trafic.ro ranking

trafic.ro

vineri, 30 ianuarie 2015

Referat astronomie. Observarea cerului noaptea. Planetele. Motive să îți placă astronomia.

Telescop computerizat Skymax-127-GO-TO 1500.
Referat astronomie. Partea a treia. Planetele. 

Bineînţeles, pentru a observa cerul îţi trebuiesc chiar şi doar un binoclu sau un telescop mic. Dacã foloseşti totuşi un telescop, vei avea totuşi rezultate în observare mai bune. Te poţi bucura de o magnificaţie mai mare a planetelor, a galaxiei Andromeda, etc...
Dacã dispui de un buget mai mare, sunt şi telescoape computerizate acum, care au un ecran de comandã, unde poţi atinge orice obiect pe care vrei sã în vezi dintr-o listã de obiecte, printr-un click, şi telescopul va merge direct la acea regiune a cerului, atâta timp cât ai telescopul instalat şi setat corect. Acestea se numesc telescoape Go-to. Acestea aproape cã "stricã" distracţia de a cãuta obiecte pe cer manual, când trebuia sã mergi din stea în stea ca sã ajungi la obiectul dorit. Acum doar apeşi pe un ecran şi telescopul se duce la el. Partea bunã este cã aceste telescoape computerizate au adunat mai mulţi admiratori de astronomie amatorialã.

Unele telescoape îţi dau imaginea rãsturnatã, iar altele nu. Cele care nu îţi dau imaginea rãsturnatã, sunt bune şi la observarea terestrã, de exemplu la observarea animalelor sãlbatice, la spionarea vecinului, iar aceste imagini vrei sã le vezi în picioare nu rãsturnate. Însã la observarea obiectelor astronomice, nu este atât de important dacã imaginea este sau nu rãsturnatã.

Motivul cel mai important pe care îl amintesc cei care mã întreabã de telescoape, sunt planetele. Care planete se vãd prin telescop, cum se vãd ele, şi ce anume poţi vedea la ele în particular?

Planeta Saturn prin telescop. Data: 24 martie 2012.
Planeta Saturn prin telescop. Data: 24 martie 2012

La Saturn de exemplu, îi poţi observa inelul. Este cea mai importantã caracteristicã a acestei planete. Fãrã inel, acela nu este Saturn.
Dacã ai vederea bunã, sau un telescop mai bun, poţi vedea inelul, dar şi cã inelul este divizat în douã de o bandã neagrã. Aceasta este "diviziunea lui Cassini".

Planeta Jupiter prin telescop. Data: 13 noiembrie 2013.
Planeta Jupiter prin telescop. Data: 13 noiembrie 2013.

La Jupiter, poţi observa benzile care îl înconjoarã. Nu doar benzile pot fi observate, dar şi o uriaşã furtunã, sau "marea patã roşie" (pe englezã "great red spot" deasemenea prescurtat GRS), care deja este cunoscutã sã existe de peste 300 de ani, deoarece existã relatãri despre aceastã patã încã de atunci.
Dacã eşti norocos, poţi vedea unul din sateliţii mari ai lui Jupiter, numiţi sateliţi galileeni, proiectându-şi umbra pe planetã. În timpul trecerii satelitului prin faţa planetei este posibil sã nu-l mai distingeťi dacã are aceeaşi culoare ca planeta, dar poţi sã îi vezi încã umbra pe planetã.
Poţi observa mişcarea sateliţilor de la noapte la noapte sau chiar de la orã la orã în jurul lui Jupiter, mai ales în cazul sateliţilor (lunilor) care orbiteazã planeta de la o distanţã foarte micã, cum este cazul lui Io.

Captura video planeta Venus iluminata 28%, 29 aprilie 2012.
Captura video planeta Venus iluminata 28%, 29 aprilie 2012.


La observarea planetei Venus este o altã poveste. Aceasta este mai aproape de Soare decât suntem noi, şi de aceea putem sã îi vedem fazele ca şi cele ale Lunii noastre. La planetele ce sunt mai departe de Soare decât noi, nu putem vedea acest fenomen, acestea de pe Pãmânt fiind vãzute aproape pline, luminate aproape de 100%, însã Venus şi Mercur, sunt singurele mai aproape de Soare decât suntem noi (mai interioare), şi de aceea putem sã le vedem cãnd acestea sunt pe orbita lor dincolo de Soare faţã de Pãmânt, adicã Soarele este între noi şi Venus de exemplu, dar le putem observa şi când sunt pe aceeaşi parte în orbita lor, cu Pãmântul, adicã Soarele nu este între noi şi Venus.

