Lista Caracteristicilor zonei de est ale Lunii Referat astronomie

Estul Lunii este marcat de mai multe caracteristici interesante, cea mai notabila fiind Mare Crisium, o "mare" vizibila de pe pamant cu ochiul liber ca o pata izolata de celelalte si inchisa la culoare.
Cratere notabile pe partea estica a Lunii sunt Posidonius, Petavius si Langrenus, acestea fiind cele mai mari ca dimensiuni.
Chiar daca pare ca estul Lunii este fara prea multe cratere uriase, defapt sunt foarte multe cratere dar mici, dupa cum se observa in lista de mai jos.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de est a Lunii

Adams
Al Bakri
Ansgarius
Apollonius
Argo
Asada
Atwood
Auzout
Balmer
Barkla
Battuta
Beaumont
Behaim
Beketov
Bellot
Benachiewicz
Berosus
Bessel
Bernoulli
Berzelius
Bilharz
Bohnenberger
Borda
Buckhardt
Cajal
Capella
Carrel
Carmichael
Catharina
Cauchy
Censorinus
Cepheus
Chacornac
Ching-Te
Cleomedes
Clerke
Colombo
Condorcet
Cook
Crozier
Cyrillus
d'Arrest
Dalambre
Daniell
Da Vinci
Dawes
Debes
Dionysius
Dubiago
Eimmart
Fabbroni
Fermat
Firmicus
Fracastorius
Franklin
Fredholm
Furnerius
Gardner
Gauss
Geminus
Gilbert
Goclenius
Greaves
Gutenberg
Hase
Hahn
Hall
Holden
Humboldt
Hypatia
Isidorus
Jansen
Kant
Kapteyn
Kastner
La Perouse
Lame
Langrenus
Lawrence
Leakey
Legendre
Lick
Lindbergh
Lindenau
Littrow
Lohse
Lucian
Lubbock
Lyell
Maclaurin
Maclear
Macrobius
Magelhaens
Manilius
Manners
Maraldi
Marinus
Maskelyne
McClure
Menelaus
Mercurius
Messier
Messala
Metius
Monge
Monnier
Morgan
Nansen
Naonobu
Newcomb
Nobili
Plinius
Ross
Palitzsch
Peirce
Petavius
Picard
Piccolomini
Plinius
Proclus
Reichenbach
Rheita
Ritter
Romer
Rothmann
Sabine
Sacrobosco
Santbech
Schmidt
Secchi
Sinas
Schumacher
Snellius
Stella
Stevinus
Stiborius
Sulpicius Gallus
Swift
Tacitus
Tacquet
Taruntius
Teophrastus
Theophilus
Tisserand
Torricelli
Tralles
Vendelinus
Vitruvius
Webb
Weinek
Whewell
Wrottesley
Zagut
Zollner

Marile zonei de est a Lunii

Mare Anguis
Mare Crisium
Mare Fecunditatis
Mare Nectaris
Mare Serenitatis
Mare Spumans
Mare Tranquillitatis
Mare Undarum

Pentru a vedea un video cu marile lunare de est: Marile Lunare de est
Pentru a vedea harta fotografica a zonei de est a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar. 

Muntii zonei de est a Lunii

Montes Pyrenaeus
Montes Secchi
Montes Taurus
Mons Vitruvius
Mons Argaeus


Alte forme de relief ale zonei de est a Lunii

Sinus Asperitatis
Sinus Amoris
Sinus Concordiae
Sinus Successus
Palus Somni
Lacus Somniorum
Vallis Palitzsch
Rupes Altai



Mai sus: video cu partea de est a Lunii prin telescopul meu.

Misiuni spatiale pe partea de est a Lunii

Apollo 16 (1972) cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo. A fost lansata la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.

Apollo 17 cu oameni la bord. Activitate Extravehiculara (AEV). Apollo 17 a fost a 11-a misiune cu oameni şi ultima din programul spaţial american Apollo. Lansat la 12:33 EST, la 7 decembrie 1972, cu un echipaj de trei membri: Eugene Cernan, Ronald Evans, si Harrison Schmitt. Apollo 17 rămâne aselenizarea cea mai recenta facuta dincolo de orbita Pamantului.

Luna 21 (1973) a URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), a transportat cu succes roverul Lunakhod 2  pe suprafata Lunii pe 15 ianuarie 1973. Acesta a trimis înapoi 86 imagini panoramice şi peste 80.000 de imagini TV.

Ranger 8 (1965) a SUA - prabusita intentionat. Lansata pe 20 Februarie 1965. Ranger 8 a transmis cu succes 7137 imagini, cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

Surveyor 5 (1967) a aterizat cu succes. A transmis mai mult de 19.000 imagini pe Pământ, şi a efectuat mai mult de 100 de ore de analiză compoziţională a suprafeţei.

             Foto realizata in 26 februarie 2012

Read more »

Cleomedes-Cratere prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

        Cleomedes (126 km), este un crater lunar mare situat în partea de nord-est a Lunii, la nordul Marii Crisium. Este înconjurat de teren accidentat cu multiple cratere de impact. Craterul neregulat Tralles (43 km), este intrat în marginea nord-vest. La est este Delmotte (33 km), . La nord de Cleomedes este Burckhardt (57 km).

