Video-craterul Gassendi de pe Mare Humorum prin telescop

       
        Craterul Gassendi (110 Km.),este un crater cu podeaua fracturata. Multe cratere mari de pe Mare Humorum sunt degradate. Aceasta degradare este datorata în principal lavei acestei mari.
Fotografiile acestui video pot fi vazute aici.

Video de mai jos are imagini atat stabilizate cat si nestabilizate.
Alte cratere lunare vazute aici asemanatoare ca si caracteristica cu Gassendi care a fost inundat de lava, sunt  Doppelmayer, Lee, Vitello M, si Hippalus, toate situate in interiorul bazinului Humorum, dar si Mersenius, situat in exteriorul marii, la vest.



Video: VictorLupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
 Camera: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire totală: 700x
Filtru: nu
Data: 14/05/2011
Locul: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Registax 6, FastStone

Read more »

Cratere ce inconjoara Mare Humorum-imagini lunare

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 3 si 5x zoom optic
Magnificatie totala: 300 si 500x zoom optic
Filtru: nu
Data: 14.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone, capturi video
     Mare Humorum -sau Marea Umiditatii,care are o dimensiune de 389 km, este inconjurata pe exterior de multe cratere fata de interiorul marii care nu prezinta multe cratere remarcabile, decat cateva mici,restul platoului fiind lins.
Unele cratere pot fi enumerate in aceste poze , cum este cel mai important crater Gassendi care atrage privirile prin forma lui de inel, avand o intindere de 110 km (vazut in primele 5 fotografii),  si care are doar 1,9 km adancime.
Când este privit prin analiza spectroscopica, craterul Gassendi prezintă un "comportament" foarte diferit fata de orice alt crater lunar. Studiile de înaltă rezoluţie efectuate în lumina infrarosie au indicat prezenţa de material vulcanic extrusiv (adica materialul vulcanic curge la suprafaţă şi apoi se cristalizeaza), limitat la partea de sud a podelei craterului Gassendi, care este adiacenta Marii Humorum.

         Mersenius (84 km), desi este mai mic ca dimensiuni decat Gassendi, el este mai adanc, avand o adancime de 2,3 km,si se afla intr-o zona cu mult mai multe depresiuni. Poate fi vazut in primele 6 fotografii, si in fotografia in ansamblu de mai jos pentru a fi localizat mai bine. Mersenius se afla la vest de Marea Humorum.

         Doppelmayer (64 km), este o ramasita de crater lunar care se află la marginea de sud-vest a Marii Humorum. La sud-est este un alt crater inundat numit Lee (41 km), şi la sud-est de acesta este Vitello (42 km).

Marginea lui Doppelmayer este aproape rotunda, dar este erodata. Partea cea mai intacta este jumătatea de sud-vest, în timp ce în nord-est coboară sub Mare Humorum, lăsând doar o uşoară creştere în suprafaţă. Interiorul a fost inundat de lava, lăsând o creasta mare ridicata în centru.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Bucurându-mă de Lună. Video cu craterul Tycho prin telescop.

Unele dintre cele mai mari extincții în masă de viata de pe Pământ ar fi putut fi cauzate de catastrofe cosmice , cum ar fi cele de pe Luna . Dar nu știm cu adevărat cât de frecvente sunt aceste evenimente . Înregistrarile conservate de pe Lună ar putea fi capabile a ne ajuta, de asemenea .

Cu o atmosferă foarte subțire , Luna colectează meteoriți mai mult decât Pământul , datorită numărului mare de cratere de impact de pe ea , făcând-o să fie un site foarte bun de săpat pentru resturile spațiale care conțin informații valoroase despre trecutul Sistemului nostru Solar .

În video de mai jos , vom vedea cratere de pe Lună de sud, ca Tycho (85 km), Wilhelm ( 107 km ) , Hainzel ( 70 km ) , Capuanus ( 60 km ) , și Lacus Timoris continuând până la sud de Mare Humorum unde sunt cratere ca Lee ( 41 km ) , Vitello (42 km) sau Doppelmayer (64 km), craterul cu o formă semicirculară și un vârf central la mijloc , văzut la sfârșitul clipului .

Tycho, este un crater lunar de sud , căruia îi poate fi acordată întraga atenție în perioadele de Lună Plină . La acea fază , Tycho se poate observa cu binoclul, și , de asemenea, cu ochiul liber , chiar dacă craterul nu este mare . Cu ochiul liber se poate vedea de fapt nu craterul , dar razele sale de lumină care se răspândesc pe o mare parte din emisfera de sud a Lunii , și în acest fel vă puteți da seama unde se află , adică acolo unde intensitatea luminoasă este cea mai intensă ,acolo unde se unesc toate razele.
 În momentul filmării acestui crater impresionant , albedoul care îl umple dar și cel de pe exterior , este viu și domină imaginile.

