trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Humboldt. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Humboldt. Sortați după dată Afișați toate postările

08 aprilie 2015

Astronomie prin telescop. Cratere lunare gemene Sabine și Ritter.

220 cadre video, în Registax.
153 cadre video, în Registax.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


220 cadre video, în Registax.

Sabine (30 km si 1,3 km adancime), este un crater lunar care formează o pereche cu craterul Ritter (29 km) la nord-vest, si sunt localizate pe bazinul Mare Tranquillitatis, la sud-vest. Marginile acestor cratere sunt separate de o distanță de numai 3 kilometri. La vest este craterul Schmidt (11 km), în formă de castron și mai departe la nord sunt Manners (15 km) și Arago (26 km)

Ritter (29 km si 1,3 km adancime) este un crater asemanator cu Sabine, atat la dimensiuni, adancime cat si la forma, ceea ce ma duce cu gandul ca au fost create de impacturi succesive in aceeasi perioada.
La nordul lui, sunt 3 cratere mai mici, numite Ritter C (14 km), B (14 km), D (7 km), scrise dupa distanta lor fata de Ritter.

În imagini mai observăm o bună parte din bazinul Mare Tranquillitatis, zona mai închisă la culoare.

Numele craterului Sabine este dat de la Generalul Sir Edward Sabine (14 Octombrie 1788 – 26 Iunie 1883), care a fost un irlandez astronom, geofizician, explorator, militar şi preşedintele Societăţii Regale.

Lucrările lui mai notabile sunt determinarea lungimii secundelor unui pendul (două secunde insemnând câte o secundă în fiecare direcţie a pendulului), şi cercetările lui despre câmpul magnetic al Pământului.

Numele craterului Ritter, este dat de la Karl Ritter (August 7, 1779 – Septembrie 28, 1859), care a fost un geograf german. Împreună cu Alexander von Humboldt, el este considerat unul din fondatorii geografiei. Din 1825 până la moartea sa, el a ocupat primul scaun în geografie la universitatea din Berlin.



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


08 august 2011

Mările de pe Lună - descriere și localizare.




Acestea sunt Mările de pe Lună. Am realizat această imagine de mai sus pentru a fi mai ușor de localizat aceste mări. Poate că termenul de "mare" este un pic ciudat pentru unii, care tocmai au descoperit Luna.

Ce este Marea Lunară:
           Mările lunare, sunt suprafețe de bazalt întunecate care s-au format prin erupții vulcanice vechi. Aceste zone mari au fost poreclite "Maria" (latină, "mare"), de către vechii astronomi care le-au confundat cu mări adevărate.
           Aceste mări sunt mai puțin luminoase decât înălțimile, datorită compoziției bogate de fier, și, prin urmare, apar întunecate privite cu ochiul liber.
          Mările acoperă circa 16% din suprafața Lunii, și se găsesc în principal pe partea vizibilă care se vede de pe Pământ. Alte nume pentru aceste mări include: "Oceanus" sau ocean, "Lacus" sau lac, "Palus" sau mlaștină, și "sinus" sau golf.

Mările de pe Lună sunt următoarele :

-Mare Frigoris sau "Marea Frigului" se întinde 1.446 km , și este situată deasupra munților Alpi

-Mare Imbrium sau "Marea Ploilor" are o întindere mare de 1.145 km și este delimitată de sudul lui  Sinus Iridum și muntii Alpes la nord , muntii Apenninus la est , Mare Insularum cu craterul Copernic la sud și la vest de Oceanus Procellarum .

-Mare Serenitatis sau "Marea Serenitatii" are 674 km și este situată la estul Munților Apenninus . Mare Imbrium și Mare Serenitatis sunt separate de acești munți .

-Mare Tranquillitatis sau "Marea Odihnei" este unită la nord cu Mare Serenitatis. Are o întindere de 873 km.

-Mare Crisium sau "Marea Crizei" este situată în partea de est a lunii și este izolată de alte mări. Are 555 km .

-Mare Fecunditatis sau "Marea Fecunditatii" este continuarea sudica a mării Odihnei (Mare Tranquillitatis).

-Mare Vaporum sau "Marea Vaporilor" se află la sudul munților Apenninus și are o suprafață relativ mică , de 245 km .

-Mare Insularum sau "Marea Insulelor" se află aproape de craterul Copernic în sud-vestul lui. Are 513 km.

-Mare Nectaris sau "Marea de Nectar" se află la sud-vest de Mare Fecunditatis și are o întindere mică de 333 km .

-Mare Cognitum sau " Marea Cunoscută ", se află la intersecția mai multor mări și are o suprafață tot destul de mică de 376 km.

-Mare Humorum sau "Marea Umidității" - este situată pe partea de vest a Lunii, și pe ea este renumitul crater Gassendi. Are o suprafață de 389 km .

-Mare Nubium sau "Marea Norilor" situată în partea de centru-sud a Lunii, cu o suprafață de 715 km .

- Oceanus Procellarum sau "Marea Furtunilor" este situată pe partea de est a Lunii și este foarte întinsă, având 2,592 km, pe el aflându-se craterele Aristarcus cu Herodotus și Kepler. ;

-Mare Undarum sau "Marea de Valuri" , situată pe partea de est a Lunii , cu o suprafață de 273 km
.-Mare Spumans sau " Marea înspumată ", de 139 km .

-Mare Anguis . Numele oficial Anguis, este tradus ca " Marea Serpentinelor " , dar ar putea însemna , de asemenea, " Marea Dragon " . Aceasta este situată în partea de est a Lunii .

- Mare Australe  sau "Marea de Sud", este situată în emisfera de sud-est a Lunii . Este de 603 km în diametru , și se suprapune pe părțile văzut eși nevăzute ale Lunii de pe Pământ .

-Mare Humboldtianum se află la est de Mare Frigoris. numită după Alexander von Humboldt.

-Mare Ingenii sau "Marea Inteligenţei" este una dintre cele câteva mări lunare de pe partea îndepărtată a Lunii.

-Mare Marginis sau "Marea Marginii", se află la marginea vizibilă lunară foarte îndepartată cu diametrul de 420 km.

-Mare Moscoviense sau "Marea Moscovei" este o mare lunară care se află în bazinul Moscoviense. Este una dintre foarte puţinele mări de pe partea îndepărtată a Lunii.

-Mare Orientale sau "Marea de Est", în limba italiană, este una dintre cele mai largi mări lunare de 900 km diametru, și seamănă cu un inel ţintă din ochii unui taur. Este situată la marginea extremă de vest a Lunii, iar acest bazin de impact, este dificil de văzut de pe Pământ.

- Mare Smythii în latină "Marea Smyth" este situată de-a lungul ecuatorului pe marginea de est a parții apropiate lunare. A fost numită după William Henry Smyth, un astronom englez.

Pentru cei cărora le plac imaginile, articolele mele, îi rog să acorde atentie și reclamelor care apar în blog printr-un click, pentru a-mi putea cumpăra într-o zi un telescop mai bun .


Urmariți-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

23 ianuarie 2012

Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie




Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.
             Foto realizata in 26 februarie 2012

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management