trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

joi, 29 ianuarie 2015

Cosmologie. Întrebări și răspunsuri.



Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Cosmologie.

Întrebări din cosmologie.

Există Particula lui Dumnezeu? 
Fizicienii cred, dar nu pot dovedi, că există cea mai mică particulă, "coarda". Dacă ați sparge moleculele, veți obține atomii, apoi protonii și neutronii, apoi cuarci. Dincolo de acestea, veți găsi corzi vibrationale.
Mai multe aici.

Putem "vedea" în trecut? 
Nu este posibil. Când spunem cã privim în trecut, spunem cã atunci când privim la orice galaxie îndepãrtatã, noi le vedem aşa cum au fost cãnd lumina pe care o vedem a fost emisã. Nu înseamnã cã privim în trecutul nostru. Asta poate fi vãzut doar de cineva atât de departe încât lumina emisã de noi la acel moment a fost emisã.
Mai multe aici.

Ce vor sã zicã astronomii prin dacã cineva ar privi de undeva din cosmos în direcţia noastrã, ar putea vedea impactul cu un asteroid de acum 65 milioane de ani care a dus la extincţia dinozaurilor?
Pãmântul de la acea distanţã ar fi atât de mic încât nici nu l-ai putea vedea. Cel mai probabil nici Soarele nostru cu mãrimea lui medie, nu ar putea fi detectat de cineva dintr-o altã galaxie.
Mai multe aici.

Este Pământul în centrul Universului?
Pământul este în centrul Universului și tot aşa ar putea fi şi fiecare obiect din Univers, plasat în centrul acestuia.
Mai multe aici.

Existã viaţã în altã parte?
Rãspunsul este cã nimeni nu ştie acum. Planeta noastrã este singurul exemplu de forme de viaţã şi chiar nimeni nu ştie despre viaţã în altã parte.
Mai multe aici.

Este posibilã alinierea planetelor?
Planetele din Sistemul nostru Solar nu se pot alinia niciodatã perfect. Aceasta se întâmplã pentru cã orbita fiecãreia în jurul Soarelui este înclinată diferit faţã de centrul Soarelui.
Mai multe aici.

Conţine Universul exact 100 miliarde galaxii?
Ei bine, ce au fãcut oamenii de ştiinţã, a fost şi este, sã numere galaxiile dintr-o singurã fotografie a unei porţiuni mici a cerului, şi apoi sã multiplice acel numãr pentru a ajunge la numãrul final. Şi de atunci, în fiecare fotografie pe care o fac, a unei alte secţiuni a cerului, ei gãsesc şi mai multe galaxii, nu mai puţine. Aşa ca acel numãr va creşte probabil în timp.
Mai multe aici.

Pânâ unde se întinde Universul?
Nu avem cu sã ştim mãrimea Unuversului. Când se susţine cã Universul conţine 100 de miliarde de galaxii, noi nu vorbim de fapt de întregul Univers, ci doar de o parte care este în acest moment vizibilã pentru noi.
Mai multe aici.

Ce sunt Gãurile de vierme?
Cu o energie destulã, în teorie am putea forma o gaurã de vierme.
Mai multe aici.

De unde vine puterea Gãurilor Negre? 
Puterea gãurilor negre are legãturã cu gravitaţia. Noi ştim cã ceea ce numim noi gravitaţie este îndoirea sau distorsiunea spaţiului cauzatã de prezenţa masei.

Existã un sus, jos sau dreapta stânga când eşti în spaţiu? 
Dreapta şi stânga sunt mereu definite de dreapta şi stãnga ta, chiar dacã eşti pe Pãmânt sau în spaţiu. Dacã am sta faţã în faţã, stãnga ta ar fi dreapta mea şi invers. Cu sus şi jos este o altã chestiune
Mai multe aici.