Info craterul Tycho:

Coordonate	43.31°S 11.36°VCoordinates: 43.31°S 11.36°W
Diametru	86 km
Adâncime	4.8 km
Colongitudine	12° la răsărit
Eponim	Tycho Brahe

Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță: 386658
Faza: 85% (0% = Nouă, 100% = Plină)




Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 23/03/2013
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10

Read more »

Lista caracteristicilor zonei de vest ale Lunii Referat astronomie

             Fotografie realizata in noiembrie 2010


       Vestul Lunii vazute de pe Pamant, pe care il vedem mereu acelasi pentru ca Luna isi pastreaza mereu aceeasi fata spre noi si niciodata nu isi intoarce spatele, este o zona intinsa ocupata de Oceanus Procellarum. La vestul acestei mari sunt cratere distincte ca Grimaldi, care este vazut ca o pata inchisa la culoare fata de terenul luminos din jur, cand este Luna plina, Schickard, Gassendi, care se afla pe marginea Marii Humorum, dar si Byrgius, care in ciuda faptului ca este un crater relativ mic, de 87 km, prezinta raze albe ce pornesc de la el la distante de peste 400 km.

Oceanus Procellarum este cea mai vasta si interesanta caracteristica a partii de vest a lunii. Aceasta mare se intinde pe aproape toata zona de vest. Pe partea vestica a Lunii nu sunt munti mari.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de vest a Lunii


Agatharchides
Angstrom
Aristarchus
Aston
Bailly
Bessarion
Bettinus
Billy
Brayley
Briggs
Bullialdus
Byrgius
Campanus
Capuanus
Cardanus
Cavelerius
Cavendish
Cichus
Clausius
Cruger
Damoiseau
Damey
Darwin
De Vico
Diophantus
Doppelmayer
Drebbel
Dunthome
Eddington
Encke
Euclides
Euler
Flamsteed
Fontana
Fourier
Fra Mauro
Freres
Galilaei
Gasparis
Gassendi
Grimaldi
Hainzel
Hansteen
Herigonius
Henry
Hermann
Herodotus
Hevelius
Hippalus
Inghirami
Kepler
Kies
Kircher
Konig
Krafft
Krieger
Kuiper
Kunowsky
Lacroix
Lagrange
Lamarck
Lansberg
Lavoisier
Lee
Lepaute
Letrone
Liebig
Lohrmann
Lubiniezky
Maestlin
Marius
Mee
Mercator
Mersenius
Milichius
Noggerath
Nasmyth
Nielsen
Palmieri
Phocylides
Piazzi
Prinz
Ramsden
Reiner Gamma
Reinhold
Riccioli
Rocca
Russell
Schiaparelli
Schickard
Seleucus
Sirsalis
Struve
T. Mayer
Ulugbek
Vaisala
Vieta
Vitello
Wargentin
Wichmann
Withrop
Wollaston
Zucchius
Zupus

Marile zonei de vest a Lunii


Mare Cognitum
Mare Humorum
Mare Imbrium
Mare Insularum
Oceanus Procellarum


Muntii zonei de vest a Lunii

Montes Agricola
Montes Harbinger
Montes Riphaeus
Mons Delisle
Mons Vinogradov


Alte forme de relief ale zonei de vest a Lunii

Palus Epidemiarum
Lacus Aestatis
Lacus Excellentiae
Vallis Inghirami
Vallis Schroteri

Misiuni spatiale pe partea de vest a Lunii

Luna 7 (1965) URSS- din cauza pierderii controlului de altitudine, s-a prabusit pe Luna cu o velocitate mare.
Luna 8 (1965) URSS -s-a prabusit pe suprafata Lunii datorita unei defectiuni la parasuta.
Luna 9 (1966) URSS -a transmis cu succes 9 imagini ale suprafeţei lunare, inclusiv 5 panorame.
Luna 13 (1966) URSS -a fost doua nava spaţiala sovietica ce a ajuns cu succes pe suprafaţa Lunii.

Surveyor 1 (1966) USA- a fost prima nava spaţială americană ce a reusit să aterizeze în siguranţă pe Lună.

Surveyor 2 (1966) USA- În timpul manevrei de stabilitate, un motor nu s-a aprins, si s-a prăbuşit pe Luna.

Apollo 12 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 19 noiembrie 1969, echipajul Apollo 12 a executat o aterizare pe suprafata Lunii. Aselenizarea a fost la câteva sute de metri de marginea craterului Surveyor. Scopul principal al misiunii a fost de a colecta bucăţi din nava Surveyor III, care a aterizat în acest crater, 31 de luni mai devreme.

SMART-1 (2006)- Europa. Dupa epuizarea combustibilului, SMART-1 a fost în mod deliberat prăbuşita pe suprafaţa Lunii aproape de Lacus Excellentiae. Impactul a fost vizibil de pe suprafaţa Pământului, în America de Nord şi de Sud.



Video: Victor Lupu
Optics: CelestronC8 "-Newtonian telescope, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Device: Sony CX105 at 7x optical zoom
Total Magnification: 700x
Filter: no
Date: 20/07/2011
Location: Baia Mare, Romania
Processing and editing: Sony Vegas 10

Pentru a vedea harta fotografica a zonei de vest a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar.

Read more »