O persoanã aflatã pe Lunã ar trebui sã vadã stelele cãnd îşi ridicã privirea pe cerul Lunii, ziua şi noaptea, deoarece acolo nu este atmosferã.
Totuşi, astronauţii Apollo au spus în diferite interviuri cã singurele obiecte pe care le-au vãzut de pe suprafaţa lunarã, sunt planeta noastrã şi Soarele.
Neil Armstrong a spus: "Cerul este un negru adânc vãzut de pe Lunã, cum este vãzut în spaţiul dintre Pãmânt şi Lunã. Pãmântul este singurul obiect vizibil în afarã de Soare care pot fi vãzute, deşi au fost rapoarte observãri ale planetelor. Eu însumi nu am vãzut de pe suprafaţã, dar bãnuiesc cã ar putea fi vizibile."
Declaraţia lui Armstrong ne bagã oarecum în ceaţã. Oamenii de ştiinţã spun cu totul altceva, dar aceştia nu au fost pe Lunã ca Armstrong, şi poate nu sunt atât de deştepţi cum cred ei cã sunt.
Deci care ar fi rãspunsul corect? Armstrong se referã la timpul în care a fost el pe Lunã, când Pãmântul strãlucea intens pe cer, dar şi suprafaţa Lunii la fel. Aşa ca pupilele ochilor lui ar fi fost destul de închise la acel moment. Pe lângã asta, purta o grea mascã ecranatã care sã îl protejeze de orbire şi de radiaţii, dar care i-ar fi blurat în mod semnificativ lumina stelelor.
Este posibil cã dacã ar fi privit mai atent, ar fi fost în mãsurã sã vadã stele. A fost mai greu sã le vadã fãrã sã îşi ţinã umbrã cu mâna la frunte de lumina Pãmãntului şi Lunii. Sau poate dacã ar fi stat la umbra modulului, stelele ar fi fost vizibile.
Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu