trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

luni, 27 aprilie 2015

Fenomene astronomice luna noiembrie 2015.



Calendarul cu evenimente astronomice în luna noiembrie.

Calendar astronomic. Oportunități de observare în noiembrie 2015:

Iată cum arată acesta:


03 noiembrie 2015 - Luna la ultimul pătrar. la ora 14:24.

06 noiembrie 2015 - Cometa P/2008 Y2 (Gibbs)  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 01 decembrie 2008. Nu sunt date despre diametrul sau orbita ei deocamdată.

07 noiembrie 2015 - Luna la apogeu. Luna ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ (405724 km de Pământ), la ora 23:48.

11 noiembrie 2015 - Lună Nouă. Luna va fi între Pământ şi Soare şi nu va fi vizibilă de pe Pământ. Această fază are loc la 19:47 ora României.

12, 13 noiembrie 2015 - Ploaia de meteori Tauride . Tauridele sunt o ploaie minoră de lungă durată de meteori ce produce doar aproximativ 5-10 meteori pe oră. Este neobișnuită prin faptul că este alcătuită din două fluxuri separate. Primul este produs de particulele de praf ale asteroidului 2004 TG10. Al doilea curent este produs de resturile lăsate în urmă de cometa 2P Encke. Dușul are loc anual intre 20 octombrie - 10 decembrie. Acest an maximul pică în noaptea de 12 noiembrie. Luna nouă din acest an nu va bloca meteorii. Cel mai bun moment de vizualizare va fi doar după miezul nopții dintr-un loc întunecat, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Taurului, dar pot apărea oriunde pe cer.

14 noiembrie 2015 - Cometa 10P/Tempel 2  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 03 iulie 1873. Diametrul ei este de 10.6 km. Are o orbită de 5.38 ani.

17 noiembrie 2015 - Mercur la conjuncție superioară. Mercur trece pe partea opusă a Soarelui de Pământ la ora 17:00.

17, 18 noiembrie 2015 - Ploaia de mereori Leonide. Leonidele sunt unul dintre curenţii meteorici cel mai bun pentru observații. Se vor observa aproximativ 40 de meteori pe oră. Leonidele, au un an de vârf ciclic la fiecare 33 ani când sute de meteori pot fi văzuti în fiecare oră. Ultima oară, acest fenomen a avut loc în anul 2001. Meteorii vor radia din zona constelaţiei Leului după miezul nopţii și provin din coada CometeiTemple-Tuttle care a fost descoperită în 1865.  Dușul are loc anual intre 06-30 noiembrie și maximul cade în acest an, în noaptea de 17 și dimineața zilei de 18. Semiluna din acest an, nu va fi o problemă mare. Cerul ar trebui să fie destul de întunecos pentru un spectacol bun.

19 noiembrie 2015 - Luna la primul pătrar. la ora 08:27.

21 noiembrie 2015 - Marte la afeliu. Planeta va fi la cel mai îndepărtat punct de Soare la ora 02:00.

23 noiembrie 2015  - Luna ajunge la perigeu, cel mai apropiat punct de Pământ (362818 km de Pământ), la ora 22:06.

25 noiembrie 2015 - Lună Plină. Pământul va fi între Soare și Lună, şi deci, Luna va  fi pe deplin luminată aşa cum se vede de pe Pământ. Această fază are loc la 00:44 ora României.

26 noiembrie 2015 - Aldebaran 0.7°S de Lună la ora 11:33.

26 noiembrie 2015 - Planeta Venus la periheliu. Planeta Venus ajunge la cel mai apropiat punct față de Soare, la ora 08:00.

30 noiembrie 2015 - Cometa P/2010 R2 (La Sagra)  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 12 august 2010. Nu sunt date despre diametrul sau orbita ei deocamdată.

30 noiembrie 2015 - Conjuncția lui Saturn și Soarele. Ora 02:00.

Legenda:

► Fazele Lunii.
► Comete/Asteroizi.
► Apogeu/Perigeu Luna.
► Conjuncții. Ocultații.Eclipse.
► Ploi de meteori.
► Periheliu/Afeliu.
► Elongații.
► Opoziții.
► Solstitiu/Echinocțiu.


Dicționar.

-Periheliu - poziția în orbita unei planete sau comete cel mai apropiată de Soare.
-Afeliu - poziția în orbita unei planete cel mai departe de Soare.
-Perigeu - poziția în orbită a Lunii cea mai apropiată de Pământ.
-Apogeu - poziția în orbită a Lunii mai departe de Pământ.
-Conjuncție Inferioară - Mercur sau Venus trece între Pământ și Soare.
-Conjunctie superioară - Mercur sau Venus trece pe partea opusă a Soarelui de Pământ.
 -Cea mai mare alungire (elongație) - alungirea, este unghiul dintre Soare și o planetă așa cum se vede de pe Pământ; timpul alungirii estice (E), planeta apare ca o stea de seară, în timpul alungirii vestice (V), planeta apare ca o stea de dimineață.
-Opoziție - poziția în orbita unei planete, atunci când acesta apare opusă Soarelui așa cum se vede de pe Pământ.
-Conjuncție - poziția în orbita unei planete, atunci când apare cel mai aproape de Soare așa cum se vede de pe Pământ.
-Ocultație -  Luna ocultează sau eclipsează o stea sau planetă.
-Nod Crescator - punctul unde o planetă trece de la partea sudică la partea nordică a orbitei sale.
-Nod Descrescator - punctul unde o planetă trece de la partea nordică la partea sudică a orbitei sale.