Aveți întrebari despre planete la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

joi, 29 ianuarie 2015

Cosmologie. Întrebări și răspunsuri.



Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Cosmologie.

Întrebări din cosmologie.


  • Există Particula lui Dumnezeu? 

Fizicienii cred, dar nu pot dovedi, că există cea mai mică particulă, "coarda". Dacă ați sparge moleculele, veți obține atomii, apoi protonii și neutronii, apoi cuarci. Dincolo de acestea, veți găsi corzi vibrationale.
Mai multe aici.


  • Putem "vedea" în trecut? 

Nu este posibil. Când spunem cã privim în trecut, spunem cã atunci când privim la orice galaxie îndepãrtatã, noi le vedem aşa cum au fost cãnd lumina pe care o vedem a fost emisã. Nu înseamnã cã privim în trecutul nostru. Asta poate fi vãzut doar de cineva atât de departe încât lumina emisã de noi la acel moment a fost emisã.
Mai multe aici.


  • Ce vor sã zicã astronomii prin dacã cineva ar privi de undeva din cosmos în direcţia noastrã, ar putea vedea impactul cu un asteroid de acum 65 milioane de ani care a dus la extincţia dinozaurilor?
Mai multe aici.

  • Există timp şi anti-timp?

Nu avem nicio dovadă a unui anti-timp. Totuși, sunt oameni de ştiinţă care consideră că în teoria string-urilor ar exista şi două dimensiuni de timp.
Însă timpul nu există fizic ca exemplele date mai sus, aşa că nu poate exista un anti-timp.
Mai multe aici.


Pãmântul de la acea distanţã ar fi atât de mic încât nici nu l-ai putea vedea. Cel mai probabil nici Soarele nostru cu mãrimea lui medie, nu ar putea fi detectat de cineva dintr-o altã galaxie.
Mai multe aici.


  • Este Pământul în centrul Universului?

Pământul este în centrul Universului și tot aşa ar putea fi şi fiecare obiect din Univers, plasat în centrul acestuia.
Mai multe aici.


  • Existã viaţã în altã parte?

Rãspunsul este cã nimeni nu ştie acum. Planeta noastrã este singurul exemplu de forme de viaţã şi chiar nimeni nu ştie despre viaţã în altã parte.
Mai multe aici.


  • Este posibilã alinierea planetelor?

Planetele din Sistemul nostru Solar nu se pot alinia niciodatã perfect. Aceasta se întâmplã pentru cã orbita fiecãreia în jurul Soarelui este înclinată diferit faţã de centrul Soarelui.
Mai multe aici.


  • Conţine Universul exact 100 miliarde galaxii?

Ei bine, ce au fãcut oamenii de ştiinţã, a fost şi este, sã numere galaxiile dintr-o singurã fotografie a unei porţiuni mici a cerului, şi apoi sã multiplice acel numãr pentru a ajunge la numãrul final. Şi de atunci, în fiecare fotografie pe care o fac, a unei alte secţiuni a cerului, ei gãsesc şi mai multe galaxii, nu mai puţine. Aşa ca acel numãr va creşte probabil în timp.
Mai multe aici.

  • Pânâ unde se întinde Universul?
Nu avem cu sã ştim mãrimea Unuversului. Când se susţine cã Universul conţine 100 de miliarde de galaxii, noi nu vorbim de fapt de întregul Univers, ci doar de o parte care este în acest moment vizibilã pentru noi.
Mai multe aici.

  • Ce sunt Gãurile de vierme?
Cu o energie destulã, în teorie am putea forma o gaurã de vierme.
Mai multe aici.

  • De unde vine puterea Gãurilor Negre? 
Puterea gãurilor negre are legãturã cu gravitaţia. Noi ştim cã ceea ce numim noi gravitaţie este îndoirea sau distorsiunea spaţiului cauzatã de prezenţa masei.

  • Existã un sus, jos sau dreapta stânga când eşti în spaţiu? 
Dreapta şi stânga sunt mereu definite de dreapta şi stãnga ta, chiar dacã eşti pe Pãmânt sau în spaţiu. Dacã am sta faţã în faţã, stãnga ta ar fi dreapta mea şi invers. Cu sus şi jos este o altã chestiune
Mai multe aici.

