Craterul Peirce capturi video prin telescop.

Când astronomii au observat pentru prima oara Luna printr-un telescop și numit aceste mari pete negre mări, ei nu au greșit, cu toate că ei nu au știut adevărul exact despre ele. Aceste pete sunt într-adevăr mări, dar făcute din lavă intarită. Un exemplu este Mare Crisium de vest, care arată ca un bazin cu maluri înalte.

Nu departe de "mal", vom vedea un "val mare", numit Dorsum Oppel.

În acest bazin, putem distinge nu prea multe cratere. Unul mic situat aici, este numit Peirce (19 km). La nord este unul și mai mic, numit Swift (10 km).

Puteți vizualiza imaginile prelucrate în Registax 5 aici.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

462 de cadre, la 85% best quality în Registax.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone Image Viewer

Read more »

Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Acest video stabilizat prezinta partea de vest a Marii Crisium. Incepe cu craterul mare de la nordul marii, Cleomedes (126 km). Imaginile merg de-alungul vestului marii spre sud, cand apar Macrobius si Tisserand, apoi craterul luminos cu raze Proclus (28 km).
 Mergem mai departe si urcam pe platoul Marii Crisium unde observam doua cratere izolate: cel din stanga mai mic este Peirce (19 km), si cel din dreapta care este mai mare, Picard (23 km).

In coltul de dreapta jos incepe sa se vada putin din alta mare, aceasta fiind Mare Fecunditatis.
Ne tinem vizual de Mare Crisium, si ajungem in sudul ei, unde apar craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), iar apoi apar doua intinderi de mare: Mare Spumans in partea superioara, si Sinus Successus .




Video: VictorLupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10

Read more »

Bazinele de est ale Lunii Imagini astronomice



48 frames la 90% quality

 

2 frames la 100% quality

In aceste fotografii realizate in programul Registax, observam mai multe bazine de lava, mai mari si mai mici (in a doua foto), cum sunt bazinele Mare Serenitatis, Mare Tranquillitatis, jumatate din Mare Fecunditatis, Mare Nectaris, dar si aproximativ un sfert din Mare Crisium, restul fiind scufundat in umbra.

  Observati zona muntoasa in forma de gheara ce desparte in doua bazinele Serenitatis de Tranquillitatis, zona ce are ca terminatie Promotorium Archerusia. Observati de asemenea, craterul Taruntius, situat intre Mare Tranquillitatis si Mare Fecunditatis, dar si craterul Posidonius, la marginea de nord-est a Mare Serenitatis.

In prima foto din articol, observam marginea de vest a Mare Crisium. Trei sferturi din acest platou este in umbra, iar la terminal, se observa totusi doua cratere, unul pe sudul Mare Crisium, numit Picard, si unul la nord, numit Peirce.

Proclus, este craterul care este scos in evidenta cel mai mult in prima foto, deoarece prezinta un albedo foarte ridicat. In aceasta imagine ii straluceste in soare marginea interioara de est. Proclus, este situat pe Palus Somni, si in alte conditii de iluminare, acestuia i se pot vedea razele imprastiate de la nord-vest, pana la sud, acestea fiind ejectiile de la impactul ce a produs acest crater.

 Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos cateva cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

 

 

 

Read more »

Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie

Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.

             Foto realizata in 26 februarie 2012

Read more »

Mare Crisium video prin telescop

Aceste clipuri au imaginea rasturnata asa cum se vede printr-un telescop. Luna, la acea data era luminata 58% . Ceea ce este interesant in aceste imagini, este Mare Crisium, care daca nu a-i sti ca este acolo, a-i crede ca este un crater imens, aceasta datorita faptului ca bazinul Crisium este pe jumatate acoperit de intuneric.

In primul video, Luna este vazuta mai la distanta. Mare Crisium pe jumatate, impreuna cu marile ce o inconjoara: Serenitatis, Tranquillitatis si Fecunditatis.
In video 2, este apropiata zona Mare Crisium. Pe acest bazin se observa craterul Picard (mai mare, de 23 km), si mai jos Peirce (mai mic de 19 km). Craterul Yerkes (36 km), este mai greu observabil deoarece a fost aproape inundat de lava.






