trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Mare Serenitatis si Mare Tranquillitatis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mare Serenitatis si Mare Tranquillitatis. Afișați toate postările

25 mai 2016

Referat astronomie: Luna și Pământul.

Ne place să cercetăm planetele, Soarele şi alte stele. Este natura noastră curioasă de a le observa şi clasifica. Ne întoarcem mereu privirea la planete şi la natura lor fizică, observăm Luna şi Pământul care pot fi considerate ca şi două planete dacă luăm în considerare că Luna este o planetă, mai mică decât Pământul. Analizăm de ce sunt cele două corpuri diferite, unul, o piatră rece fără viaţă şi altul cald şi roditor, plin de creaturi.
Până acum omenirea a reușit să ajungă doar pe lună, pentru că celelalte planete sunt mult mai îndepărtate pentru a trimite oameni acolo, pentru care ar trebui o călătorie mult mai periculoasă.
Luna şi Pământul s-au format in același timp acum 4,5 miliarde de ani. Ambele au elemente chimice similare.

Luna este în orbita Pământului datorită atracției gravitaţionale neutre dintre ele, deoarece ambele au gravitație, iar din combinaţia dintre celor două face ca Luna să rămână în orbita Pământului. Nu ar fi corect să spunem că Luna se învârte în jurul Pământului, pentru că de fapt se învârt amândouă una în jurul celeilalte.
Luna exercită o forţă gravitaţională asupra Pământului şi acest lucru se observă la oceane prin fenomenul de maree, însă nu se compară cu forţa gravitaţională mult mai serioasă pe care o exercită Pământul asupra Lunii, care blochează Luna cu aceeaşi faţă spre noi. Planeta noastră are o asemenea forţă deoarece este foarte mare în comparaţie cu Luna. Acest fenomen nu este unic, ci se poate vedea şi la sateliții lui Jupiter sau Pluton.

Pământul este foarte activ geologic, avem munţi înalţi dar şi niveluri joase cum sunt platourile oceanelor, avem cutremure, şi cu cât sapi în scoarţa planetei în adâncime, cu atât devine mai cald datorită lavei şi nucleului viu al Pământului. În contrast cu acesta, dacă observi Luna printr-un telescop vei vedea o suprafaţă moartă, fără diferenţe prea mari în elevaţie, nu are atmosferă deloc, nu are nori, aproape deloc apă deoarece este un corp extrem de uscat. În comparaţie cu Pământul, Luna este cunoscută pentru craterele ei, fiind aproape în întregime acoperită de acestea.

Zonele Lunii sunt împărţite în două categorii. Una este terenul înalt care este total acoperit de cratere de tot felul, mici şi mari, unite sau suprapuse, altele erodate sau foarte vechi numite cratere fantomă deoarece abia se mai pot distinge. A doua categorie, sunt acele pete mari de pe Lună observate chiar şi cu ochiul liber de pe Pământ. Şi acestea sunt cratere, însă acestea sunt transformate în bazine enorme umplute cu lavă, create în urma unor impacturi puternice. Această lavă bazaltică întărită este mai închisă la culoare şi sunt denumite "mări".

Deci Luna este plină de cratere de impact, însă de ce Pământul nu le are? 
Acest lucru se întâmplă datorită unor factori foarte clari, pentru că aici avem atmosferă şi vânt, apă care erodează totul, avem vulcanismul, deplasarea continentelor ( este foarte adevărat acum că America de Sud a fost lipită de Africa formând un singur continent). Toate acestea au dus la şteregerea acestor cratere de pe faţa Pământului. Sunt totuși câteva sute de cratere care au fost recunoscute ca fiind cratere de impact cum este cel care a format peninsula Yukatan care a avut un rol imens în modificarea climei noastre.

Planeta noastră este vie datorită câmpului magnetic care o înconjoară. Însă de ce nu are şi Luna acest câmp magnetic? 
Pământul are câmp magnetic deoarece în centrul lui are un nucleu din fier lichid care se roteşte. Datorită acestei rotiri continue, se crează un câmp magnetic electric. Fierul este conductor de electricitate şi generează câmpul magnetic al Pământului. În cazul Lunii însă, este atât de mică încât acest nucleu s-a solidificat. Chiar dacă ar exista un nucleu mic, acesta nu se roteşte şi de aceea Luna este un corp inactiv din punct de vedere magnetic.




Magnitudine: -12.02
Faza: 0,92
Distanța: 401,133 kilometri
Iluminată: 92,1% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 07.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


30 martie 2016

Imagini deosebit de frumoase prin telescop astronomic: craterele Menelaus și Manilius.