  • Ce orbiteazã Galaxia noastrã?
Calea Lactee pare sã aibã o mişcare aleatorie în interiorul Grupului Local de galaxii. Grupul local este o colecţie de cca. 30 de galaxii pe o zonã de aproximativ 5 milioane de ani luminã, care ne include pe noi, galaxia Andromeda (sau M31), câteva alte galaxii spiralã, iar restul sunt vre-o 25 de galaxii mici.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din cosmologie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


miercuri, 28 ianuarie 2015

Astronomie prin telescop Cratere pe Luna in Registax Moretus

68 cadre video, în Registax.
240 cadre video, în Registax.
616 cadre video, în Registax.
1 cadre video, în Registax.

Ca sã fiu scurt, în imagini sunt cratere situate pe zona de sud a Lunii aşa cum o vedem de pe Pãmânt, aproape de marginea acesteia (la terminal).

Craterul Moretus (114 km) trebuie evidenţiat aici dar şi craterele vecine.
Moretus de la sudul Lunii, este cel mai mare din centrul imaginilor, vãzut aici mai oblic decât de obicei datoritã poziţiei Lunii (aplecatã în faţã). În partea de jos a acestuia în imagini (la nordul lui), sunt douã cratere lipite unul de altul: Cysatus şi Gruemberger (94/49 km).

Moretus este uşor de observat prin telescop câteodatã, dar greu în alte dãţi. Acest lucru se datoreazã libraţiei Lunii care câteodatã se gãseşte înclinatã în faţã şi câteodatã pe spate. Cel mai bun moment pentru observarea lui Moretus, este când Luna este aplecatã pe spate, deci cu sudul lunar orientat spre noi.


Imagini cu capturi video simple, sunt aici.Se poate vizualiza video din care am scos imaginile, aici.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

616 cadre video, în Registax.

Info Moretus.
Coordonate70.6°S 5.5°VCoordinates70.6°S 5.5°W
Diametru114 km
Adâncime5.0 km
Colongitudine7° la răsărit
EponimThéodore Moretus


Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


marți, 27 ianuarie 2015

Sistemul Solar. Întrebări și răspunsuri.

Planeta Jupiter
Planeta Jupiter.

Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Sistemul Solar.

Întrebări despre Sistemul Solar.


  • Cât de mare este Sistemul Solar?
De obicei marginea este definitã a fi norul Oort, unde se aflã cometele, nor care este mult mai departe de Pluton.
Mai multe aici.


  • Cum sunt așezate planetele în sistemul nostru solar?
Cele opt planete care orbitează Soarele sunt (în ordine de la Soare): Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Un alt corp mare, este Pluton, clasificată ca fiind o planetă pitică.
Mai multe aici.


  • De ce Sistemul nostru Solar este mereu ilustrat cu planetele rotindu-se în jurul Soarelui în aproximativ acelaşi plan?
Planetele se învârt aproximativ în acelaşi plan pentru ca s-au format într-un disc care se roteşte, format din praf şi gaz şi în timp ce acestea s-au format ca planete, şi-au menţinut acelaşi fel de rotaţie ca rotaţia planului discului.
Mai multe aici.


  • Se învârte Soarele pe axa lui, sau e staţionar în mijlocul Sistemului Solar?
Soarele, o stea galbenă de vârstă mijlocie, se roteşte cu siguranță şi are o perioadă rotaţională de cca 25 de zile.
Mai multe aici.

  • Unde se gasesc cele mai impresionante varfuri din Sistemul Solar?
Luna lui UranusMiranda, care este de numai 482 de kilometri în diametru, are cel mai înalt varf numit "Rupes Verona", și este de 14,5 kilometri înăltime! Dacă va aruncati de pe acel varf, v-ar trebui 30 de minute până să loviti solul.


  • Unde este cel mai mare munte din Sistemul Solar?
Cel mai înalt munte al Pământului este Mt. Everest, la 8,85 km. Cel mai înalt munte de pe Marte este Olympus Mons, la aproape 27,3 km înaltime!


