trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Gaudii. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Gaudii. Sortați după dată Afișați toate postările

13 martie 2016

Imagini telescop. Craterul Plinius de pe Mare Serenitatis.

Suntem pe o zonă a Lunii cu cratere reduse ca număr de pe Mare Serenitatis şi Mare Tranquillitatis. Cel mai evidențiat crater este Plinius (43 km). Acesta este situat între cele două mări. Am mai vorbit în multe rânduri despre el.
Aceste imagini ar putea face subiectul şi a altor caracteristici vizibile cum ar fi câteva lacuri ca Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, situate la sud-vest de Menelaus.

Plinius (43 km), este un crater poligonal, proeminent, cu un guler frumos încrețit și o podea pietroasa. La nordul său pot fi găsite Rimae Plinius, un set de trei rilles liniare, fiecare în jur de 100 km lungime, care arata ca zgarieruri de pisica. Craterul este complex, cu mai multi munti centrali, iar aspectul i se schimbă considerabil în condiții diferite de iluminare.

Pe 'dintele ascutit' ca al unui animal de prada ce intra intre cele doua mari Serenitatis şi Tranquillitatis, se disting multe caracteristici, cum este Montes Haemus mai la radacina 'dintelui' pe partea interioara , craterul Menelaus, iar in stanga lui sunt cele 3 lacuri care sunt dispuse in triunghi: Gaudii, Hiemalis si Lenitatis. Craterul Auwers (20 km), se afla la sud-est de Menelaus.
Nu putem trece fara sa amintim de Sinus Honoris, care se afla pe partea exterioara a 'dintelui ascutit' , si nici de craterul Julius Caesar (90 km.), ce poate fi observat in stanga.




Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Foto realizata in 20 iulie 2011,

14 iunie 2011

Craterul Menelaus si Montes Haemus

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 10.02.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video
          Menelaus (27 km), este un crater tânăr situat pe malul sudic al Mare Serenitatis aproape de capătul estic al munţilor Montes Haemus.  La sud-est este Auwers (20 km), şi la sud-vest este Daubrée (14 km). La nord-est este un sistem slab brazde numit Rimae Menelau.
Peretii lui Menelau au un contur usor neregulat, cu o margine ascutita si pereti terasati pe interior.Adancimea lui este de 3 km. Interiorul are un albedo ridicat, care este proeminent. Există mai multe creste pe podea. Craterul are un sistem de raze moderat, cu raza de cea mai proeminenta la nord-est,pe Mare Serenitatis. Craterul a fost numit dupa regele Spartei din Iliada,Menelau din Alexandria.

        Montes Haemus (560 km), este o gamă curbata de munţi care formează marginea sud-vest a bazinului Mare Serenitatis. Ei se impreuneaza cu Montes Apenninus la capătul de nord. Marginea de est se termină cu Archerusla Promontorium, la nord-vest de craterul Plinius .
 Mai multe "lacuri" mici, formate din lava bazaltica, se află de-a lungul partii de sud-vest a gmuntilor. De la nord-vest la sud-est acestea sunt Lacus Odii, Lacus Doloris, Lacus Gaudii, şi Lacus Hiemalis . Lacus Lenitatis se află mai la sud.

         Bessel (16 km) este un mic crater lunar care se află în jumătatea sudică a Marii Serenitatis. În ciuda dimensiunii sale mici, acest lucru este cel mai mare crater pe o intindere mare. Acesta se afla la nord-nord-est de craterul Menelaus (27 km).Acest crater este circular şi în formă de castron cu o margine care are un albedo mai mare decât podeaua sau marea din jur. Marinea exterioara nu este afectata, şi nu există caracteristici in interior. Bessel a fost numit după Friedrich Wilhelm Bessel  (22 iul 1784 – 17 Mar 1846) care a fost un astronom si matematician german.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

LUPU VICTOR ASTRONOMY

28 februarie 2015

Luna prin telescop: Mare Vaporum și Manilius.

193 cadre video, în Registax.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

193 cadre video, în Registax.

În această zonă predomină regiuni întinse de lavă. Mare Vaporum este situat la vestul craterului Manilius (39 km). Este vorba despre regiunea închisă la culoare din imagini. Nuanţele de culoare sunt variabile. În partea sudică observăm un brâu mai închis aproape de Rima Hyginus, ceea ce ne dă de inţeles că în acea zonă solul este mai concentrat în compoziţie.

Craterul Manilius, este repede remarcat datorită luminozităţii lui în aceste imagini.când soarele îl luminează la un unghi mare, acestuia i se observă şi razele cu un albedo ridicat care pornesc de la acesta. Acestea se întind până la 300 km depărtare de crater.

