trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Ramsden. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Ramsden. Sortați după dată Afișați toate postările

03 iunie 2014

Astronomia osservativa. Capuanus cratere.





Capuanus (60 km.) Cratere del centro-sinistra nella foto, è un cratere lunare che si trova lungo il bordo meridionale della Palus Epidemiarum nella regione sud-occidentale della Luna. All'interno del cratere, è stata restaurata, piena di lava basaltica ..

Il cratere prende il nome dell'astronomo italiano Francesco Capuano di Manfredonia.

Un'altra foto cratere è Ramsden (25 km) sotto la foto. Il pavimento del cratere è stato inoltre inondato di lava, e contiene numerosi piccoli crateri. Il bordo è un po 'ovale e di forma irregolare, con depressioni nelle pareti nord e sud. Ha un picco centrale, o un raggio.

Palus Epidemiarum (286 km). Questo mare, è notevole per un sistema di solchi nel west end chiamato rima Ramsden, e rima Hesiodus che si estendono dal punto medio a nord-est, a circa 300 km.

Le immagini sono rivolti all'indietro, in modo che il Nord sia le immagini in basso.




06 februarie 2014

Nouă prezentare a craterului Capuanus prin telescop newtonian.

51 cadre, la 85% best quality in Registax.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Capuanus ( 60 km ) , este un crater inundat integrat în Palus Epidemiarum, la sud-est de bazinul Mare Humorum. Acesta poate fi recunoscut după o caracteristică specială , adică după cele 3 " gheare ", care pornesc de la marginea de nord-vest a acestuia .

Pe Palus Epidemiarum de asemenea , este craterul Ramsden ( 25 km ) , în jurul căruia sunt unele canale numite Rima Ramsden .
Imaginile sunt inversate așa cum se vede prin telescop .

Un crater care îmi pare mai special , deși mic , este Marth ( 6 km) , situat pe platoul Epidemiarum . Acesta, are aspectul unui crater în crater , deoarece are două seturi de margini, ca două inele plasate unul în altul ca ochiul unui taur. Poate exact acestei caracteristici interesante, acestui crater i s-a dat nume, fără a fi considerat ca fiind un satelit al altui crater, la fel ca cele mai multe cratere mici de pe Lună .

Chiar dacă acest crater are un diametru de 6 km , Marth are chiar și un crater satelit de 3 km , numit Marth K.
La est de Palus Epidemiarum , este craterul erodat , Cichus ( 41 km ) .

Alte cratere văzut în imagine sunt cratere satelit ale celor menționate mai sus , și, de asemenea Heinsius ( 64 km ) și Wilhelm ( 107 km ) .

Video poate fi vazut aici : Bucurându-mă de Lună.

Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță: 386658
Faza: 85% (0% = Nouă, 100% = Completă)



Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 23/03/2013
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10




26 martie 2011

Craterul Capuanus

LUPU VICTOR ASTRONOMY


Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8-newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105
Filtru: Nu
Data: 13/02/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea:capturi video


       Capuanus (60 km.)-craterul din centru-stanga in foto, este un crater lunar care se află de-a lungul marginii de sud a lui Palus Epidemiarum (platoul de sub Capuanus) in regiunea de sud-vest a Lunii. Interiorul craterului a fost refăcut, umplut cu lavă bazaltică..
      Craterul este numit dupa astronomul italian Francesco Capuano di Manfredonia.

Un alt crater din foto, este Ramsden (25 km)-cel de jos in foto. Podeaua din crater a fost inundata de asemenea cu lavă, şi conţine mai multe cratere mici. Marginea este oarecum ovala si neregulata în contur, cu depresiuni, la nordul si sudul peretilor. Nu are un vârf central, sau un sistem de raze.

Palus Epidemiarum (286 km). Aceasta mare, este notabila pentru un sistem de brazde în capătul de vest, numite Rimae Ramsden, şi Rimae Hesiodus, care se extind de la punctul de mijloc, la nord-est, aproximativ 300 km.