  • Unde este cel mai mare canion din Sistemul Solar?
Grand Canyon de pe Pământ, este de 1,6 kilometri adâncime402 km lungimeşi de 16 până la 24 km lăţime.
 Canionul Vallis Marineris de pe Marteeste de 8 km adâncime4828 de km lungime şi 804 km lăţime!


  • Unde sunt vulcanii cei mai mari şi mai activi în Sistemul Solar?
Luna lui Jupiter numita Io are mii de vulcanidintre care multi sunt activi.
 Cel mai mare vulcan din Sistemul Solar este pe Io, și el este numit Pele.


  • Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?
Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Solar Nebula. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.
Mai multe aici.


  • De ce Pãmântul este sferic şi nu plat? 
În istoria veche s-a raportat cã dupã ce un vapor a plecat din port, a dispãrut de pe îndepãrtatul orizont de jos în sus, şi nu a fost observat mai mic, tot mai mic dar tot vizibil. Deci, vaporul a urmat curbarea planetei, nu o linie dreaptã sau un plan plat.
Mai multe aici.


  • Ce s-ar întâmpla dacã Pãmântul s-ar opri în loc?
Pãmântul se roteşte la o vitezã de 1670 km/orã. Dacã s-ar opri dintr-o datã, efectele ar fi catastrofice. Noi şi tot ce nu este adânc fixat pe planetã, am fi aruncaţi. Oceanele, în câteva clipe s-ar împrãştia pe uscat formând tzunami-uri gigantice, iar vântul neavând nimic ce sã-l împiedice ar rade Pãmântul în furtuni gigantice.
Mai multe aici.


  • Ce s-ar întâmpla dacă o planetă s-ar ciocni de Pãmânt?
S-ar ejecta cantitãţi uriaşe de rãmãşiţe ale planetelor în spaţiu, care vor continua sã pluteascã pe alte orbite, sau, vor da naştere unei noi centuri de asteroizi, sau, este posibil ca din fuziunea celor douã nuclee ale planetelor, sã se nascã o nouã planetã. Oricum sigur, bucãţile planetelor vor fi în continuare legate gravitaţional.
Mai multe aici.


  • Care planeta are atmosfera cea mai urâta?
Venus are  o presiune de 90 de ori mai mare decât presiunea aerului de pe Pământ! Stand pe suprafata lui Venus ar fi cum ai sta pe fundul oceanului. Temperatura este de 482 ° C. Norii sunt compuși din acid sulfuric, iar cerul este mereu acoperit, fara nicio zi cu soare.


Care este presiunea atmosfericã a planetelor Venus şi Marte faţã de Pãmânt?

Venus are presiunea atmosfericã de 92x mai mare ca a Pãmântului, iar a lui Marte este doar 0.007 din cea a Pãmântului.
Mai multe aici.


  • Ce culori au planetele Sistemului nostru Solar?
Mercurgri
Venus , galben
Pământalbastrumaroverde
Marte, roșu-cărămiziu
Jupiter, galbenrosumaro, alb
Saturn, galben
Uranusverde
Neptun, albastru
Mai multe aici.


  • De ce planetele aratã diferit între ele?
Cum sunt planetele depinde de temperatura în regiunea unde s-au format.Mai multe aici.


  • De ce au planetele inele în jurul lor?
Este posibil ca resturile, pe care noi le observãm acum ca fiind inele, sã fi fost cândva parte din sateliţi mai mari care s-au spart fie prin coliziune cu alte corpuri mai mici, fie prin stresul gravitaţional constant exercitat de planeta în jurul cãruia circulã.
Mai multe aici.


  • De ce se învârt planetele pe axa lor? 
Sã zicem ca avem un nor original din gaz ce se roteşte, o proto-stea, de o masã M, şi îl lãsãm sã se divizeze în corpuri cu mase m1, m2, m3 ... la distanţe diferite. Norul va pierde momentul-ul (unghiul) rotaţional original, în timp ce corpurile cu masã şi-l însuşesc.
Mai multe aici.


  • De ce au planetele vitezã perfectã?
În timp ce planetele s-au format în istoria Sistemului Solar, ele s-au condensat din materia din jurul Soarelui şi şi-au început aşezarea pe orbitã potrivitã cu velocitatea lor
Mai multe aici.


  • Ce vitezã are Pãmântul în jurul Soarelui?
Pãmântul se mişcã la aproximativ 108,000 km/ora în jurul Soarelui, vitezã care este de 1000 ori mai mare decãt viteza cu care conducem pe o autostradã.
Mi multe aici.