Dacă vă interesează:


duminică, 26 aprilie 2015

Există timp şi anti-timp? Întrebări şi răspunsuri astronomie.



Dacă totul există în perechi, ca materia/anti materia, încărcare pozitivă/încărcare negativă, poate exista şi timp/anti-timp?

Nu avem nicio dovadă a unui anti-timp. Totuși, sunt oameni de ştiinţă care consideră că în teoria string-urilor ar exista şi două dimensiuni de timp.
Însă timpul nu există fizic ca exemplele date mai sus, aşa că nu poate exista un anti-timp.

Ce s-ar întâmpla dacă cineva ar avea tehnologia de a călători în timp, să zicem 4,5 miliarde de ani în trecut. Unde s-ar afla el din moment ce Pământul nu exista acum 4,5 miliarde de ani? Poate ar vedea Pământul la începuturile lui bombardat de meteoriţi şi comete. Nu ar exista niciun loc unde să aterizeze.

Dar dacă ai merge înapoi doar un miliard de ani, ai găsi viaţă pe Pământ care să aibă aceeasi atmosferă şi temperatură ca cea de azi.



Călătoria în timp poate însemna să călătorești doar în timp, sau să călătorești şi în timp şi în spaţiu.
În primul scenariu este posibil să rămâi în același loc şi să devii doar tânăr, iar al doilea nu este posibil pentru oameni, pentru că ar însemna să atingem "fiecare secundă a Universului", asta însemnând milioane de Universuri statice. Este ceva similar cu mișcarea unui gif cu o mulţime de imagini. Dacă vom călători într-un Univers static, vom fi statici acolo şi nu am mai avea posibilitatea de a ne întoarce, sau ne-am putea mişca iar toate celelalte lucruri ar fi statice.

 Călătoria în timp poate fi atinsă doar teoretic, dacă ne bazăm pe ideea că te-ai putea decupla de spaţiu-timp, în timp ce Universul lărgește şi contractă însăşi materia spaţiu- timp. Te vei mişca în spaţiu relativ cu poziția ta de la început. În timp ce te vei mişca înapoi, te vei mişca într-o versiune mai contractată a spațiului, aşa încât dacă ai sta în punctul de unde ai început, fără a lua în considerare contracţia, este o sansă ca să fii aruncat înapoi într-un punct care este în exteriorul spaţiu- timp, asta dacă Universul nu se extinde la infinit.


Călătoria în timp este foarte grea pentru că toată galaxia, sistemul solar şi planetele, se mişcă, aşa că dacă ai merge în trecut, să zicem 100 de ani, te vei găsi cel mai probabil în același loc unde ai început experimentul la aceleași coordonate, dar în mijlocul spațiului, pentru că acum 100 de ani planeta nu a fost în același loc. Chiar şi 10 minute înainte sau înapoi în timp planeta şi-a/îşi schimbat/schimbă poziția.

Pământul nu va fi de două ori în același loc niciodată pentru că ştim că acesta se mişcă în jurul Soarelui într-o orbită aproape circulară. Face această rută la o viteză de aproape 30 km/sec . În plus, tot Sistemul Solar cu Pământ cu tot, orbitează centrul Galaxiei la cca 220 km/sec . Şi galaxiile din vecinătatea noastră au o viteză de aproape 1000 km/sec îndreptându-se spre o structură numită Marele Atractor (the Great Attractor), o regiune din spaţiu situată la cca 150 milioane de ani lumină de noi, care este făcut din materia vizibilă pe care noi o vedem, dar şi materia neagră, pe care nu o putem vedea.

Deci, călătoria în timp mi se pare imposibilă în aceste condiţii.

Noi călătorim cu toții în timpul pe care îl ştim despre trecut, prezentul este aproape inexistent iar viitorul se transformă neîncetat din experienţele trecutului.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Craterul Sacrobosco de pe Lună.


Observăm în aceste imagini o parte din craterul Sacrobosco (98 km), şi 3 cratere mai mari pe podeaua acestuia, Sacrobosco A (17 km), B (14 km) şi C (13 km). Soarele straluceşte de la un unghi destul de mare încât să diminueze claritatea caracteristicilor craterelor, însă imaginea nu este neclară, ci pur şi simplu este lumina puternică a Soarelui.
Craterele din centrul imaginilor sunt tot cratere satelit numite Sacrobosco D (24 km), F (19 km) şi G (20 km).


Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (15) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (6) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (1) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (6) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Gruemberger si Cysatus (7) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Harpalus si South (1) Craterul Heinsius (1) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (13) Craterul Hercule si Atlas (15) Craterul Hevelius si Cavalerius (1) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (3) Craterul Longomontanus si Maginus (25) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (6) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (22) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (2) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (9) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (5) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (2) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (9) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (17) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (13) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (34) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (28) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management