trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

miercuri, 1 octombrie 2014

Demontare şi curãţare oglindã telescop newtonian. (Q&A Astronomie)



Acest articol se adreseazã celor care au un telescop newtonian şi vor sã îşi cureţe oglinda primarã. Dacã vedeţi cã oglinda mare de pe fundul telescopului are nevoie de curãţare, aceasta trebuie mai întâi demontatã. Poate nu aţi încercat niciodatã sã scoateţi oglinda primarã de când deţineţi telescopul, şi vreţi ca aceasta sã nu pãţeascã nimic rãu.

Pasul unu: Fii foarte precaut. O oglindã murdarã este mai bunã decât o oglindã zgâriatã.

Pasul doi: Oglinda este înşurubatã pe un suport (fundul tubului), care este şi acesta ataşat la tub cu acele şuruburi. Cu mare atenţie scoate acele şuruburi şi poţi scoate suportul (cu tot cu oglindã) afarã. Partea mai complicatã sunt ultimile douã şuruburi pentru cã restul corpului va fi un pic greu de controlat în acel moment
Ai grijã pentru cã oglinda cântãreşte mai mult decât crezi tu. Când o vei scoate din tub, acesta se va balansa foarte usor, cãntãrind mai puţin, şi dacã nu îl ţii bine, acesta va vrea sã cadã. Nu lãsa sã se întâmple asta.

Pasul trei: o datã ce ai demontat suportul (cu oglinda), vei putea vedea cã are nişte cleme care ţin oglinda pe suport. Pune pe o masã toatã partea scoasã din tub, cu oglinda în sus, şi scoate sau slãbeşte acele cleme.

Pasul patru: Acum poţi scoate oglinda de pe suport.

Pasul cinci: pune oglinda într-un vas cu apã distilatã, şi las-o sã se înmoaie aproximativ o orã. Aşa va scãpa de multã mizerie. Apoi ia un cotton ball foarte moale şi foarte gentil curãţã oglinda în timp ce încã este în apã. Dacã încã mai este murdarã, poţi adãuga câteva picãturi de lichid pentru vase.

Clãteşte iar oglinda cu apã distilatã şi las-o la uscare. La sfârşit poate vei vrea sã scoţi ultimile câteva picãturi ce au rãmas prinse de oglindã cu alt cotton ball, dar dacã apa este foarte curatã nu va fi nevoie.

Pasul şase: Monteazã totul înapoi pe tub.

Pasul şapte: Învaţã cum sã îţi colimezi telescopul, pentru cã acum vei avea nevoie sã ştii acest lucru.

Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.


marți, 30 septembrie 2014

Din ce constelaţie facem noi parte, Soarele cu sistemul sãu? (Q&A Astronomie)



Peste pot vedem constelaţii, în fiecare noapte pe cerul nostru. Constelaţiile sunt mai multe stele care aparent par sã apaţinã unele de altele, şi au nume: Taur, Orion, Sãgetãtor, Pleiade, etc. Dar şi Soarele nostru este o stea. Din ce constelaţie face parte Soarele nostru, şi tot sistemul de planete pe care îl ţine el, implicit noi, planeta Pãmânt?

Desemnarea constelaţiilor este bazatã pe o perspectivã geocentricã. Asta înseamnã cã sunt recunoscute dintr-o orientare pãmânteascã. O datã ce Pãmânrul este sursa de la care sunt desemnate constelaţiile, unii ar putea spune cã Pãmântul nu aparţine niciunei constelaţii. Desemnãrile constelaţiilor sunt rezervate strict pentru grupuri de stele, nu planete.

Soarele poate cã aparţine unei constelaţii strãine. Este posibil, pentru cã pentru alte civilizaţii extraterestre care locuiesc în alte sisteme solare îndepãrtate, Soarele ar putea fi o stea importantã dintr-o constelaţie micã sau mare de-a lor.

Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Care e dreapta stânga în spaţiu?



Existã un sus, jos sau dreapta stânga când eşti în spaţiu? Sã ne imaginãm de exemplu cã te afli într-o navetã spaţialã şi poţi sã ajungi în spaţiul intergalactic, într-un întuneric complet. Cum vei şti în ce parte mergi?

Dreapta şi stânga sunt mereu definite de dreapta şi stãnga ta, chiar dacã eşti pe Pãmânt sau în spaţiu. Dacã am sta faţã în faţã, stãnga ta ar fi dreapta mea şi invers.

Cu sus şi jos este o altã chestiune. Pe o planetã, gravitaţia defineşte unde este sus şi unde este jos. Dar în spaţiu, acestea sunt dupã cum ai tu percepţia despre ele. Sã zicem cã eşti pe Staţia Spaţialã Internaţionalã şi te-ai uita pe geam, s-ar putea sã consideri cã direcţia în jos este spre Pãmânt, chiar dacã nu simţi nicio forţã gravitaţionalã spre acea direcţie. Vei crede cã e jos pentru cã "este" jos chiar dacã nu simţi fizic absolut deloc acest lucru. Dar dacã nu te uiţi pe geam afarã, nu vei mai şti nimic, aşa cã sus va fi orice vei avea deasupra capului, iar jos va fi orice vei avea sub picioare, indiferent cum eşti întors.

În spaţiul îndepãrtat, unde nu ai avea Pãmântul sau orice alt corp care sã îţi dea o direcţie de referinţã a unde este jos sau sus, aceşti termeni vor fi folosiţi strict relativ cu poziţia ta.

Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (6) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (7) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (8) Craterul Aristoteles si Eudoxus (14) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (5) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Cassini si Vallis Alpes (8) Craterul Catharina (7) Craterul Clavius (16) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (11) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (6) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (5) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (3) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Guericke si Parry (2) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Heraclitus si Licetus (7) Craterul Hercule si Atlas (14) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (2) Craterul Longomontanus si Maginus (17) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (4) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (17) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (9) Craterul Pallas si Murchison (9) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (13) Craterul Plinius (9) Craterul Pontecoulant (1) Craterul Pontécoulant (1) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (9) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (5) Craterul Sabine si Ritter (1) Craterul Sacrobosco (1) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (7) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (7) Craterul Tycho (15) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (15) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (7) Craterul Wolf (2) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (33) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (23) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2013 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management