trafic.ro ranking

trafic.ro

duminică, 11 ianuarie 2015

Referat astronomie. Observarea cerului noaptea. Splendorile Universului. Motive să îți placă astronomia.

Constelația Orion. 28 decembrie 2013.

Referat astronomie. Partea a doua.

Când eram copil, obișnuiam întotdeauna să mă minunez observand cele trei stele care erau în linie dreapta si la aceleași distanțe pe cerul nopții (centura lui Orion). Din cauza acestei incidențe, curiozitatea mea a crescut zi de zi și după o anumită perioadă de timp, am ajuns să aflu că acestea au numele de Centura lui Orion, care reprezintă războinicul antic grec, Orion, dar încă nu am înțeles de ce se află într-o asemenea ordine cu aceleași distanțe între ele. Și la final concluzia mea a fost ca spatiul cosmic este un loc nebunesc si infinit, si este dincolo de limita imaginatiei !

Ín articolul anterior, am discutat despre câteva lucruri pe care le poţi observa pe cerul nopţii cu ochiul liber, şi anume planetele, galaxia noastrã, Luna într-un mod neobişnuit, sateliţii sau Staţia Spaţialã Internaţionalã, şi conjuncţiile dintre planete.

Cometa Hale-Bopp, 4 aprilie 1997. Credit: Johannes Kepler-Observatory

Alt motiv pentru care sã îţi placã astronomia, este observarea cometelor. Unele pot fi vãzute cu ochiul liber, altele prin binoclu sau prin telescop. O cometã luminoasã a fost vãzutã cu ochiul liber în 1997, şi anume Hale-Bopp. Acestea pot fi descoperite din timp, când se aflã la mare distanţã, dar şi locaţia lor exactã pe cer, aşa încât nu este greu sã le observãm şi noi (vezi calendarul cometelor în 2015), dar pentru alte comete nu primim avertizãri din timp, dacã sunt descoperite târziu.

Ce este o cometã ? O cometã este un bulgãre din gheaţã şi praf murdar care vine de la marginea Sistemului Solar, care cãnd se apropie de Soare, gheaţa se evaporã de la radiaţiile solare, care împing acele particule din cometã, formând o coadã.

Eclipsa totală de Lună, 15 iunie 2011. Credit: Lupu Victor.

Alt motiv sã îţi placã sã observi cerul, sunt eclipsele.
Eclipsele de Lunã de exemplu, pot fi observate o datã la un an sau doi. Poţi fi norocos sã poţi vedea o eclipsã de Lunã totalã sau doar partialã.

Eclipsele de Lunã se produc datoritã faptului cã umbra Pãmântului intrã peste discul Lunii, iar aceasta se întunecã într-o culoare roşiaticã. Deci planeta noastrã blocheazã lumina Soarelui care ar fi trebuit sã ajungã pe suprafaţa lunarã. Dacã ai fi pe Lunã în acel moment, ai vedea o eclipsã de Pãmãnt care ar dura câteva ore de la început la sfârşit. Cu alte cuvinte, ai vedea cum Pãmântul se suprapune şi trece încet peste discul Soarelui.

Veţi vedea totuşi cã deşi Luna este în umbra Pãmântului, Luna nu este întunecatã total sau neagrã, cum e Soarele când e eclipsat de Lunã. Aceasta se întâmplã deoarece razele solare sunt curbate prin atmosfera Pãmântului, înainte sã ajungã la Lunã ce a mai rãmas din luminã. Dar cãnd ajung la aceasta, au o culoare roşie-portocalie.

Stele la expunere lungă. Credit: ESO/A.Santerne.

O altã metodã mai distractivã pentru cei care au pasiunea astronomiei, este fotografierea stelelor "cu coadã" sau traseul stelelor. Cea mai cunoscutã şi mai frecventã metodã este orientarea aparatului foto montat pe trepied, spre steaua Polarã, dupã care setezi aparatul la un timp de expunere foarte lung, sã zicem pentru câteva minute, timp în care diafragma acestuia rãmâne deschisã. Ce vei vedea ca rezultat, vor fi stele cu "dâre" dupa ele într-un cerc, iar în centrul acestui cerc se aflã steaua Polarã, cu alte cuvinte vei vedea stelele care s-au rotit în timpul fotografierii în jurul polului nord ceresc datoritã rotaţiei Pãmântului. Vei vedea cã la marginea imaginii, dungile sunt mai lungi, şi cu cât te apropii de Polul Nord, acestea sunt mai scurte.