  • Care este viteza de rotaţie a Pãmãntului în jurul axei sale?
Ne rotim la 1,675 km/orã. Deci în fiecare secundã, te mişti aproape jumate de km, adica 465 metri/secundã, şi tu nici nu simţi asta.
Mai multe aici.


  • Care e distanţa maximã/minimã Pãmânt-Soare?
Orbita Pãmântului nu e de fapt perfect circularã, aşa cã distanţa dintre Pãmânt şi Soare variazã puţin pe parcursul unui an, de la un minimum de 147.1 milioane km, la un maximum de 152.1 milioane km.
Mai multe aici.


  • De ce Venus şi Mercur nu au sateliţi naturali?
Deoarece Mercur, Venus şi Pãmânt sunt prea departe de centura de asteroizi, ele nu au reuşit sã prindã cãţiva în timpul formãrii Sistemului Solar.
Mai multe aici.


  • Sã presupunem cã trãieşti pe Lunã. În timpul fazei de Lunã plinã, la ce fazã ai vedea Pãmântul?
Dacã ai fi în acea locaţie, Pãmântul ar rãmâne staţionar, sus deasupra capului, trcând prin faze exact opuse cu observarea Lunii de pe Pãmânt.

Mai multe aici.


  • Se poate ateriza pe Soare?
Este imposibil ca orice aparat sã aterizeze pe Soare din câteva motive.
Mai multe aici.



  • De unde are Soarele oxigen pentru întreținerea arderii?

Soarele are o altfel de ardere. Aceasta este numită fuziune nucleară, care este un proces foarte diferit faţă de combustie. Se pare că Soarele transformă hidrogenul în heliu, şi aşa se produce o energie numită raze gama, care nu au nevoie de oxigen, dar au nevoie de temperaturi extrem de mari şi presiuni.
Mai multe aici.


  • Distanţa Pãmânt-Soare afecteazã temperaturile de pe Pãmânt?
Schimbarea în distanţã a Pãmântului faţã de Soare, contribuie şi ea la orice schimbare de sezon cu siguranţã. Dar în principal, sezoanele se schimbã datoritã înclinãrii axei Pãmântului 23.5 grade în timp ce se mişcã în jurul Soarelui.
Mai multe aici.

  • În cât timp ajunge lumina Soarelui la noi?
Luminii Soarelui îi trebuiesc aproximativ 8 minute pentru a fi detectatã de noi, dupa ce a fost emisã de pe suprafaţa sa.
Mai multe aici.

  • Cine a numit planetele şi celelalte corpuri cereşti?
Din 1919, Uniunea Astronomicã Internaţionalã (UAI), a numit toate obiectele celeste.
Mai multe aici.


  • Ne va lovi asteroidul Apophis în 2036?
Existã posibilitatea 1 din 100 ca Apophis sã impacteze Pãmântul eventual. Acesta are aproximativ 305 m. în diametru, mult mai mic pentru a fi asemãnat cu cel de cca. 10 km de acum 65 milioane de ani care a dus la extinctia dinozaurilor.
Mai multe aici.


  • Acum, cãnd am descoperit deja planete în alte sisteme solare, numite exo-planete, acestea se "rotesc" în acelaşi sens ca şi ale noastre?
Stelele apropiate de Soarele nostru, par sã se roteascã în aceeaşi direcţie. În timp ce galaxia noastrã se roteşte, este o diferenţã de velocitate a materiei cu cât aceasta orbiteazã mai aproape de centrul Galaxiei.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din Sistemul Solar la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


luni, 26 ianuarie 2015

Registax: Montes Apenninus.

130 cadre video, in Registax.

Aceastã zonã muntoasã numitã Montes Apenninus dupã munţii Apennini din Italia, include câteva mãri la care aceştia au legãturã, ca Mare Imbrium, Mare Vaporum, Mare Serenitatis, Sinus Aestuum şi Palus Putredinis. Alte caracteristici proeminente din vecinãtate sunt craterele Autolycus (39 km) şi Archimedes (83 km).
Printre vârfurile acestor munţi un crater notabil este Connon (22 km).
Imaginea de mai sus este o procesare în Registax dintr-un video.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Montes Apenninus. Imagine din 11 mai 2011.




duminică, 25 ianuarie 2015

Astrofotografie și telescoape. Întrebări și răspunsuri.



Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Astrofotografie și telescoape.

Întrebări despre astrofotografie și telescoape.


  • Ce poţi face cu telescopul ca astronom amator?
Existã o mulţime de proiecte ştiinţifice pentru astronomii amatori, care sunt listate pe internet, şi la care oricine poate participa.
În ziua de azi, cel mai relevant rol a unui astronom amator începãtor, este observarea vizualã a stelelor variabile, care îşi schimbã luminozitatea în timp.
Mai multe aici si aici.

  • Cum imi intretin oglinda telescopului Newtonian?
Aceste articole de mai jos se adreseazã celor care au un telescop newtonian şi vor sã îşi cureţe oglinda primarã. Dacã vedeţi cã oglinda mare de pe fundul telescopului are nevoie de curãţare, aceasta trebuie mai întâi demontatã. Mai multe aici si aici.

  • Ce planete se vãd prin telescop astronomic?
Cu ochiul liber poţi vedea Mercur, VenusMarteSaturn şi Jupiter.
Pentru a observa planeta Neptun şi Uranus ai nevoie de un binoclu, iar pentru Pluton ai nevoie de un telescop obligatoriu.
Mai multe aici.

  • Cum arată Venus prin telescop astronomic?
Deși orice telescop sau binoclu, va permite fazele lui Venus a fi văzute, planeta este una foarte dificil de observat, din câteva motive, însă poate fi observată foarte bine în anumite momente.
Mai multe aici.

  • Care este cel mai bun aparat de astrofotografie?
În lumea Astrofotografiei, există multe produse pe piaţă şi mai multe companii pentru a selecta o cameră. Nu pot alege o camera anume. Oricum, Atik cred că sunt camere excelente.

  • Cum faci poze cu un telescop?
Pentru raspuns, vizitează articolele:
Cum Sa Faci Poze La Luna .
Cum si cand se fac poze la Luna-ce trebuie sa stiti .


  • Cate tipuri de telescoape există?

Primele telescoape construite au fost numite refractoare care foloseau lentile pentru a curba lumina într-un focus. Mai există telescoape reflectoare, inventate de nimeni altul decât Isac Newton, şi mai există un tip de telescop, şi anume telescopul radio
Mai multe aici

  • Cum faci un telescop?
O confectionare simplă, de baza, ce  poate fi folosită in scopuri diferite vizualizati Cum sa construiesti un telescop .


  • De ce telescopul Hubble face imagini clare?
Deoarece atmosfera noastra limiteaza telescoapele de pe Pământ pentru aproximativ 1 arc-secundă rezoluție, sau pe o noapte stabilă de 0,5 arc-secundă, Hubble în spațiu (fara aer sau atmosferă) poate rezolva imagini pana la limita de ... nu sunt sigur de număr, dar aceasta ar fi 0,0001 rezoluție arc-secundă.
Mai multe aici.

  • Poate un Dobson de 5 inci sa ajungã la o magnificaţie de 260X?
Cea mai bunã soluţie, ar fi sã foloseşti o lentilã Barlow. Aceasta îti poate da o magnificaţie de 2X sau aproape 3X. Deci o lentilã Barlow înfiletatã pe un ocular de 10 mm, te poate aduce chiar la 200x.
Mai multe aici.


  • La ce e bun un telescop astronomic mai mic? 
Dacã vrei un telescop mic, atunci cauţi ceva ce ar fi la 3 inci ca lentilã principalã, şi cu o putere mãritoare de la 7 la 12x.
Mai multe aici.


  • Ce reprezintã distanţa focalã?
O distanţã focalã mai lungã îţi dã o magnificaţie mai mare, dar o distanţã focalã mai scurtã îţi dã o performanţã similarã cu oculare mai puternice.
Mai multe aici.


  • Ce este o arc secundã în astronomie? 
Este o mãsurãtoare unghiularã pentru ca sã nu trebuiascã sã ne facem probleme în legãturã cu distanţa liniarã dintre douã puncte apropiate de luminã, şi chiar nici de distanţa pânã la obiect. 
Mai multe aici


  • Ce determinã rezoluţia unui telescop terestru?  
Rezoluţia unui telescop astronomic, nu conteazã cât de bune sunt lentilele sau condiţiile, nu poate fi niciodatã perfectã din cauza difracţiei undelor de luminã în timp ce intrã în telescop.
Mai multe aici.


