trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Craterul Byrgius. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craterul Byrgius. Afișați toate postările

19 februarie 2016

Vestul Lunii în imagini prin telescop astronomic.

De-a lungul istoriei sale, Luna a trecut prin multe şi felurite încercări până să ajungă la forma în care o vedem noi astăzi printr-un telescop. Aceste etape au fost în oarecare măsură aranjate ca un puzzle de către astronomi pentru a o întelege exact prin perioadele succesive cum şi când s-a ajuns la formarea mărilor, craterelor munților şi a celorlalte caracteristici lunare.

Asemenea perioade succesive pot fi descoperite la orice obiect disponibil pentru observare, dacă avem destule date pentru analiză. Chiar şi Pământul are asemenea perioade de formare succesive însă multe au fost şterse de eroziune, de atmosferă. Însă Luna nu are atmosferă şi toate etapele formării ei sunt mai uşor de înţeles de oamenii de ştiinţă.

Consider că părţile de sud-vest şi sud a Lunii au terenul cel mai vechi deoarece nu au fost afectate de mărire ce au acoperit o mare parte din suprafaţa acesteia. Şi în aceste imagini pereții craterelor au fost neatinşi de inundațiile Mării Humorum. Exemple sunt Gassendi (110 km) Mersenius (84 km), Liebig (37 km), Gasparis (30 km), Cavendish (56 km), Freres (42 km), Byrgius (87 km) - cel in umbră.



Magnitudine: -12.11
Faza: 0,96
Distanța: 401,329 kilometri
Iluminată: 96,2% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 2 iulie 2012.

05 iunie 2015

Video Astronomie telescop Cratere lunare Darwin Sirsalis, Rimae Byrgius într-un video HD.



Acest video, a fost folosi şi pentru capturi video simple. Imaginile foto sunt aici.

Observăm aici cratere ca Darwin (130 km), craterul inundat Cruger (46 km) căruia i-a rămas la suprafață doar buza acestuia, Byrgius (87 km), Henry (41 km), Henry Freres (42 km), Cavendish (56 km) şi Mersenius (84 km). 
Vedem în imagini şi nişte şanţuri adânci numite Rimae Darwin şi Rimae Sirsalis, după numele craterelor din apropiere sau pe care acestea le traversează.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului astronomic. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Magnitudine: -12.14
Faza: 0,97
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 96,7% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130

Mod video: 1080p
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Sony vegas, FastStone Image Viewer



24 mai 2015

Imagini telescop astronomic Cratere de pe Lună: Darwin Sirsalis și Byrgius.


Aceasta este o mică parte din zona marginii de vest a Lunii aşa cum o vedem de pe Pământ. Faza Lunii a scos în evidenţă caracteristici pe care nu le-am observat sau nu le-am luat in considerare. 
Observăm aici cratere ca Darwin (130 km), craterul inundat Cruger (46 km) căruia i-a rămas la suprafață doar buza acestuia, Byrgius (87 km), Henry (41 km), Henry Freres (42 km), Cavendish (56 km) şi Mersenius (84 km). 
Vedem în imagini şi nişte şanţuri adânci numite Rimae Darwin şi Rimae Sirsalis, după numele craterelor din apropiere sau pe care acestea le traversează.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Video al acestor poze poate fi vizualizat aici, pentru a vedea toată acțiunea în mișcare.



Magnitudine: -12.14
Faza: 0,97
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 96,7% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer



15 aprilie 2012

Craterul Byrgius de pe Luna



Craterele lunare tinere cum este Byrgius (87 km), şi unele cratere vechi mai mari, au mari depozite de lavă, cu material in interiorul si in jurul lor. S-a crezut initial a fi de origine vulcanica, insa aceste depozite sunt acum cunoscute ca a fi provenite de la presiuni ridicate de şoc şi de topire a materialelor de pe zona de impact. Depozitele topite din urma impacturilor sunt recunoscute ca fluxuri şi iazuri.

Byrgius, este localizat pe marginea de vest a Lunii. Ca reper, privind toata Luna, cred ca se afla exact intre cele doua cratere, Grimaldi la nord, si Schickard la sud.

Marginea lui Byrgius este erodata, cu Byrgius A (19 km) pe marginea de est şi Byrgius D (27 km), situat în marginea de nord-vest. Podeaua este relativ plata şi nedistinctiva din cauza craterelor mici de pe ea. Byrgius A are un sistem de raze propriu, care se extinde la peste 400 de kilometri. Aceasta caracteristica face ca Byrgius A sa fie mai interesant decat Byrgius.

Numele craterului vine de la Jost Bürgi, sau Joost, sau Jobst Bürgi ( 28 Februarie, 1552, Lichtensteig, Elvetia – 31 Ianuarie, 1632), care a produs si instrumente astronomice.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

14 aprilie 2012

Video cu camera prin telescop Vestul Lunii

Aceste 2 clipuri astronomice cu zona de vest a Lunii, prezinta mai multe cratere in lumina covarsitoare a Soarelui.
Toate imaginile merg de sus in jos.

Video 1 incepe cu o zona intinsa numita Oceanus Procellarum de la sudul craterului Aristarchus.
Urmeaza apoi imagini cu zona extrema a terminalului de vest al Lunii. La secunda 28, craterul Grimaldi se observa ca fiind pata inchisa la culoare din stanga.
La secunda 42,, craterul Byrgius apare direct in centru, cu Byrgius A care are un albedo foarte crescut, si raze ce se intind de la el, peste 400 km.
De la minutul 1:06 apare craterul Schickard.

Video 2 prezinta Luna in ansamblu, cu craterele mentionate mai sus, daca priviti partea de vest a ei.





Video: Victor Lupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105

Filtru: nu
Data: 20/07/2011
Locatie: Baia Mare, România
Prelucrarea şi editare: Sony Vegas 10

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management