trafic.ro ranking

trafic.ro

miercuri, 25 mai 2016

Referat astronomie: Luna și Pământul.

Ne place să cercetăm planetele, Soarele şi alte stele. Este natura noastră curioasă de a le observa şi clasifica. Ne întoarcem mereu privirea la planete şi la natura lor fizică, observăm Luna şi Pământul care pot fi considerate ca şi două planete dacă luăm în considerare că Luna este o planetă, mai mică decât Pământul. Analizăm de ce sunt cele două corpuri diferite, unul, o piatră rece fără viaţă şi altul cald şi roditor, plin de creaturi.
Până acum omenirea a reușit să ajungă doar pe lună, pentru că celelalte planete sunt mult mai îndepărtate pentru a trimite oameni acolo, pentru care ar trebui o călătorie mult mai periculoasă.
Luna şi Pământul s-au format in același timp acum 4,5 miliarde de ani. Ambele au elemente chimice similare.

Luna este în orbita Pământului datorită atracției gravitaţionale neutre dintre ele, deoarece ambele au gravitație, iar din combinaţia dintre celor două face ca Luna să rămână în orbita Pământului. Nu ar fi corect să spunem că Luna se învârte în jurul Pământului, pentru că de fapt se învârt amândouă una în jurul celeilalte.
Luna exercită o forţă gravitaţională asupra Pământului şi acest lucru se observă la oceane prin fenomenul de maree, însă nu se compară cu forţa gravitaţională mult mai serioasă pe care o exercită Pământul asupra Lunii, care blochează Luna cu aceeaşi faţă spre noi. Planeta noastră are o asemenea forţă deoarece este foarte mare în comparaţie cu Luna. Acest fenomen nu este unic, ci se poate vedea şi la sateliții lui Jupiter sau Pluton.

Pământul este foarte activ geologic, avem munţi înalţi dar şi niveluri joase cum sunt platourile oceanelor, avem cutremure, şi cu cât sapi în scoarţa planetei în adâncime, cu atât devine mai cald datorită lavei şi nucleului viu al Pământului. În contrast cu acesta, dacă observi Luna printr-un telescop vei vedea o suprafaţă moartă, fără diferenţe prea mari în elevaţie, nu are atmosferă deloc, nu are nori, aproape deloc apă deoarece este un corp extrem de uscat. În comparaţie cu Pământul, Luna este cunoscută pentru craterele ei, fiind aproape în întregime acoperită de acestea.

Zonele Lunii sunt împărţite în două categorii. Una este terenul înalt care este total acoperit de cratere de tot felul, mici şi mari, unite sau suprapuse, altele erodate sau foarte vechi numite cratere fantomă deoarece abia se mai pot distinge. A doua categorie, sunt acele pete mari de pe Lună observate chiar şi cu ochiul liber de pe Pământ. Şi acestea sunt cratere, însă acestea sunt transformate în bazine enorme umplute cu lavă, create în urma unor impacturi puternice. Această lavă bazaltică întărită este mai închisă la culoare şi sunt denumite "mări".

Deci Luna este plină de cratere de impact, însă de ce Pământul nu le are? 
Acest lucru se întâmplă datorită unor factori foarte clari, pentru că aici avem atmosferă şi vânt, apă care erodează totul, avem vulcanismul, deplasarea continentelor ( este foarte adevărat acum că America de Sud a fost lipită de Africa formând un singur continent). Toate acestea au dus la şteregerea acestor cratere de pe faţa Pământului. Sunt totuși câteva sute de cratere care au fost recunoscute ca fiind cratere de impact cum este cel care a format peninsula Yukatan care a avut un rol imens în modificarea climei noastre.

Planeta noastră este vie datorită câmpului magnetic care o înconjoară. Însă de ce nu are şi Luna acest câmp magnetic? 
Pământul are câmp magnetic deoarece în centrul lui are un nucleu din fier lichid care se roteşte. Datorită acestei rotiri continue, se crează un câmp magnetic electric. Fierul este conductor de electricitate şi generează câmpul magnetic al Pământului. În cazul Lunii însă, este atât de mică încât acest nucleu s-a solidificat. Chiar dacă ar exista un nucleu mic, acesta nu se roteşte şi de aceea Luna este un corp inactiv din punct de vedere magnetic.




Magnitudine: -12.02
Faza: 0,92
Distanța: 401,133 kilometri
Iluminată: 92,1% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 07.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


duminică, 22 mai 2016

Poze prin telescop cu Luna. Craterele Hercules şi Atlas.

Craterele Hercules si Atlas (69/87 km), se situează la estul Mare Frigoris şi formează o pereche mai neobişnuită deoarece sunt diferite în caracteristici, însă pentru că sunt apropiate unul de celălalt, sunt uşor memorate împreună de către observatorii prin telescop.
Hercules este mai mic şi are în centru un mic crater distinct care îl definește cel mai bine, Hercules G (14 km), iar Atlas este mai mare cu marginea interioară largă şi cu câteva vârfuri centrale joase pe podeaua acestuia. Hercules, se învecinează la vest cu Lacus Mortis care în centru are craterul Burg (40 km), iar Atlas are la nord-est pe craterul larg Endymion (125 km), care este situat aproape de marginea Lunii aşa cum o vedem de pe Pământ.



Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.





vineri, 6 mai 2016

Poze prin telescop. Julius Caesar, Agrippa și Godin.

Julius Caesar (90 km) este un crater mare în dimensiuni, cu marginea de sud joasă şi cu o caracteristică interesantă la est sub formă de mai multe cratere înşirate, iar la vest un şanţ numit Rima Ariadaeus.

Podeaua acestui crater este împărțită în două nuanţe. Probabil datorită bazinului Mare Tranquillitatis cu care se învecinează la est, o parte a podelei este mai închisă la culoare.

Craterele Agrippa si Godin (45 si 35 km.), sunt în stânga în imagini, iar Sosigenes este situat la sud-estul lui Julius Caesar.



Magnitudine: -10.82
Faza: 0,46
Distanța: 399,283 kilometri
Iluminată: 45,6% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 30.01.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 10 aprilie 2011.


Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (14) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (3) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (3) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (10) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (3) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (9) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (9) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (20) Craterul Schiller (14) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (2) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (7) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management