În imaginile cu expunere lungã, este posibil sã prinzi o "stea cãzãtoare", adicã un meteor, ploile de stele fiind un alt motiv sã îţi placã astronomia şi observarea cerului.

Un meteor este de fapt un pic de praf din Sistemul Solar, care se întâmplã sã se intercepteze cu atmosfera Pãmântului, prin care trece cu o vitezã atât de mare încât arde şi dispare. În acest fel apare acest fenomen strãlucitor care este doar unul din miile de meteori care se intersecteazã cu atmosfera Pãmântului în timpul ploilor de stele cum sunt Perseidele, Orionidele, Leonidele etc, ploi care sunt aşteptate cu nerãbdare de observatorii de pe Pãmãnt, pentru cã acestea ne oferã un spectacol fascinant în momentele lor cele mai intense.

Este important sã ştiţi cã nu meteorii vin spre Pãmãnt, ci Pãmãntul trece prin rãmãşiţele unor comete ce s-au dezintegrat cu mult timp în urmã. Aceste rãmãşiţe de praf cometar au rãmas suspendate în spaţiul cosmic, iar Pãmãntul, în timp ce cãlãtoreşte în jurul Soarelui, trece an de an prin aceste zone. De aceea ploile de meteori se produc aproximativ în acelaşi moment al anului, an de an.

Datoritã unghiului la care resturile intrã în atmosfera noastrã, din perspectiva noastrã observãm cã fiecare ploaie de meteori în parte radiazã dintr-o anumitã zonã de pe cer, şi anume din zona unor constelaţii. De aceea, fiecãrei ploi de meteori i s-a dat un nume. Perseidele radiazã din dreptul constelaţiei Perseus, Leonidele din Leu, Orionidele din Orion. Aceste nume, li s-a dat şi pentru a fi mai uşor de observat, deoarece ştiind ce ploaie de meteori se produce la acea datã, vei avea privirea îndreptatã spre acea zonã, şi astfel îţi mãreşti şansele de a vedea mai multe stele cãzãtoare.

Foto: Lupu Victor. Data:29.10.2010

Ce mai poţi vedea pe cer este Luna. Am mai scris şi în articolul trecut despre unele aspecte ale acesteia, ce pot fi observate fãrã binoclu sau telescop, însã pentru a putea sã te bucuri de frumuseţea Lunii, este recomandat sã ai unul din aceste instrumente.

Ce poţi vedea la Lunã cu ajutorul unui binoclu sau un telescop mic? Primul lucru care îţi va atrage atenţia sunt petele întunecate cum sunt petele mari, numite "mare" sau mãri, în traducere din latinã, dar şi cele mai mari cratere ca dimensiune de pe Lunã, sau cele mai luminoase, chiar daca nu sunt mari, deoarece de la acestea pornesc raze de la impactul care le-a produs (ex: Tycho), iar aceste raze sunt defapt materialele excavate de corpul care s-a ciocnit de Lunã acum mii sau milioane de ani.




Filmare Ocultația Lunii cu Jupiter din 15 iulie 2012. Imaginea este răsturnată.

Tot doar cu ajutorul binoclului sau telescopului, este posibil sã observi ocultaţiile, atunci când Luna ascunde încet dupã ea un corp îndepãrtat cum sunt planetele, stelele şi de ce nu, chiar şi cometele.

Luna rãsare de la est spre vest, datoritã rotaţiei Pãmântului, însã şi aceasta are o orbitã în jurul planetei noastre, şi aceastã orbitã este tocmai inversã vãzutã de pe Pãmânt, şi anume de la vest la est. Deci cãnd Luna oculteazã o planetã de exemplu, aceasta înainteazã încet pe orbita ei spre planetã de la stãnga la dreapta şi o ascunde dupã ea cãteva ore chiar. Este un moment în care pur şi simplu poţi vedea nu doar efectul rotaţiei Pãmântului, dar şi cum Luna orbiteazã Pãmântul, lucru pe care eu îl consider fascinant.

În articolul urmãtor, voi scrie despre mai multe lucruri pe care poţi sã le observi printr-un binoclu sau telescop.

Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management