Imaginile sunt intoarse invers, asa incat nordul este in josul pozelor.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


29 iunie 2011

Craterele Capuanus Campanus si Mercator

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 13.04.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video
Videoclipul din care am scos aceste capturi poate fi vazut aici : Video craterul lunar Capuanus .

Campanus (48 km),este un crater de impact care se află pe marginea de sud-vest a Marii Nubium. Formează o pereche cu craterul Mercator iar cele doua cratere se afla pe o mare mica numia Palus Epidemiarum. Buza lui Campanus este circulară, cu o umflatura pasiva de-a lungul marginii de vest si o umflatura activă la nord-nord-vest.Interiorul este format lava bazalica, lăsând doar un mic varf central deasupra suprafeţei. Podeaua are acelaşi albedo scăzut ca imprejurimile, dându-i un aspect întunecos. Numele este dat de la Campanus de Novara (c. 1220 – 1296) un matematician, astronom, astrolog, and fizician care este cel mai mult cunoscut pentru elementele lui Euclid.

Alte cratere din aceste capturi sunt: Bullialdus , Capuanus si Ramsden.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

LUPU VICTOR ASTRONOMY

19 februarie 2012

Lista caracteristicilor zonei de vest ale Lunii Referat astronomie

             Fotografie realizata in noiembrie 2010


       Vestul Lunii vazute de pe Pamant, pe care il vedem mereu acelasi pentru ca Luna isi pastreaza mereu aceeasi fata spre noi si niciodata nu isi intoarce spatele, este o zona intinsa ocupata de Oceanus Procellarum. La vestul acestei mari sunt cratere distincte ca Grimaldi, care este vazut ca o pata inchisa la culoare fata de terenul luminos din jur, cand este Luna plina, Schickard, Gassendi, care se afla pe marginea Marii Humorum, dar si Byrgius, care in ciuda faptului ca este un crater relativ mic, de 87 km, prezinta raze albe ce pornesc de la el la distante de peste 400 km.

Oceanus Procellarum este cea mai vasta si interesanta caracteristica a partii de vest a lunii. Aceasta mare se intinde pe aproape toata zona de vest. Pe partea vestica a Lunii nu sunt munti mari.


Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de vest a Lunii


Agatharchides
Angstrom
Aristarchus
Aston
Bailly
Bessarion
Bettinus
Billy
Brayley
Briggs
Bullialdus
Byrgius
Campanus
Capuanus
Cardanus
Cavelerius
Cavendish
Cichus
Clausius
Cruger
Damoiseau
Damey
Darwin
De Vico
Diophantus
Doppelmayer
Drebbel
Dunthome
Eddington
Encke
Euclides
Euler
Flamsteed
Fontana
Fourier
Fra Mauro
Freres
Galilaei
Gasparis
Gassendi
Grimaldi
Hainzel
Hansteen
Herigonius
Henry
Hermann
Herodotus
Hevelius
Hippalus
Inghirami
Kepler
Kies
Kircher
Konig
Krafft
Krieger
Kuiper
Kunowsky
Lacroix
Lagrange
Lamarck
Lansberg
Lavoisier
Lee
Lepaute
Letrone
Liebig
Lohrmann
Lubiniezky
Maestlin
Marius
Mee
Mercator
Mersenius
Milichius
Noggerath
Nasmyth
Nielsen
Palmieri
Phocylides
Piazzi
Prinz
Ramsden
Reiner Gamma
Reinhold
Riccioli
Rocca
Russell
Schiaparelli
Schickard
Seleucus
Sirsalis
Struve
T. Mayer
Ulugbek
Vaisala
Vieta
Vitello
Wargentin
Wichmann
Withrop
Wollaston
Zucchius
Zupus

