trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

vineri, 19 septembrie 2014

Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt? (Q&A Astronomie)

Formare Sistem Solar. Credit: NASA.


Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?

Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Nebuloasã Solarã. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.

Ştim acest lucru cã este corect din teoriile despre cum se formeazã un Sistem Solar, şi din observãrile stelelor care se formeazã acum în nebuloase în deosebi. În aceste regiuni, aproximativ jumãtate din stele sunt înconjurate de nori din praf care absorb cãldura stelelor în formare. Prezenţa prafului, sugereazã prezenţa gazelor chiar dacã le vedem sau nu.

Dar unde s-a dus acest gaz dacã a fost atât de mult la început? Nu suntem perfect siguri încã, dar ştim cã chiar dacã stelele în formare sunt deseori înconjurate de nori de gaz şi praf, stelele care deja s-au format au de obicei puţin gaz şi praf prin apropiere. Cumva gazul şi praful au fost spulberate sau au dispãrut.

În ceea ce priveşte praful este simplu. Acesta intrã în planete în timpul formãrii lor, dar şi dupã ce s-au format. Aproape tot praful este într-o planetã sau alta şi foarte puţin este rãmas pe dinafarã, între planete.
Pentru gaz e mai complicat, dar fãrã nicio îndoialã, într-un fel sau altul steaua (soarele) împinge gazul în spaţiu. Poţi observa asta şi în coada cometelor care sunt parţial compuse din gaze eliberate de evaporarea gheţei din nucleu.

Pentru un scurt timp, gazul se împrãştie în afarã în toate direcţiile. În acest timp, absoarbe radiaţie de la Soare care ionizeazã gazul. Asta permite vânturilor solare sã împingã gazul în spaţiul interstelar. Dacã prin acest mod Soarele scapã de gazul care îl înconjoarã nu este cunoscut, pentru cã sunt mai multe cãi în care stelele pot împinge gazul. Oricum ar fi, dupã un timp vor rãmâne doar planete şi aproape un spaţiu complet gol între ele.

Chiar dacã gazul din spaţiul dintre planete e dispãrut, gazele care sunt blocate în sau pe suprafaţa planetelor pot exista pentru lungi perioade de timp. Planetele foarte mari ca Jupiter pot ţine gazul la nesfãrşit. Cele mai mici cum este Pãmântul, pot ťine gaze grele ca nitrogenul şi oxigenul, dar în mod gradual îşi pierd gazele mai uşoare ca hidrogenul şi heliul.

Planetele foarte mici ca Mercur, nu pot ţine niciun gaz, şi deci nu au aer chiar dacã la început au avut.
În cazul nostru, fiind o planetã mijlocie, putem avea o atmosferã din gaze grele. Venus este la fel deşi gazele grele sunt diferite, predominând dioxidul de carbon.

Deci gazul care a fost peste tot în jurul nostru la începuturile formãrii Sistemului Solar a dispãrut, şi deci nu existã aer în spaţiul dintre planete, ci doar la suprafaţa lor.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

joi, 18 septembrie 2014

Pytheas și Lambert crater de pe Lună prin telescop.




În acest articol observãm ín imagini câteva cratere (puţine ce-i drept), situate pe Mare Imbrium, la sudul acesteia. Aproape de terminal în stânga, observãm douã cratere la o distanţã de 160 km unul de altul. Cel de sus este Lambert (30 km), iar cel de jos este Pytheas (20 km).

Cratere vecine cu acestea sunt Timocharis
(34 km) la est, Eratosthenes (58 km) la sud-est şi Copernicus (93 km) la sud. Între Pytheas şi Copernicus sunt Montes Carpatus, numiţi dupã munţii Carpaţi de pe Pãmânt. Toate aceste cratere pot fi observate în imaginea pentru orientare mai veche de mai jos.

Datoritã unghiului mic la care bate Soarele, se pot vedea mai bine caracteristicile terenului lunar din zona acestor cratere.

De exemplu, de la Lambert (30 km), pornesc nişte "crãpãturi": una spre nord-est şi una spre sud-est. Acestea se numesc Rima Stille.

Lambert are o margine înaltã. În aceste imagini nu i se vede interiorul acestuia din cauza umbrei, însã dacã s-ar vedea, pe podea are un crater mic în centru, în loc de un vârf central.

La sudul lui Lambert este un crater "fantomã" care abia dacã se mai distinge fiind acoperit de lavã. Acesta este Lambert R, şi are 55 km. Acesta nu poate fi observat decât când Soarele este la un unghi mic, iar în aceste imagini faza Lunii este perfectã pentru a fi vizibil.






Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


marți, 16 septembrie 2014

De unde vine puterea Gãurilor Negre? (Q&A Astronomie)



De unde origeneazã puterea gãurilor negre, care le permite sã consume orice vine în apropierea lor?
Rolul lor este numai de a consuma? Cum înghit acele corpuri?


Puterea gãurilor negre are legãturã cu gravitaţia. Noi ştim cã ceea ce numim noi gravitaţie este îndoirea sau distorsiunea spaţiului cauzatã de prezenţa masei.

Deoarece totul este încorporat în spaţiu, în timp ce acel corp se mişcã prin spaţiu, acesta trebuie sã urmeze forma spaţiului. Masa unei gãuri negre este atât de extrem de mare, încât spaţiul este îndoit înapoi în el însuşi, şi de aceea nimic ce se mişcã prin acel spaţiu (incluzând lumina), nu poate merge nicãieri decât spre şi înãuntrul centrului gãurii negre.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (6) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (7) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (7) Craterul Aristoteles si Eudoxus (14) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (5) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Cassini si Vallis Alpes (8) Craterul Catharina (7) Craterul Clavius (16) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (11) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (6) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (5) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (3) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Guericke si Parry (2) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Heraclitus si Licetus (7) Craterul Hercule si Atlas (14) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (2) Craterul Longomontanus si Maginus (17) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (4) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (17) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (9) Craterul Pallas si Murchison (9) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (13) Craterul Plinius (9) Craterul Pontecoulant (1) Craterul Pontécoulant (1) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (9) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (5) Craterul Sabine si Ritter (1) Craterul Sacrobosco (1) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (6) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (7) Craterul Tycho (14) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (15) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (7) Craterul Wolf (2) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (33) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (23) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2013 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management