În aceste imagini observăm lacuri, munţi,cratere şi mări situate pe zona centru-est a Lunii.

Enumerăm cratere ca Menelaus (27 km), Manilius (39 km) şi Boscovich (46 km), cele 3 lacuri Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, Montes Haemus, Mare Serenitatis şi Mare Vaporum.

Aceste capturi au fost alese ca fiind cele mai clare dintr-un video realizat cu camera ataşată la telescop.

Menelaus este un crater mic însă uşor de localizat vizual datorită dispunerii lui pe malul de sud al Mare Serenitatis şi la poalele Montes Haemus.

Manilius este mai mare însă, cu o margine bine definită, situat la sud de Lacus Doloris. Acesta are o adâncime de 3,1 km, şi la această fază este aproape total în umbră.
Boscovich (46 km), este situat la sud-est de Manilius. Acesta este aproape în întregime erodat de impacturi şi de aceea forma lui nu este deloc circulară. Podeaua acestuia este tăiată de un sistem de rille, numit Rimae Boscovich. Interesant de observat este craterul satelit Boscovich P ( 67 km), care este alungit în direcţia craterului Manilius.
Mare Vaporum este la terminator şi de aceea acolo lumina este mai puţin prezentă.
Ca o concluzie, găsesc aceste imagini deosebit de frumoase şi interesante la această fază a Lunii. Caracteristicile care îţi sar în ochi din prima clipă sunt Montes Haemus şi craterul Manilius.




Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



13 martie 2016

Imagini telescop. Craterul Plinius de pe Mare Serenitatis.

Suntem pe o zonă a Lunii cu cratere reduse ca număr de pe Mare Serenitatis şi Mare Tranquillitatis. Cel mai evidențiat crater este Plinius (43 km). Acesta este situat între cele două mări. Am mai vorbit în multe rânduri despre el.
Aceste imagini ar putea face subiectul şi a altor caracteristici vizibile cum ar fi câteva lacuri ca Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, situate la sud-vest de Menelaus.

Plinius (43 km), este un crater poligonal, proeminent, cu un guler frumos încrețit și o podea pietroasa. La nordul său pot fi găsite Rimae Plinius, un set de trei rilles liniare, fiecare în jur de 100 km lungime, care arata ca zgarieruri de pisica. Craterul este complex, cu mai multi munti centrali, iar aspectul i se schimbă considerabil în condiții diferite de iluminare.

Pe 'dintele ascutit' ca al unui animal de prada ce intra intre cele doua mari Serenitatis şi Tranquillitatis, se disting multe caracteristici, cum este Montes Haemus mai la radacina 'dintelui' pe partea interioara , craterul Menelaus, iar in stanga lui sunt cele 3 lacuri care sunt dispuse in triunghi: Gaudii, Hiemalis si Lenitatis. Craterul Auwers (20 km), se afla la sud-est de Menelaus.
Nu putem trece fara sa amintim de Sinus Honoris, care se afla pe partea exterioara a 'dintelui ascutit' , si nici de craterul Julius Caesar (90 km.), ce poate fi observat in stanga.




Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Foto realizata in 20 iulie 2011,

13 iulie 2015

Caracteristici întunecate și luminoase ale estului Lunii.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Estul Lunii este interesant de observat şi prin binoclu şi prin telescop. Aici întâlnim bazine mari distincte între ele, cum sunt Mare Crisium, Serenitatis şi Tranquillitatis, Fecunditatis şi Nectaris.

Acestea ar fi părţile întunecate ale Lunii. Cu părţile luminoase ale Lunii este o altă istorie. Acestea sunt luminoase datorită faptului că au un albedo foarte ridicat, fiind materiale excavate în urma impacturilor care s-au împrăștiat ca nişte raze, şi care în contact cu lumina soarelui au o strălucire mare. Dintre acestea identificăm un crater mic de la vestul bazinului Mare Crisium numit Proclus (28 km), dar care devine foarte evidențiat cand este Lună plină, în jurul lui observându-se raze ca nişte spice. În aceeaşi situaţie este şi alte 2 cratere tot mici de la sud-estul Lunii, numite Stevinus A (8 km) si Furnerius A (12 km).

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.



Magnitudine: -11.90
Faza: 0.86
Distanța: 400,253 kilometri
Iluminată: 85,8% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Oculare: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 06.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

26 martie 2014

Minunata şi strãlucitoarea Lunã.



