trafic.ro ranking

trafic.ro Visit Worldwide Topsites

joi, 18 decembrie 2014

Fenomene astronomice luna ianuarie 2015.



Calendarul cu evenimente astronomice în luna ianuarie.

Calendar astronomic. Oportunități de observare în ianuarie 2015:

Iată cum arată acesta:

03,04 ianuarie 2015 - Quadrantidele Ploaia de meteori Quadrantide, ajunge să aibă până la 40 de meteori pe oră, de obicei pe 3 şi 4 ianuarie, dar pot fi vizibili de pe 1 la 5 ianuarie. Rata cea mai mare de meteori pe oră, a avut loc în 1932 (80 pe oră). Meteorii radiază dinspre constelaţia Bootes, aproape de Steaua Nordului.
Sursa acestei ploi de meteori a fost necunoscută până în decembrie 2003 când Peter Jenniskens de la Ames Research Center (NASA) a descoperit dovezi că toţi meteorii Quadrantidelor provin de la 2003 EH1, un "asteroid", care este probabil o bucată dintr-o cometă care s-a dezintegrat cu 500 ani în urmă.
Din păcate, Luna aproape plină va bloca pe cei mai strălucitori meteori acest an. Cel mai bun moment pentru observaţii va fi dintr-o locaţie întunecoasă după miezul nopţii.

04 ianuarie 2015 - Pământul la periheliu. Planeta Pământ ajunge la cel mai apropiat punct față de Soare, 0.98333 UA, la ora 10:59.

05 ianuarie  2015 - Lună Plină. Pământul va fi între Soare și Lună, şi deci, Luna va  fi pe deplin luminată aşa cum se vede de pe Pământ. Această fază are loc la 06:53 ora României.

09 ianuarie  2015 - Luna la apogeu. Luna ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ (405411 km de Pământ), la ora 20:17.

11 ianuarie  2015 - Mercur 0.6 ° de Venus la ora 03:00.

13 ianuarie  2015 - Luna la ultimul pătrar. la ora 03:00.

13 ianuarie 2015 - Cometa C/2013 G9 (Tenagra)  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 15 aprilie 2013. Nu sunt date despre diametrul sau orbita ei deocamdată.

14 ianuarie 2015 - Cometa 201P/LONEOS  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 09 august 2001. Nu sunt date despre diametrul ei. Are o orbită de 6.47 ani.

14 ianuarie  2015 - Mercur la cea mai mare la elongație: 18.9 ° E, la ora 22:00

20  ianuarie 2015 - Lună Nouă. Luna va fi între Pământ şi Soare şi nu va fi vizibilă de pe Pământ. Această fază are loc la 15:14 ora României.

21 ianuarie 2015 - Cometa D/1886 K1 (Brooks)  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 25 mai 1886. Nu sunt date despre diametrul ei. Are o orbită de 5.44 ani.

21 ianuarie 2015 - Luna ajunge la perigeu, cel mai apropiat punct de Pământ (359643 km de Pământ), la ora 22:06.

21 ianuarie 2015 - Mercur la periheliu. Planeta va fi la cel mai apropiat punct de Soare la ora 23:00.

26 ianuarie 2015 - Asteroidul 357439 (2004 BL86)  ajunge la 3,1 distanțe lunare de planeta noastră. A fost descoperit pe 30 ianuarie 2004. Diametrul ei este de 0.4-1 km. Are o orbită de 1.84 ani.

27 ianuarie  2015 - Luna la primul pătrar. la ora 06:48.

30 ianuarie 2015 - Cometa 7P/Pons-Winnecke  ajunge la periheliu, poziția cea mai apropiată de Soare. A fost descoperită pe 12 iunie 1819. Diametrul ei este de 5.2 km. Are o orbită de 6.37 ani.

30 ianuarie  2015 - Mercur la conjuncție inferioară. Mercur trece între Pământ și Soare, la ora 16:00.

31 ianuarie 2015 - Asteroidul (2008 CQ)  ajunge la 4.8 distanțe lunare de planeta noastră.  Are o orbită de 5.5 ani.


Legenda:

► Fazele Lunii.
► Comete/Asteroizi.
► Apogeu/Perigeu Luna.
► Conjuncții. Ocultații.Eclipse.
► Ploi de meteori.
► Periheliu/Afeliu.
► Elongații.
► Opoziții.
► Solstitiu/Echinocțiu.


Dicționar.