Ce orbiteazã Galaxia noastrã?
Calea Lactee pare sã aibã o mişcare aleatorie în interiorul Grupului Local de galaxii. Grupul local este o colecţie de cca. 30 de galaxii pe o zonã de aproximativ 5 milioane de ani luminã, care ne include pe noi, galaxia Andromeda (sau M31), câteva alte galaxii spiralã, iar restul sunt vre-o 25 de galaxii mici.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din cosmologie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


miercuri, 28 ianuarie 2015

Astronomie prin telescop Cratere pe Luna in Registax Moretus

68 cadre video, în Registax.
240 cadre video, în Registax.
616 cadre video, în Registax.
1 cadre video, în Registax.

Ca sã fiu scurt, în imagini sunt cratere situate pe zona de sud a Lunii aşa cum o vedem de pe Pãmânt, aproape de marginea acesteia (la terminal).

Craterul Moretus (114 km) trebuie evidenţiat aici dar şi craterele vecine.
Moretus de la sudul Lunii, este cel mai mare din centrul imaginilor, vãzut aici mai oblic decât de obicei datoritã poziţiei Lunii (aplecatã în faţã). În partea de jos a acestuia în imagini (la nordul lui), sunt douã cratere lipite unul de altul: Cysatus şi Gruemberger (94/49 km).

Moretus este uşor de observat prin telescop câteodatã, dar greu în alte dãţi. Acest lucru se datoreazã libraţiei Lunii care câteodatã se gãseşte înclinatã în faţã şi câteodatã pe spate. Cel mai bun moment pentru observarea lui Moretus, este când Luna este aplecatã pe spate, deci cu sudul lunar orientat spre noi.


Imagini cu capturi video simple, sunt aici.Se poate vizualiza video din care am scos imaginile, aici.

616 cadre video, în Registax.

Info Moretus.
Coordonate70.6°S 5.5°VCoordinates70.6°S 5.5°W
Diametru114 km
Adâncime5.0 km
Colongitudine7° la răsărit
EponimThéodore Moretus


Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


marți, 27 ianuarie 2015

Sistemul Solar. Întrebări și răspunsuri.

Planeta Jupiter
Planeta Jupiter.

Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Sistemul Solar.

Întrebări despre Sistemul Solar.

Cât de mare este Sistemul Solar?
De obicei marginea este definitã a fi norul Oort, unde se aflã cometele, nor care este mult mai departe de Pluton.
Mai multe aici.

Cum sunt așezate planetele în sistemul nostru solar?
Cele opt planete care orbitează Soarele sunt (în ordine de la Soare): Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Un alt corp mare, este Pluton, clasificată ca fiind o planetă pitică.
Mai multe aici.

De ce Sistemul nostru Solar este mereu ilustrat cu planetele rotindu-se în jurul Soarelui în aproximativ acelaşi plan?
Planetele se învârt aproximativ în acelaşi plan pentru ca s-au format într-un disc care se roteşte, format din praf şi gaz şi în timp ce acestea s-au format ca planete, şi-au menţinut acelaşi fel de rotaţie ca rotaţia planului discului.
Mai multe aici.

Unde se gasesc cele mai impresionante varfuri din Sistemul Solar?
  Luna lui UranusMiranda, care este de numai 482 de kilometri în diametru, are cel mai înalt varf numit "Rupes Verona", și este de 14,5 kilometri înăltime! Dacă va aruncati de pe acel varf, v-ar trebui 30 de minute până să loviti solul.

Unde este cel mai mare munte din Sistemul Solar?
 Cel mai înalt munte al Pământului este Mt. Everest, la 8,85 km. Cel mai înalt munte de pe Marte este Olympus Mons, la aproape 27,3 km înaltime!

Unde este cel mai mare canion din Sistemul Solar?
Grand Canyon de pe Pământ, este de 1,6 kilometri adâncime402 km lungimeşi de 16 până la 24 km lăţime.
 Canionul Vallis Marineris de pe Marteeste de 8 km adâncime4828 de km lungime şi 804 km lăţime!

Unde sunt vulcanii cei mai mari şi mai activi în Sistemul Solar?
Luna lui Jupiter numita Io are mii de vulcanidintre care multi sunt activi.
 Cel mai mare vulcan din Sistemul Solar este pe Io, și el este numit Pele.

Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?
Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Solar Nebula. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.
Mai multe aici.

De ce Pãmântul este sferic şi nu plat? 
În istoria veche s-a raportat cã dupã ce un vapor a plecat din port, a dispãrut de pe îndepãrtatul orizont de jos în sus, şi nu a fost observat mai mic, tot mai mic dar tot vizibil. Deci, vaporul a urmat curbarea planetei, nu o linie dreaptã sau un plan plat.
Mai multe aici.

Ce s-ar întâmpla dacã Pãmântul s-ar opri în loc?
Pãmântul se roteşte la o vitezã de 1670 km/orã. Dacã s-ar opri dintr-o datã, efectele ar fi catastrofice. Noi şi tot ce nu este adânc fixat pe planetã, am fi aruncaţi. Oceanele, în câteva clipe s-ar împrãştia pe uscat formând tzunami-uri gigantice, iar vântul neavând nimic ce sã-l împiedice ar rade Pãmântul în furtuni gigantice.
Mai multe aici.

Ce s-ar întâmpla dacă o planetă s-ar ciocni de Pãmânt?
 S-ar ejecta cantitãţi uriaşe de rãmãşiţe ale planetelor în spaţiu, care vor continua sã pluteascã pe alte orbite, sau, vor da naştere unei noi centuri de asteroizi, sau, este posibil ca din fuziunea celor douã nuclee ale planetelor, sã se nascã o nouã planetã. Oricum sigur, bucãţile planetelor vor fi în continuare legate gravitaţional.
Mai multe aici.

Care planeta are atmosfera cea mai urâta?
 Venus are  o presiune de 90 de ori mai mare decât presiunea aerului de pe Pământ! Stand pe suprafata lui Venus ar fi cum ai sta pe fundul oceanului. Temperatura este de 482 ° C. Norii sunt compuși din acid sulfuric, iar cerul este mereu acoperit, fara nicio zi cu soare.

Care este presiunea atmosfericã a planetelor Venus şi Marte faţã de Pãmânt?Venus are presiunea atmosfericã de 92x mai mare ca a Pãmântului, iar a lui Marte este doar 0.007 din cea a Pãmântului.
Mai multe aici.

Ce culori au planetele Sistemului nostru Solar?
Mercurgri
Venus , galben
Pământalbastrumaroverde
Marte, roșu-cărămiziu
Jupiter, galbenrosumaro, alb
Saturn, galben
Uranusverde
Neptun, albastru
Mai multe aici.

De ce planetele aratã diferit între ele?
Cum sunt planetele depinde de temperatura în regiunea unde s-au format.Mai multe aici.

De ce au planetele inele în jurul lor?
Este posibil ca resturile, pe care noi le observãm acum ca fiind inele, sã fi fost cândva parte din sateliţi mai mari care s-au spart fie prin coliziune cu alte corpuri mai mici, fie prin stresul gravitaţional constant exercitat de planeta în jurul cãruia circulã.
Mai multe aici.

De ce se învârt planetele pe axa lor? 
Sã zicem ca avem un nor original din gaz ce se roteşte, o proto-stea, de o masã M, şi îl lãsãm sã se divizeze în corpuri cu mase m1, m2, m3 ... la distanţe diferite. Norul va pierde momentul-ul (unghiul) rotaţional original, în timp ce corpurile cu masã şi-l însuşesc.
Mai multe aici.

De ce au planetele vitezã perfectã?
În timp ce planetele s-au format în istoria Sistemului Solar, ele s-au condensat din materia din jurul Soarelui şi şi-au început aşezarea pe orbitã potrivitã cu velocitatea lor
Mai multe aici.

Ce vitezã are Pãmântul în jurul Soarelui?
Pãmântul se mişcã la aproximativ 108,000 km/ora în jurul Soarelui, vitezã care este de 1000 ori mai mare decãt viteza cu care conducem pe o autostradã.
Mi multe aici.