  • Este corect sã spui cã declinaţia (Dec) stã mereu la fel, în timp ce Right-Ascendion (RA) se schimbã pe timpul observãrii?
Da. Valoarea declinaţiei nord-sud va rãmâne aproape constantã. Atâta timp cât mişti telescopul doar în modul RA (est-vest), şi nu schimbi declinaţia sau poziţia de altitudine a telescopului (nord-sud).
Mai multe aici.



  • Ce caracteristici de pe Lună se observă cu ochiul liber?
Regiunile luminoaae din jurul craterelor CopernicusKeplerAristarchus şi TychoMare HumorumSinus MediiMare Serenitatis, Mare Tranquillitatis şi Mare Crisium.
Mai multe aici.

  • Ce poţi observa noaptea pe cer cu ochiul liber, binoclul sau cu un telescop modest? 
Dupa lãsarea întunericului, încep sa fie observate stelele mai mari, care cel mai probabil sunt de fapt planete ca Venus, Jupiter sau Saturn. Mai târziu, putem observa galaxia noastrã Calea Lactee, Staţia Spaţialã Internaţionalã, conjuncţii , comete, eclipse de Soare sau Luna, sau te poţi distra cu aparatul foto pe stele.
Mai multe aici. si aici.



Aveți întrebari din astrofotografie și telescoape la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Luna. Întrebări și răspunsuri.

Foto: Lupu Victor
Data:29.10.2010

Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Luna.


Întrebări despre Lună.

  • Ce diametru are Luna?

Diametrul Lunii este de 3,474 km.

  • De ce lumineazã Luna? De ce este Luna o sursă de lumină?
Luna lumineazã pe cerul nostru, luminã ce ajunge pânã pe Pãmânt, însã aceasta nu este produsã de ea. Luna reflectã de fapt lumina Soarelui, comportându-se ca o oglindã.
Mai multe aici.

  • Cum s-a facut Luna?

Citeste aici cum s-a format Luna: Originea lunii Cum s-a facut Luna?


  • S-a format Luna din Pământ după un impact?

Luna Pământului nu este atât de specială pe cât aţi crede, deoarece în Sistemul nostru Solar există sateliţi naturali sau chiar planete care ne aduc aminte de Lună foarte tare. Planeta Mercur de exemplu, sau satelitul Dione a lui Saturn, sunt doar câteva corpuri care seamănă izbitor cu Luna noastră.
Mai multe aici.

  • De ce Luna este înclinatã 5 grade faţã de ecliptic?

Nu ştie nimeni. Poate cã aşa le-au format norul de materie condensatã acum 4,6 miliarde de ani în timp ce Soarele se forma.
Mai multe aici.


  • Care este cel mai mare crater de pe Lunã?

Bailly este cel mai mare crater de pe partea vizibila a Lunii, si este comparabil ca marime cu un bazin mic.
Mai multe aici.


  • Ce sunt şanţurile de pe Lunã?

Este acceptatã teoria cã aceste rille sunt canale de lavã ce au apãrut când Luna a fost activã vulcanic.
Mai multe aici.

  • Cum să vizitezi Luna?

Pentru aceasta iti trebuie o companie privată care organizeaza excursii spre Lună, dar nu va fi ieftin deloc.
Vezi: Cum sa vizitezi Luna S-au scos la vanzare bilete înca din 2008 .

  • Care este prima fotografie a Pământului de pe Luna?

Pe data de 23 august 1966, lumea a vazut prima fotografie a Pământului luata de o nava spatiala de pe orbita Lunii, pe 23 august 1966.

  • Ce s-ar intampla dacă nu ar mai fi Luna pe cer?

Daca Luna noastră nu ar exista unde este, cel mai mult ar fi avut de suferit oceanele, care nu ar mai fi atrase de gravitatia acesteia spre ecuator, și deci, apa ar fi fost redistribuită la polii planetei.
Afectarea axei și rotatiei Pământului . Pământul nu va mai avea ziua 24 de ore.
Speciile adaptate la conditiile de climă din prezent, ar dispărea.

  • Ce s-ar întâmpla dacã un asteroid ar lovi Luna?