Aceasta este o zonã mare a Lunii aşa cum se vede prin telescop, de pe Pãmânt. Foarte multe cratere sunt prezentate aici, dar nu le voi enumera aici. Menţionez aici doar câteva caracteristici care sunt evidenţiate mai mult decât în alte momente, şi anume culorile solului lunar, dar şi luminozitatea craterelor datã de Soare. Într-un cuvânt, putem detecta foarte uşor aici craterele care au raze cu un albedo ridicat, acestea fiind materialele ejectate din acestea în urma impacturilor. Şi cele mai evidente sunt Tycho cu Copernicus, dar şi multe alte cratere mici care par a fi nişte steluţe împraştiate pe Luna.

Cele doua bazine mari observate în centru sunt Mare Serenitatis si Tranquillitatis.

Data trecutã pe imagini este greşitã.

Distanță: 361125 km
Faza: 98,8% (0% = Nouă, 100% = Completă)



Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 02/07/2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Capturi video Sony Vegas 10


21 septembrie 2013

Luna în culori uimitoare. Plinius și Mare Serenitatis/Tranquillitatis



145 de cadre la 85% best quality în Registax.


210 de cadre la 90% best quality în Registax.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Înainte de a vorbi despre cratere și alte caracteristici, vreau să contemplați pe deplin acest peisaj lunar. Eu nu îmi pot lua ochii de la nuanțe de culori care există în zona de est a Lunii. Rețineți, prin urmare, că Luna nu este ceea ce credeți, gri, ci animată de culoare, ceea ce la unii oameni s-ar putea părea ciudat.

Cele mai multe dintre fotografiile cu Luna pe internet sunt alb / negru, deoarece mulți cred că imaginile color diminueaza din claritate. În unele cazuri, acest lucru este adevărat, dar numai în cazul în care obiectivul aparatului foto sau ocularul Multi-coated, adăugă culoare în plus, din vina lor. Dar Luna în sine are culori interesante, care nu ar trebui să fie trecute cu vederea. Luați exemplul din aceste imagini care vorbesc de la sine, în care vom vedea un pic din două bazine majore, Mare Serenitatis și Mare Tranquillitatis.

Sunt fără adaos de culori și nu s-a lucrat la nivelul lor. Ba chiar opusul. În prima imagine am scăzut doar luminozitatea, ceea ce a dus la scoaterea in evidentă a culorilor naturale din sol lunar.

Între cele două bazine, există un crater numit Plinius (43 km), și unul care are un albedo ridicat și raze, aflat stanga în imagini, la 225 km de la Plinius, numit Menelaus (27 km).


Imaginile capturi video:  Craterele Plinius si Menelaus de pe Mare Serenitatis .

Vârsta Lunii: 7 zile
Faza: 51% (0% = nou, 100% = Full)
Distanță: 384.488 km


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012

Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Imagini in Registax 5, FastStone Image Viewer


Foto realizata in 11 mai 2011, cu aceleasi instrumente astronomice.

11 mai 2013

Bazinele de est ale Lunii Imagini astronomice



48 frames la 90% quality
 
2 frames la 100% quality



In aceste fotografii realizate in programul Registax, observam mai multe bazine de lava, mai mari si mai mici (in a doua foto), cum sunt bazinele Mare Serenitatis, Mare Tranquillitatis, jumatate din Mare Fecunditatis, Mare Nectaris, dar si aproximativ un sfert din Mare Crisium, restul fiind scufundat in umbra.

  Observati zona muntoasa in forma de gheara ce desparte in doua bazinele Serenitatis de Tranquillitatis, zona ce are ca terminatie Promotorium Archerusia. Observati de asemenea, craterul Taruntius, situat intre Mare Tranquillitatis si Mare Fecunditatis, dar si craterul Posidonius, la marginea de nord-est a Mare Serenitatis.

In prima foto din articol, observam marginea de vest a Mare Crisium. Trei sferturi din acest platou este in umbra, iar la terminal, se observa totusi doua cratere, unul pe sudul Mare Crisium, numit Picard, si unul la nord, numit Peirce.

Proclus, este craterul care este scos in evidenta cel mai mult in prima foto, deoarece prezinta un albedo foarte ridicat. In aceasta imagine ii straluceste in soare marginea interioara de est. Proclus, este situat pe Palus Somni, si in alte conditii de iluminare, acestuia i se pot vedea razele imprastiate de la nord-vest, pana la sud, acestea fiind ejectiile de la impactul ce a produs acest crater.

 Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos cateva cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


 
 
 

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management