Care este viteza de rotaţie a Pãmãntului în jurul axei sale?
Ne rotim la 1,675 km/orã. Deci în fiecare secundã, te mişti aproape jumate de km, adica 465 metri/secundã, şi tu nici nu simţi asta.
Mai multe aici.

Care e distanţa maximã/minimã Pãmânt-Soare?
Orbita Pãmântului nu e de fapt perfect circularã, aşa cã distanţa dintre Pãmânt şi Soare variazã puţin pe parcursul unui an, de la un minimum de 147.1 milioane km, la un maximum de 152.1 milioane km.
Mai multe aici.

De ce Venus şi Mercur nu au sateliţi naturali?
Deoarece Mercur, Venus şi Pãmânt sunt prea departe de centura de asteroizi, ele nu au reuşit sã prindã cãţiva în timpul formãrii Sistemului Solar.
Mai multe aici.

Sã presupunem cã trãieşti pe Lunã. În timpul fazei de Lunã plinã, la ce fazã ai vedea Pãmântul? Dacã ai fi în acea locaţie, Pãmântul ar rãmâne staţionar, sus deasupra capului, trcând prin faze exact opuse cu observarea Lunii de pe Pãmânt.
Mai multe aici.

Se poate ateriza pe Soare?
Este imposibil ca orice aparat sã aterizeze pe Soare din câteva motive.
Mai multe aici.

Distanţa Pãmânt-Soare afecteazã temperaturile de pe Pãmânt?
Schimbarea în distanţã a Pãmântului faţã de Soare, contribuie şi ea la orice schimbare de sezon cu siguranţã. Dar în principal, sezoanele se schimbã datoritã înclinãrii axei Pãmântului 23.5 grade în timp ce se mişcã în jurul Soarelui.
Mai multe aici.

Care este diferenta dintre afeliu și apogeu?
Ambele semnifica lucruri diferite. Periheliu si afeliu se referă la distanta minimă și maximă dintre Pământ și Soare, iar perigeu si apogeu , se referă la distanta minimă ș maximă dintre Lună ș Pământ.
Pentru mai multe informatii citeste: Periheliu-Afeliu si Perigeu-Apogeu (Astroinfo) .

În cât timp ajunge lumina Soarelui la noi?
Luminii Soarelui îi trebuiesc aproximativ 8 minute pentru a fi detectatã de noi, dupa ce a fost emisã de pe suprafaţa sa.
Mai multe aici.

Ce este ziua sideralã şi solarã?
Astronomii calculeazã o zi în douã feluri.
Mai multe aici 

Cine a numit planetele şi celelalte corpuri cereşti?
Din 1919, Uniunea Astronomicã Internaţionalã (UAI), a numit toate obiectele celeste.
Mai multe aici.

Ne va lovi asteroidul Apophis în 2036?
Existã posibilitatea 1 din 100 ca Apophis sã impacteze Pãmântul eventual. Acesta are aproximativ 305 m. în diametru, mult mai mic pentru a fi asemãnat cu cel de cca. 10 km de acum 65 milioane de ani care a dus la extinctia dinozaurilor.
Mai multe aici.

Acum, cãnd am descoperit deja planete în alte sisteme solare, numite exo-planete, acestea se "rotesc" în acelaşi sens ca şi ale noastre?
Stelele apropiate de Soarele nostru, par sã se roteascã în aceeaşi direcţie. În timp ce galaxia noastrã se roteşte, este o diferenţã de velocitate a materiei cu cât aceasta orbiteazã mai aproape de centrul Galaxiei.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din Sistemul Solar la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (7) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (9) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (9) Craterul Aristoteles si Eudoxus (14) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (5) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Catharina (7) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (6) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (8) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (6) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Heraclitus si Licetus (11) Craterul Hercule si Atlas (14) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (3) Craterul Longomontanus si Maginus (23) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (5) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (22) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (11) Craterul Pallas si Murchison (9) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (13) Craterul Plinius (9) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (9) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (5) Craterul Sabine si Ritter (1) Craterul Sacrobosco (1) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (7) Craterul Tycho (17) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (15) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (11) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (33) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (23) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management