trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

joi, 28 august 2014

Este posibilã alinierea planetelor?



Multã lume este familiarizatã cu termeni în legãturã cu alinieri de planete. Aşa de mult "cunosc" aceastã teorie cã fac şi scenarii apocaliptice. Unii au fost informaţi cã la fiecare 27 de ani în viaţa unei persoane, planetele repetã în a fi în aceeaşi poziţie în care au fost când acea persoanã s-a nãscut.

Deci cât de des se aliniazã toate planetele Sistemului nostru Solar? Sau este ciclicã aceastã aliniere?

În primul rând, planetele din Sistemul nostru Solar nu se pot alinia niciodatã perfect. Aceasta se întâmplã pentru cã orbita fiecãreia în jurul Soarelui este înclinată diferit faţã de centrul Soarelui. 
Este de asemenea imposibil ca toate planetele sã fie aliniate într-o linie dreaptã pe o singurã parte a Soarelui. Cineva a calculat chiar aceastã ipotezã, şi a descoperit cã ar trebui aproximativ 8.6^46 ani, adicã 8.6 urmat de 46 de zerouri ani ca acest lucru sã se întâmple.

Pãmântul mai are între 3.5-4.0 miliarde de ani de existenţã înainte ca Soarele sã se transforme într-o gigantã roşie şi sã îl consume.

miercuri, 27 august 2014

Maginus pe Lună prin telescop.


Imagine pentru orientare din 29 aprilie 20212.


Maginus (163 km), este un crater situat la sud-estul craterului Tycho (86 km). Despre acesta am mai discutat în multe articole. Nu sunt noutãţi în observarea acestui crater la aceastã fazã lunarã.

Numele acestui crater vine de la Giovanni Antonio Magini (in latinã, Maginus) (13 iunie 1555 – 11 februarie 1617), care a fost un astronom, astrolog, cartograf şi matematician italian.


Giovanni Antonio Magini



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer




marți, 26 august 2014

Este Pământul în centrul Universului?



Ştiu cã dacã cineva afirmã aşa ceva acum, în timpul nostru, este cum te-ai întoarce sute de ani în timp, dar este totuşi oare Pãmântul plasat în centrul Universului? De ce zic asta? Care ar fi motivul pentru aceastã ipotezã, care în istorie a fost lege de cãpãtâi?

Motivul, este cã se pare cã în orice direcţie privim pe cer, cele mai îndepãrtate obiecte detectate sunt mereu la aproximativ 14 miliarde de ani luminã depãrtare. Nu ne pune acest lucru pe noi în centrul Universului? Dar lucrul interesant care ar trebui adaugat, este cã tot aşa ar putea fi şi fiecare obiect din Univers, plasat în centrul acestuia.

Un mod de a explica asta este sã îţi imaginezi cãlãtorind în linie dreaptã şi eventual sã te întorci în acelaşi punct, de exemplu Universul înfãşurat în jurul lui. Poate fi asemenea mersului pe suprafaţa Pãmântului, şi eventual sã ajungi sã te întorci înapoi în punctul de origine. Singura diferenţã fiind cã în loc sã faci o plimbare 2D pe suprafaţa Pãmântului, facem o cãlãtorie 3D la capãtul Universului care se înfãşoarã în el însuşi.

Totuşi, de ce nu putem spune cã suntem deci în centrul Universului? Poate pentru cã nu conteazã unde eşti în Univers, acea locaţie apare a fi locaţia centralã. Existã şi un cuvânt pentru asta, şi anume "izotopic", însemnând "la fel în toate direcţiile".

Motivul pentru care Universul este izotopic, este bazat pe o presupunere. Înainte de Big Bang, nu a existat spaţiu, cel puţin spaţiul aşa cum îl ştim noi. Asta poate fi tradus prin a spune cã înainte de Big Bang, a fost nici un "unde". Dupã aceea, s-a întâmplat Big Bang-ul peste tot, oriunde de-odata, de aceea fãcându-se izotopic.

Este acceptat în general cã Universul este finit dar... nelimitat, neîngrãdit, fãrã frontiere. Sunã ciudat, dar priveşte aşa: considerã cã o furnicã merge pe o minge uriaşã şi niciodatã nu ajunge la un capãt. Va considera acea minge ca infinitã. Dacã consideri acum furnica doar ca o creaturã bidimesionalã (2D), mergând pe o minge tridimensionalã (3D), vei înţelege de ce furnica ar considera mingea ca infinitã. Imaginea tridimensionalã care ne aratã cât de limitate sunt mişcãrile ei, pentru ea nu este disponibilã.

Tot aşa şi cu Universul, din perspectiva noastrã, indisponibil observãrii noastre din interiorul Universului, apare a fi infinit, dar aceasta este o iluzie. Noi suntem limitaţi la limitele Universului nostru şi nu putem evada din el. Suntem închisi într-un Univers finit.

Un alt fel de a spune toate astea, e cã poţi porni de oriunde vrei, cãlãtoreşti departe de acel punct, şi eventual te întorci pur şi simplu unde ai fost. Nu vei putea niciodatã sã treci de marginea graniţei, te vei întoarce doar înapoi de unde ai început.

Atâta timp cât omul nu a ieșit din dimensiunea lui, nu va putea spune deci niciodatã cã Pãmântul nu este în centrul Universului.
Sferă de Amras Arfeiniel .



Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Imagini si video prin telescop

Astronomia este elementara (48) Cine sunt eu (8) Cometa ISON (7) Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (6) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (7) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (7) Craterul Aristoteles si Eudoxus (13) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (4) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Cassini si Vallis Alpes (8) Craterul Catharina (7) Craterul Clavius (16) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (5) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (11) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (5) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (5) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (3) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Guericke si Parry (1) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Heraclitus si Licetus (7) Craterul Hercule si Atlas (14) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (2) Craterul Longomontanus si Maginus (17) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (4) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (17) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (8) Craterul Pallas si Murchison (9) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (12) Craterul Plinius (9) Craterul Pontecoulant (1) Craterul Pontécoulant (1) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (8) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (1) Craterul Sacrobosco (1) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (4) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (7) Craterul Tycho (14) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (14) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (5) Craterul Wolf (2) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (33) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (23) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2013 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management