Marile zonei de vest a Lunii


Mare Cognitum
Mare Humorum
Mare Imbrium
Mare Insularum
Oceanus Procellarum


Muntii zonei de vest a Lunii

Montes Agricola
Montes Harbinger
Montes Riphaeus
Mons Delisle
Mons Vinogradov


Alte forme de relief ale zonei de vest a Lunii

Palus Epidemiarum
Lacus Aestatis
Lacus Excellentiae
Vallis Inghirami
Vallis Schroteri

Misiuni spatiale pe partea de vest a Lunii

Luna 7 (1965) URSS- din cauza pierderii controlului de altitudine, s-a prabusit pe Luna cu o velocitate mare.
Luna 8 (1965) URSS -s-a prabusit pe suprafata Lunii datorita unei defectiuni la parasuta.
Luna 9 (1966) URSS -a transmis cu succes 9 imagini ale suprafeţei lunare, inclusiv 5 panorame.
Luna 13 (1966) URSS -a fost doua nava spaţiala sovietica ce a ajuns cu succes pe suprafaţa Lunii.

Surveyor 1 (1966) USA- a fost prima nava spaţială americană ce a reusit să aterizeze în siguranţă pe Lună.

Surveyor 2 (1966) USA- În timpul manevrei de stabilitate, un motor nu s-a aprins, si s-a prăbuşit pe Luna.

Apollo 12 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 19 noiembrie 1969, echipajul Apollo 12 a executat o aterizare pe suprafata Lunii. Aselenizarea a fost la câteva sute de metri de marginea craterului Surveyor. Scopul principal al misiunii a fost de a colecta bucăţi din nava Surveyor III, care a aterizat în acest crater, 31 de luni mai devreme.

SMART-1 (2006)- Europa. Dupa epuizarea combustibilului, SMART-1 a fost în mod deliberat prăbuşita pe suprafaţa Lunii aproape de Lacus Excellentiae. Impactul a fost vizibil de pe suprafaţa Pământului, în America de Nord şi de Sud.



Video: Victor Lupu
Optics: CelestronC8 "-Newtonian telescope, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Device: Sony CX105 at 7x optical zoom
Total Magnification: 700x
Filter: no
Date: 20/07/2011
Location: Baia Mare, Romania
Processing and editing: Sony Vegas 10


Pentru a vedea harta fotografica a zonei de vest a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar.


09 octombrie 2014

Ce sunt şanţurile de pe Lunã?

Rima Hyginus.
Rima Janssen.

Cei care aţi vãzut imagini cu Luna aproape, luate de sateliţii trimişi pentru a examina solul lunar, sau luate de astronomii amatori de pe Pãmânt, v-aţi întrebat poate ce sunt acele şanţuri (sau rille, dupã termenul specializat), care se întind pe podeaua craterelor sau pe suprafeţele întinse de lavã întãritã.
Ei bine, Luna este împânzitã de canale sau şanţuri care continuã sã creeze enigme nerezolvate şi contradicţii pentru geologi. Teoriile tradiţionale confruntate cu dovezile fotografice dau de multe ori greş.
Este acceptatã teoria cã aceste rille sunt canale de lavã ce au apãrut când Luna a fost activã vulcanic. Mai existã sceptici însã care cred cã acestea sunt plãci din Lunã care în urma unui impact major, s-au reasamblat. Cu alte cuvinte, cã în trecut Luna ar fi fost fãcutã bucãţi în urma unui impact, şi s-a reformat.

Deci cum au apãrut aceste rille sau şanţuri? Este ştiut cã în urma ciocnirilor dintre corpuri în spaţiu, acestea se pot sparge. Acest lucru se întâmplã mai frecvent în centura de asteroizi. Însã astfel de coliziuni nu ar produce acest fel de caracteristicã numitã rille, ci ar produce cratere. Toate craterele imense de pe Lunã sunt vechi de cel puţin 4 miliarde de ani, de dupã formarea bazinelor care s-au format acum 3,9 miliarde de ani. Luna s-a format în urma impactului cu Pãmântul a unui obiect planetar de acum 4,46 sau 4,49 miliarde de ani, dar nu este nicio dovadã cã dupã formarea Lunii aceasta a suferit vre-o rupere a ei.