La nordul şi estul lui Manilius, sunt localizate cele 4 lacuri: Doloris, Gaudii, Lenitatis şi Hiemalis. La estul acestora, observăm craterul mai mic dar luminos Menelaus (27 km).

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


23 martie 2012

Clipuri cu imagini prin telescop



Luna, de la nord la sud, regiunea de mijloc. Aceste regiuni sunt pline de impacturi.



Craterele Manilius si Menelaus in nori. Intre cele doua cratere se afla cele 3 lacuri: Gaudii, Lenitatis si Hiemalis.



Craterele Julius Caesar, aflat in partea de jos in forma de potcoava, si Plinius aflat pe Mare Tranquillitatis.

Video: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105

Filtru: nu
Data: 20/07/2011
Locatie: Baia Mare, România
Prelucrarea şi editare: Sony Vegas 10

30 martie 2016

Imagini deosebit de frumoase prin telescop astronomic: craterele Menelaus și Manilius.

În aceste imagini observăm lacuri, munţi,cratere şi mări situate pe zona centru-est a Lunii.

Enumerăm cratere ca Menelaus (27 km), Manilius (39 km) şi Boscovich (46 km), cele 3 lacuri Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, Montes Haemus, Mare Serenitatis şi Mare Vaporum.

Aceste capturi au fost alese ca fiind cele mai clare dintr-un video realizat cu camera ataşată la telescop.

Menelaus este un crater mic însă uşor de localizat vizual datorită dispunerii lui pe malul de sud al Mare Serenitatis şi la poalele Montes Haemus.

Manilius este mai mare însă, cu o margine bine definită, situat la sud de Lacus Doloris. Acesta are o adâncime de 3,1 km, şi la această fază este aproape total în umbră.
Boscovich (46 km), este situat la sud-est de Manilius. Acesta este aproape în întregime erodat de impacturi şi de aceea forma lui nu este deloc circulară. Podeaua acestuia este tăiată de un sistem de rille, numit Rimae Boscovich. Interesant de observat este craterul satelit Boscovich P ( 67 km), care este alungit în direcţia craterului Manilius.
Mare Vaporum este la terminator şi de aceea acolo lumina este mai puţin prezentă.
Ca o concluzie, găsesc aceste imagini deosebit de frumoase şi interesante la această fază a Lunii. Caracteristicile care îţi sar în ochi din prima clipă sunt Montes Haemus şi craterul Manilius.




Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



28 ianuarie 2012

Referat Astronomie-Lacurile de pe Lună:Lacus Palus Sinus. Geologia Lunii.


                     Sinus Iridum de pe Lună. Foto: Lupu Victor 17 ianuarie 2011

Cuvântul lacus în latină înseamnă "deschidere, gaură, piscină, lac," şi a fost, de asemenea, cuvântul pentru un punct de distribuţie în aprovizionarea cu apă a populaţiei din Roma antică.

Aceasta este o listă de Lacuri (o mare singulară), de pe Lună. Aceasta include, de asemenea, şi denumirea de lacus, palus și sinus. Sistemul modern de nomenclatură lunară a fost introdus în 1651 de către Riccioli. Harta lui Riccioli a Lunii a fost elaborată de Francesco Maria Grimaldi, care are şi un crater numit după el.


Lacurile Lunii (lacus):

Lacus Aestatis - sau "Lacul de vară", 90 km diametru situat în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Autumni - "Lacul de toamnă", 183 km, se află în apropiere de marginea de vest a Lunii.
Lacus Bonitatis -"Lacul Binelui" 92 km, se află la nord-vest de craterul  Macrobius.
Lacus Doloris -"Lacul tristeţii", 110 km, este situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Excellentiae -"Lacul de excelenţei" 184 km, este un lac lunar neregulat la sudul Lunii.
Lacus Felicitatis  "Lacul fericirii" 90 km, este un lac mic, care a fost inundat de fluxurile de lavă.
Lacus Gaudii -"Lacul încântării" 113 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Hiemalis -"Lacul de iarnă" 50 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Lenitatis - "Lacul sensibilităţii", 80 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Mortis - "Lacul morţii", 151 km, este un lac de lavă bazaltică în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Odii - "Lacul urii" 70 km, situat în regiunea Terra Nivium.
Lacus Perseverantiae -"Lacul Perseverenţei" 70 km, situat la nord-vestul craterului Firmicus.
Lacus Solitudinis - "Lacul de singurătăţii" 139 km, este aflat pe partea nevazută a Lunii.
Lacus Somniorum - "Lacul viselor" 384 km, situat în partea de nord-est a Lunii.
Lacus Spei -"Lacul speranţei" 80 km, situat în partea de nord-est a Lunii, la sud-vest de Schumacher.
Lacus Temporis "Lacul timpului" 117 km, se află în cadranul de nord-est al Lunii.
Lacus Timoris "Lacul fricii" 117 km, este un lac de pe Lună descoperit în 1976.

