta Lunii: 7 zile
Faza: 51% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 384,488 kilometri

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Mai sus, Posidonius sub alte conditii de iluminare, foto realizata in 19 iulie 2012.

Localizarea craterului Posidonius pe estul Lunii.

Read more »

Mare Serenitatis e il Mare della Tranquillità.

I due "occhi" della Luna: Mare Serenitatis a sinistra, a destra e Mare della Tranquillità

Mare Serenitatis (plateau nella parte inferiore della foto) è stato formato in Nectariana. Un grande bacino di basalto si estende su tutto ciò che scorre nel Lacus Somniorum. Degna di nota è Manillius (39 Km -. In basso a destra), un cratere situato sul bordo sud-ovest del Mare Serenitatis. Mare Serenitatis collega con Mare della Tranquillità (top-foto) a sud-est e sud-ovest Mare Vaporum. Serenitatis è una gravità anomala regione sulla luna.

Sia Luna 21 e Apollo 17 come sono atterrati vicino al confine est della Mare Serenitatis

Fotografo: Victor Lupu 
Ottica: Celestron C8-N 20mm Plossl, Barlow 2x 
Mount: C5 
Camera: Sony HDR CX105 
Filtro: no 
Località: Baia Mare, Romania 
Elaborazione: Sony Vegas 10 Registax

Read more »

Video prin telescop craterele Hercules Atlas si Posidonius

Atlas (87 km) și Hercule (67 km) sunt un duo proeminent la o distanta intre ele de 30 km, situate pe granița de nord a Lacus Somniorum. Atlas, are o margine ascutita si un perete interior intins, care prezinta terase. Printr-un telescop reflector de 203 mm, i se poate observa podeaua cu cinci raulete înguste, sinuoase din jur. Sub o lumina mare de la Soare, marginea lui Atlas se discerne clar, dar și cele două foarte cunoscute, bine definite pete intunecate, circulare, fiecare de aproximativ 10 km în diametru, pot fi observate in interior. O raza luminoasa, care provine de la crater luminos Thales, trece între aceste două pete întunecate.

 Alaturat la nord este un crater mai vechi, mult mai erodat care se numeste Hercules si are, de asemenea, o margine ascutita si este terasat in interior. Acesta, prezinta un crater proeminent de 12 km, la sud de centrul sau, precum și un mic deal izolat situat central, ce ocupă podeaua neteda, mai întunecat la nord.
Cele doua cratere, fac un peisaj magnific, mai ales cand sunt la terminator (intre umbra si lumina).

Imaginile din video, sunt cu susul in jos, cum se vede prin telescop.



Video: Victor Lupu
Sistem optic: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 03/09/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Read more »