Foarte mult depinde de mãrimea asteroidului. Dacã acesta ar avea destulã masã pentru a ejecta materiale în urma impactului, Pãmântul fãrã îndoialã ar fi bombardat de o furtunã meteoricã.
Mai multe aici.

  • Poate Luna sã influenţeze norii sã se comporte diferit dacã au o compoziţie ridicatã în apã, o datã ce poate "trage" de oceane? 

Rãspunsul este nu. Luna este prea departe ca fizic sã facã norii sã se comporte diferit. Chiar dacã Luna ar fi şi mai aproape decât distanţa ei medie de 385.000 km, sã zicem la 200.000 km, nu ar putea avea efecte fizice în norii noştri, în afarã de faptul cã am vedea o Lunã mai strãlucitoare, care i-ar lumina.
Mai multe aici.


  • Cum influențează Luna Plină animalele? 

S-a constatat un număr mai mare de vizite de urgență la Luna Plină: 23 la suta mai mari pentru pisici, și 28 la suta mai mari pentru câini. Și, un studiu publicat în British Medical Journal citează ca de două ori mai mulți oameni vizitează camerele de urgență, cu mușcături de animale în timpul Lunii pline.
Mai multe aici.

  • Ce temperaturã este noaptea pe Lunã?

În timpul amiezii pe Lunã, la ecuator temperaturile pot fi mai ridicate decât apa clocotitã, peste 100 grade Celsius, în timp ce noaptea pot fi mai scãzute decât oxigenul lichid.
Ce temperaturã este noaptea pe Lunã?

  • Cum se vede Pãmântul de pe Lunã?

Pãmântul are un diametru de 3,7 x mai mare decât diametrul Lunii, şi ar trebui sã arate pe cerul Lunii de cca. 13 x mai mare decât Luna pe care o vedem pe cerul nostru.
Culoarea Pãmântului e albastru cu pete albe dupã cum acoperã norii planeta.
Mai multe aici.

  • Se vãd stelele de pe suprafaţa Lunii?

O persoanã aflatã pe Lunã ar trebui sã vadã stelele cãnd îşi ridicã privirea pe cerul Lunii, ziua şi noaptea, deoarece acolo nu este atmosferã.
Totuşi, astronauţii Apollo au spus în diferite interviuri cã singurele obiecte pe care le-au vãzut de pe suprafaţa lunarã, sunt planeta noastrã şi Soarele.
Mai multe aici.

  • Ce este Librația Lunii?

Libratia Lunii, se manifestă ca un balansoar lent, înainte și înapoi a acesteia, asa cum se vede de pe Pamantcare permite unui observator a vedea diferențe ușoare de jumătăți ale suprafeței ei, la momente diferite. Este o mişcare aparentă, de uşoară balansare a Lunii faţă de poziţia sa mijlocie, care permite observarea de pe Pământ a ceva mai mult de jumătate din suprafaţa lunară.
Mai multe aici.


  • Câte rotații parcurge Luna în jurul Pământului într-un an?

Luna orbitează planeta noastră la fiecare aproape 28 de zile, şi însumate efectuează 13 rotaţii.
Mai multe aici.


  • ► Planeta noastră este vie datorită câmpului magnetic care o înconjoară. Însă de ce nu are şi Luna acest câmp magnetic? 


Pământul are câmp magnetic deoarece în centrul lui are un nucleu din fier lichid care se roteşte. Datorită acestei rotiri continue, se crează un câmp magnetic electric. Fierul este conductor de electricitate şi generează câmpul magnetic al Pământului. În cazul Lunii însă, este atât de mică încât acest nucleu s-a solidificat. Chiar dacă ar exista un nucleu mic, acesta nu se roteşte şi de aceea Luna este un corp inactiv din punct de vedere magnetic.Mai multe aici.



Aveți întrebari din Lună la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

vineri, 23 ianuarie 2015

Cratere filmate prin telescop astronomic. Geber, Abenezra şi Azophi.




Acest video, a fost folosit in programul Registax (aici), pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple (aici).

Este cam multã luminã în aceste imagini, însã se disting craterele apropiate Geber, Abenezra şi Azophi (45/42/48 km) . Aceste cratere sunt similare ca dimensiuni, dar nu ca şi caracteristicile din interiorul lor.
Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

250 cadre video, în Registax.


Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat video: Sony CX130
Mod video: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas




Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management