Peretele exterior al Cleomedes este puternic erodat şi purtat, în special de-a lungul partii de sud a peretelui. Cleomedes C (14 km), se află în marginea de sud-vest.
Podeaua craterului este aproape plata, cu un vârf central mic aflat la nord de punctul de mijloc, formand o creasta liniara spre nord-est. Există mai multe cratere mici notabile pe podea, inclusiv o pereche de cratere care se suprapun în interiorul jantei la nord-vest Cleomedes A, E.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Craterul Cleomedes la terminal Imagini prin telescop prelucrate in Registax

Craterul Cleomedes la terminal 647 cadre la 75% best quality in Registax



Craterul Cleomedes la terminal 618 cadre la 90% best quality in Registax

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Craterul Cleomedes la terminal 473 cadre la 80% best quality,gaussian, in Registax

Peisajul lunar din aceste poze, surprinde craterul Cleomedes (126 km), asa cum nu l-am mai vazut niciodata la o astfel de faza a Lunii. Unde incepe intunericul total in dreapta, acolo nu este marginea Lunii, ci terminalul, granita dintre lumina si umbra.

  Cleomedes, este si el scufundat in intuneric, insa ii sunt vizibile multe caracteristici pe care nu le-am mai vazut pana acum. Observati marginea interioara de est a acestui crater, terasata iregulat, dar si varful din centru, fiind luminata doar partea superioara a acestuia, varf ce este inconjurat de un intuneric total.

  La nord-vestul lui Cleomedes, sunt doua cratere, si ele intunecate aici, numite Tralles (43 km) (cel care este calare pe marginea lui Cleomedes), si Debes (31 km), mai departe spre nord-vest. La nordul lui Cleomedes, observati craterul Buckhardt (57 km), care este suprapus peste Buckhardt E (39 km) este mai mic, din care a ramas numai jumatate de crater.

Mai sus, spre nord (in primele doua imagini din articol), este o alta "groapa" intunecata situata la terminal. Acesta este craterul Geminus (86 km), un crater circular, cu marginile interioare frumos terasate.

In centrul fotografiilor, observati o banda verticala ca un platou lins cu o forma iregulata, ce banuiesc ca este o extensie a lacului Bonitatis, situat in josul imaginilor. In partea stanga in poze, observati un crater ce desi nu este mare in dimensiuni, iese in evidenta printre celelalte cratere mai mici. Acesta se numeste Newcomb (39 km), iar la sudul acestuia, este Newcomb J (23 km). Podeaua lui Newcomb, este foarte muntoasa. Pe podea, infipt in marginea de sud, este Newcomb A (19 km), un crater mai mic dar adanc.

Imaginile, sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos o gama variata de cadre, la mai multe nivele de calitate, unite pentru a forma o singura imagine.

If the the images are broken, see them on these links :

http://i1215.photobucket.com/albums/cc517/lupuvictor1/Registax%20pictures/31122012n647fr75sugausa_zps558b2b89.png

http://i1215.photobucket.com/albums/cc517/lupuvictor1/Registax%20pictures/31122012n647fr75sugauss_zps00ce4f4c.png

http://i1215.photobucket.com/albums/cc517/lupuvictor1/Registax%20pictures/31122012g618fr90su_zps1aa1d49b.png

http://i1215.photobucket.com/albums/cc517/lupuvictor1/Registax%20pictures/31122012g473fr80sugauss_zps6aa6ed3e.png


Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Referat astronomie.Vestul Marii Crisium.Poze prin telescop

 Aceste capturi prin telescop cu vestul Marii Crisium, sunt din clipul prezentat in alt articol: Video prin telescop astronomic-pe langa vestul Marii Crisium

Sunt multe cratere de prezentat pentru ca zona este mare, si am sa prezint doar caracteristicile lunare ce nu au fost discutate pana acum.

Incepem cu craterul Burkhardt (57 km), care se află între craterele Geminus (86 km), la nord, şi la sud de Cleomedes.
Burckhardt se află pe două cratere de dimensiuni putin mai mici pe părţile opuse, care produc o formatiune de crater triplu. Burckhardt E (39 km), este acoperit de cadranul de sud-vest al lui Burckhardt, în timp ce Burckhardt F (43 km), este acoperit de cadranul de nord-vest. Buza craterului, este circulara, dar oarecum neregulata în formă. Există un varf central, lângă punctul de mijloc al podelei craterului.

Infipt in marginea de vest a lui Cleomedes este craterul Tralles., iar la estul lui Cleomedes este craterul Delmotte (32 km), un crater mic, ale carui caracteristici sunt greu de vazut datorita pozitiei lui.

Mergem mai departe la a doua fotografie cu descriere de mai jos, unde sunt craterele Macrobius si Tisserand, de 64 respectiv 37 km, craterul cu raze, Proclus (28 km), si Palus Somni care este o zona de 143 km, si se afla la vestul lui Proclus.

In a treia poza de mai jos, sunt multe cratere de dimensiuni mici, atat pe suprafata nmarii, dar si pe marginea acesteia.
Craterul Peirce (19 km) cu Picard (23 km), sunt cele care se afla mai "in largul marii" Crisium.
În interiorul Picard sunt o serie de terase, pe care seismologii le-au atribuit unei prăbuşiri a podelei craterului. Cel mai jos punct al podelei craterului este la aproximativ 2000 de metri sub nivelul buzei sale, si are un mic deal in centru.

Alte cratere aflate mai spre marginea marii sunt Yerkes (36 km), Lick (31 km), Greaves (14 km), iar "pe malul marii" este craterul Glaisher (16 km).

Craterul Yerkes (36 km), mi se pare interesant, deoarece interiorul lui a fost aproape complet inundat de lava, lăsând doar o rămăşiţă de mică adâncime a marginii deasupra Marii, margine care este cea mai vizibila la vest şi de sud, şi abia existenta la est. Podeaua are un albedo similar cu marea Crisium, astfel încât caracteristicile lui nu se disting de împrejurimi.

Despre craterele Firmicus (56 km) si Apollonius (53 km), voi vorbi in alt articol dedicat acestora.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Mai jos, imaginile sunt procesate in Registax.

Read more »