Dacã s-ar fi produs o despicare a Lunii în trecut, ar fi trebuit sã vedem crãpãturi imense acolo unde bucãţile au fost puse la loc, sau juxtapoziţii ciudate pe terenuri diferite, cum vedem pe Miranda, una din lunile planetei Uranus, care se crede cã a fost ruptã şi pusã la loc în trecut, acum cca. 3 miliarde de ani sau mai mult, dar pentru cã avem puţine informaţii, este doar o teorie.

Pe Luna noastrã însã, nu existã nimic care sã semene cu crãpãturi în afarã de acele şanţuri, şi chiar şi acelea nu sunt nici mari şi nici lungi pentru a le da o aaemenea explicaţie. Dacã Luna era despicatã şi formatã la loc, ar fi fost imposibil ca bucãţile din ea sã revinã la aceeaşi poziţie, pe cãnd pe ambele pãrţi ale şanţurilor se observã foarte bine cã este acelaşi teren continuu.

Chiar dacã nu ştim exact ce a cauzat acele rille, ar fi mai credibil sã presupunem cã Dumnezeu s-a jucat desenând cu un bãţ pe suprafaţa Lunii, decât sã credem cã ar fi fost despicatã Luna vreodatã.

Pe lângã acest lucru, şanţurile se gãsesc de obicei pe podeaua mãrilor lunare, nu pe terenul înalt. Ele se gãsesc de obicei pe mãri pentru cã acest cuvânt "rille", se referã la un tub de lavã colapsat, care este o caracteristicã în strânsã legãturã cu magma ce se gãşeste pe mãri (bazine), pentru cã şi acestea sunt formate de magmã.

Existã şi un altfel de rilles care trec peste terenuri înalte şi care au rãmas tuburi necolapsate, spre diferenţã de cele colapsate (ce au un aspect de şanţuri).

Şanţurile lunare au fost formate de tuburi de lavã în timpul formãrii bazinelor. Este uşor de explicat. Cãnd lava curge pe un teren, se formeazã o crustã de fuziune, o crustã solidã deasupra lavei fluide datoritã cãldurii care radiazã în spaţiu. Aceastã crustã poate fi subţire, chiar dacã lava poate sã curgã dedesuptul ei. Şi pe Pãmânt este întâlnit acest fenomen, în Hawai. În acest fel rãmâne un tub de lavã. Dupã un timp, acoperişul tubului intrã în colaps, rämânând şanţuri. Pe Luna, colapsul nu este cauzat de eroziune, vânt sau apã, ci de bombardamentul cu meteoriţi.

Toate dovezile cunoscute spun cã nu s-a întâmplat nimic semnificativ pe Lunã de 3 miliarde de ani încoace. Teoriile ca cea de despicare a Lunii, sunt puse în faţa noastrã de indivizi care nu înţeleg geologia de bazã sau astronimia, sau refuzã sã accepre realitatea din motive religioase.

Șanţurile de pe Lunã, sau rille, se numesc Rima, si sunt dispuse pe suprafaţa lunarã dupã cum urmeazã:

Rima Ariadaeus
Rima Birt
Rima Burg
Rima Gasparis
Rima Gassendi
Rima Grimaldi
Rima Gutenberg
Rima Hesiodus
Rima Hippalus
Rima Hyginus
Rima Janssen
Rima Menelaus
Rima Opelt
Rima Petavius
Rima Plato
Rima Plinius
Rima Posidonius
Rima Ramsden
Rima Secchi
Rima Stille
Rima Taruntius
Rima Triesnecker
Dorsum Termier
Dorsum Oppel

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management