Sistem optic: Telescopul CelestronC8 "-newtonian, Plössl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 03/09/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

Read more »

Nord-vestul Mare Crisium și craterul Macrobius in imagini frumoase



462 cadre la 85% best quality in Registax



508 cadre la 85% best quality in Registax



912 cadre la 75% best quality in Registax

In imaginile de mai sus, sunt observate multe caracteristici interesante de pe estul Lunii. In dreapta, observati jumatate din Mare Crisium, partea superioara de vest (cealalta jumatate de est este in umbra), iar in stanga in imagini, observati cratere de diferite dimensiuni, situate la nord-vestul bazinului Crisium.


 Acest bazin, este inconjurat de un guler muntos inalt, ce in aceste conditii de iluminare este foarte scos in evidenta, si poate fi asemanat cu o glazura de frisca in jurul unei placinte.

La vestul Mare Crisium, observati doua cratere, unul mare, numit Macrobius (64 km), iar la estul acestuia unul mai mic, numit Tisserand (37 km). . Macrobius este perfect rotund ca forma, insa de pe Pamant se vede ca avand o forma ovala. Pe marginea de sud-vest a acestuia, observati un crater mic, numit Macrobius C (10 km).

La vest de Macrobius, observati o pata lunga, incchisa la culoare. Acesta este Lacus Bonitatis.

Pe Mare Crisium, privelistea este magnifica sub aceasta lumina. Dorsum Oppel, este foarte bine iesit in evidenta, o caracteristica foarte frumoasa ce poate fi observata ca o "vena" ce merge paralel cu marginea bazinului.

 La estul lui Dorsum Oppel, observati doua cratere: Peirce (19 km) (mai mare), si Swift (11 km) (mai mic).

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos mai multe cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Referat astronomie.Vestul Marii Crisium.Poze prin telescop

 Aceste capturi prin telescop cu vestul Marii Crisium, sunt din clipul prezentat in alt articol: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Sunt multe cratere de prezentat pentru ca zona este mare, si am sa prezint doar caracteristicile lunare ce nu au fost discutate pana acum.

Incepem cu craterul Burkhardt (57 km), care se află între craterele Geminus (86 km), la nord, şi la sud de Cleomedes.
Burckhardt se află pe două cratere de dimensiuni putin mai mici pe părţile opuse, care produc o formatiune de crater triplu. Burckhardt E (39 km), este acoperit de cadranul de sud-vest al lui Burckhardt, în timp ce Burckhardt F (43 km), este acoperit de cadranul de nord-vest. Buza craterului, este circulara, dar oarecum neregulata în formă. Există un varf central, lângă punctul de mijloc al podelei craterului.

Infipt in marginea de vest a lui Cleomedes este craterul Tralles., iar la estul lui Cleomedes este craterul Delmotte (32 km), un crater mic, ale carui caracteristici sunt greu de vazut datorita pozitiei lui.

Mergem mai departe la a doua fotografie cu descriere de mai jos, unde sunt craterele Macrobius si Tisserand, de 64 respectiv 37 km, craterul cu raze, Proclus (28 km), si Palus Somni care este o zona de 143 km, si se afla la vestul lui Proclus.

In a treia poza de mai jos, sunt multe cratere de dimensiuni mici, atat pe suprafata nmarii, dar si pe marginea acesteia.
Craterul Peirce (19 km) cu Picard (23 km), sunt cele care se afla mai "in largul marii" Crisium.
În interiorul Picard sunt o serie de terase, pe care seismologii le-au atribuit unei prăbuşiri a podelei craterului. Cel mai jos punct al podelei craterului este la aproximativ 2000 de metri sub nivelul buzei sale, si are un mic deal in centru.

Alte cratere aflate mai spre marginea marii sunt Yerkes (36 km), Lick (31 km), Greaves (14 km), iar "pe malul marii" este craterul Glaisher (16 km).

Craterul Yerkes (36 km), mi se pare interesant, deoarece interiorul lui a fost aproape complet inundat de lava, lăsând doar o rămăşiţă de mică adâncime a marginii deasupra Marii, margine care este cea mai vizibila la vest şi de sud, şi abia existenta la est. Podeaua are un albedo similar cu marea Crisium, astfel încât caracteristicile lui nu se disting de împrejurimi.

Despre craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), voi vorbi in alt articol dedicat acestora.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Mai jos, imaginile sunt procesate in Registax.

Read more »