-Periheliu - poziția în orbita unei planete sau comete cel mai apropiată de Soare.
-Afeliu - poziția în orbita unei planete cel mai departe de Soare.
-Perigeu - poziția în orbită a Lunii cea mai apropiată de Pământ.
-Apogeu - poziția în orbită a Lunii mai departe de Pământ.
-Conjuncție Inferioară - Mercur sau Venus trece între Pământ și Soare.
-Conjunctie superioară - Mercur sau Venus trece pe partea opusă a Soarelui de Pământ.
 -Cea mai mare alungire (elongație) - alungirea, este unghiul dintre Soare și o planetă așa cum se vede de pe Pământ; timpul alungirii estice (E), planeta apare ca o stea de seară, în timpul alungirii vestice (V), planeta apare ca o stea de dimineață.
-Opoziție - poziția în orbita unei planete, atunci când acesta apare opusă Soarelui așa cum se vede de pe Pământ.
-Conjuncție - poziția în orbita unei planete, atunci când apare cel mai aproape de Soare așa cum se vede de pe Pământ.
-Ocultație -  Luna ocultează sau eclipsează o stea sau planetă.
-Nod Crescator - punctul unde o planetă trece de la partea sudică la partea nordică a orbitei sale.
-Nod Descrescator - punctul unde o planetă trece de la partea nordică la partea sudică a orbitei sale.

Dacă vă interesează:




miercuri, 17 decembrie 2014

Lună Plină/Nouă Decembrie 2015. Fazele Lunii.




Când este Lună Plină/Nouă decembrie 2015. Fazele Lunii.

03 decembrie 2015 - Luna la ultimul pătrar. la ora 09:40.

11  decembrie 2015 - Lună Nouă. Luna va fi între Pământ şi Soare şi nu va fi vizibilă de pe Pământ. Această fază are loc la 12:29 ora României.

18 decembrie 2015 - Luna la primul pătrar. la ora 17:14.

25  decembrie 2015 - Lună Plină. Pământul va fi între Soare și Lună, şi deci, Luna va  fi pe deplin luminată aşa cum se vede de pe Pământ. Această fază are loc la 13:11 ora României.
Cunoașterea fazelor Lunii.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.



marți, 16 decembrie 2014

Craterul Lunii Copernicus filmat prin telescop astronomic.




Acesta este un video în care am surprins craterul Copernicus (93 km) într-o situaţie unicã pentru mine, într-o luminã în care nu l-am mai vãzut niciodatã. Observarea acestei zone prin telescop, este şi subiectul altor articole, în care ca de obicei, am prezentat capturi simple din acest video, dar şi procesarea acestora în Registax.

Frumuseţea lui Copernicus, este amplificatã şi datoritã poziţiei lui pe zona centralã a Lunii, şi de aceea în acest fel îi vedem forma rotundã, cum am fi deasupra lui. Aici îl putem admira cu interiorul în întuneric, iar exteriorul în lumina Soarelui.

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.
Imaginile foto Registax sunt aici.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. 

Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod video: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas HD Platinum 10.0




Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (7) Craterul Alexander (2) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (9) Craterul Archimedes (9) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (10) Craterul Aristillus si Autolycus (9) Craterul Aristoteles si Eudoxus (14) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (2) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (8) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (5) Craterul Byrgius (2) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (10) Craterul Casatus si Klaproth (7) Craterul Catharina (7) Craterul Clavius (18) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (6) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (7) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gassendi (14) Craterul Geber Abenezra si Azophi (4) Craterul Gemma Frisius si Zagut (2) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (7) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (9) Craterul Heraclitus si Licetus (10) Craterul Hercule si Atlas (14) Craterul Hommel si Pitiscus (8) Craterul J. Herschel (2) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (4) Craterul Kepler (8) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (3) Craterul Longomontanus si Maginus (21) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (4) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (8) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (19) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (1) Craterul Orontius (10) Craterul Pallas si Murchison (9) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (4) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (3) Craterul Phocylides si Nasmyth (6) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (13) Craterul Plinius (9) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (9) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (7) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (5) Craterul Sabine si Ritter (1) Craterul Sacrobosco (1) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (15) Craterul Schiller (12) Craterul Scoresby (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Stöfler si Maurolycus (6) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (1) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (7) Craterul Tycho (16) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (7) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (15) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (9) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (6) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (33) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (9) Planete (23) Rima Ariadaeus (3) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2013 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management