Golfuri (Sinus) și mlastini (Palus) pe Lună:

Palus Epidemiarum "Mlaștina epidemiei", de 286 km
Palus Putredinis "Mlaștina descompunerii", de 161 km
Palus Somni "Mlaștina somnului", de 143 km
Sinus Aestuum "Golful valurilor", de 290 km
Sinus Amoris "Golful iubirii", de 130 km
Sinus Asperitatis "Golful asprimii", de 206 km
Sinus Concordiae "Golful armoniei", de 142 km
Sinus Fidei "Golful credinţei", de 70 km
Sinus Honoris "Golful onoarei", de 109 km
Sinus Iridium (Iridum)"Golful curcubeelor",  de 236 km
Sinus Lunicus "Golful lunatic", de 126 km
Sinus Medii "Golful centrului", de 335 km
Sinus Roris "Golful de rouă"de 202 km
Sinus Successus "Golful succesului"de 132 km

                   Lacus Mortis și Somniorum de pe Luna


Urmariţi-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
                          Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

06 martie 2012

Registax: Imagini telescop Luna: craterul Plinius Referat Astronomie.

Această zonă lunară este interesantă pentru că prezintă cratere cu mult spațiu între ele și cu caracteristici diferite. Luați, de exemplu, craterul Plinius, singurul crater în această zona, cu un vârf central proeminent.

Plinius (43 km), se află la granița dintre Mare Serenitatis și Mare Tranquillitatis. La sud-est este craterul Ross (26 km) și la Nord-Est este Dawes (18 km). La nord, este un sistem de santuri numit Rima Plinius. Nord-vest de aceste fisuri este Promontorium Archerusia.

Marginea lui Plinius este ușor ovală, cu un perete interior terasat, si nu are un sistem de raze vizibil. Podeaua este deluroasă, iar în mijloc este un vârf neregulat care arata ca un crater dublu sub anumite unghiuri de iluminare. Jumătatea de est a podelei este mult mai bună decât la vest. Plinius are o adancime de 4,3 km.

Alte cratere din aceste imagini prelucrate în Registax, sunt: Menelaus (27 km), Al-Bakri (12 km), Dawes (18 km), Maclear (20 km), Sosigenes (18 km), Julius Caesar (90 km) și 3 lacuri: Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii.

În unele link-uri, rezultatele nu vor avea aceste articole numite cu cratere pe care le cautati pentru a le vedea, dar sunt prezentate în conținutul lor.
În aceste imagini observăm de fapt cât de mult s-a răspândit lava care a căutat să inunde toate zonele lunare, dar nu a reuşit să realizeze acest lucru în totalitate, lăsând la suprafață înălțimile pe care le identificăm prin caracteristicile albe din partea stângă.

117 cadre video, în Registax

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Foto realizata in 11 mai 2011,
Fotografia de mai sus a fost făcută pe 11 mai 2011 și am prezentat-o pentru a vedea diferența dintre Luna fotografiată cu soarele ce lumineaza la un unghi mic, atunci când umbra craterelor dezvăluie caracteristici diferite ale zonei lunare unde totul este gri, și fotografia din 11 mai 2011, când soarele este la un unghi mai mare, și ne arată o altă față a Lunii, cu culori, compoziția solului este detectată, un fel de "scanare" a Lunii.

06 septembrie 2015

Cratere de la granița dintre Mare Serenitatis și Tranquillitatis. Imagini prin telescop.

Aceasta este o regiune frumoasă de pe Lună, mai ales în aceste condiţii de iluminare în care soarele loveşte din plin solul lunar, pentru că se observă mai uşor limita dintre Mare Serenitatis şi Tranquillitatis. De asemenea, craterul Plinius (43 km) şi Menelaus (27 km) strălucesc dar şi majoritatea craterelor care seamănă cu nişte inele de diferite forme şi dimensiuni.

Aceste imagini ar putea face subiectul şi a altor caracteristici vizibile cum ar fi câteva lacuri despre care am mai discutat în alte articole, lacuri ca Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, situate la sud-vest de Menelaus. 

În aceste imagini observăm de fapt cât de mult s-a răspândit lava care a căutat să inunde toate zonele lunare, dar nu a reuşit să realizeze acest lucru în totalitate, lăsând la suprafață înălțimile pe care le identificăm prin caracteristicile albe din partea stângă.

486 cadre video, în Registax.
955 cadre video, în Registax.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Foto realizata in 11 mai 2011,
Foto realizata in 20 iulie 2011,

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management