Craterul Bullialdus

↑ Grab this Headline Animator

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor

Optica: Celestron telescop reflector C8-newtonian, 20mm plossl, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105
Filtru: Nu
Data: 13/02/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: captura video

        Bullialdus (61 km) se afla pe Mare Nubium,care este vecina cu Mare Humorum la est.Bullialdus este un crater de impact lunar situat în partea de vest a Mare Nubium. La sud este craterul Lubiniezky (44 km) in forma de rama rupta,fiind inundat de lava. La nord-est de Bullialdus in foto, se află König (23 km),un crater mai mic.
    Locaţia relativ izolata de acestui crater face sa se evidentieze forma sa bine formata. Bullialdus are o janta mare pe exterior, care este circulară, dar observatorii au constatat un aspect uşor poligonal. In peretii interiori sunt terase şi conţin multe semne ale alunecărilor de teren.
    Podeaua craterului are o formă oarecum convexa, bombata în sus spre mijloc. Atunci când Soarele este la un unghi mare, munţii centrali apar mai strălucitori decât împrejurimile, şi pete albe pot fi vizualizate pe podeaua craterului.
    Două cratere mai mici, dar notabile se află la nord de craterul principal : Bullialdus A si Bullialdus B.

Read more »

Capturi video surprind craterul Bullialdus de pe Lună.

N-am mai văzut Bullialdus (61 km) în această lumină și cratere sale complexe. Ele sunt văzute aici, atunci când soarele strălucește la un unghi mic. Podeaua lui Bullialdus este aproape acoperită de umbra aici și cratere sale satelit Bullialdus A (26 km) și B (21 km). În continuarea acestor cratere este Konig (23 km), formând un arc cu craterele lui Bullialdus.

La nord de Bullialdus sunt observate crater Lubiniezky (44 km) și la sud de Bullialdus B este Kies (44 km).

În partea din stânga sus sunt doua cratere secundare apropiate: Campanus (48 km) și Mercator (47 km).

Imaginile sunt cu susul în jos și deci punctele cardinale nu corespund imaginilor, dacă nu vedeti Luna corect.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Distanta: 393696 km
Faza: 26,6% (0% = nouă, 100% = completă)

Telescop optic: Celestron C8" newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod Video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 10/09/2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10 capturi video

Read more »

Lista caracteristicilor zonei de vest ale Lunii Referat astronomie

             Fotografie realizata in noiembrie 2010


       Vestul Lunii vazute de pe Pamant, pe care il vedem mereu acelasi pentru ca Luna isi pastreaza mereu aceeasi fata spre noi si niciodata nu isi intoarce spatele, este o zona intinsa ocupata de Oceanus Procellarum. La vestul acestei mari sunt cratere distincte ca Grimaldi, care este vazut ca o pata inchisa la culoare fata de terenul luminos din jur, cand este Luna plina, Schickard, Gassendi, care se afla pe marginea Marii Humorum, dar si Byrgius, care in ciuda faptului ca este un crater relativ mic, de 87 km, prezinta raze albe ce pornesc de la el la distante de peste 400 km.

Oceanus Procellarum este cea mai vasta si interesanta caracteristica a partii de vest a lunii. Aceasta mare se intinde pe aproape toata zona de vest. Pe partea vestica a Lunii nu sunt munti mari.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de vest a Lunii


Agatharchides
Angstrom
Aristarchus
Aston
Bailly
Bessarion
Bettinus
Billy
Brayley
Briggs
Bullialdus
Byrgius
Campanus
Capuanus
Cardanus
Cavelerius
Cavendish
Cichus
Clausius
Cruger
Damoiseau
Damey
Darwin
De Vico
Diophantus
Doppelmayer
Drebbel
Dunthome
Eddington
Encke
Euclides
Euler
Flamsteed
Fontana
Fourier
Fra Mauro
Freres
Galilaei
Gasparis
Gassendi
Grimaldi
Hainzel
Hansteen
Herigonius
Henry
Hermann
Herodotus
Hevelius
Hippalus
Inghirami
Kepler
Kies
Kircher
Konig
Krafft
Krieger
Kuiper
Kunowsky
Lacroix
Lagrange
Lamarck
Lansberg
Lavoisier
Lee
Lepaute
Letrone
Liebig
Lohrmann
Lubiniezky
Maestlin
Marius
Mee
Mercator
Mersenius
Milichius
Noggerath
Nasmyth
Nielsen
Palmieri
Phocylides
Piazzi
Prinz
Ramsden
Reiner Gamma
Reinhold
Riccioli
Rocca
Russell
Schiaparelli
Schickard
Seleucus
Sirsalis
Struve
T. Mayer
Ulugbek
Vaisala
Vieta
Vitello
Wargentin
Wichmann
Withrop
Wollaston
Zucchius
Zupus

Marile zonei de vest a Lunii


Mare Cognitum
Mare Humorum
Mare Imbrium
Mare Insularum
Oceanus Procellarum


Muntii zonei de vest a Lunii

Montes Agricola
Montes Harbinger
Montes Riphaeus
Mons Delisle
Mons Vinogradov


Alte forme de relief ale zonei de vest a Lunii

Palus Epidemiarum
Lacus Aestatis
Lacus Excellentiae
Vallis Inghirami
Vallis Schroteri

Misiuni spatiale pe partea de vest a Lunii

Luna 7 (1965) URSS- din cauza pierderii controlului de altitudine, s-a prabusit pe Luna cu o velocitate mare.
Luna 8 (1965) URSS -s-a prabusit pe suprafata Lunii datorita unei defectiuni la parasuta.
Luna 9 (1966) URSS -a transmis cu succes 9 imagini ale suprafeţei lunare, inclusiv 5 panorame.
Luna 13 (1966) URSS -a fost doua nava spaţiala sovietica ce a ajuns cu succes pe suprafaţa Lunii.

Surveyor 1 (1966) USA- a fost prima nava spaţială americană ce a reusit să aterizeze în siguranţă pe Lună.

Surveyor 2 (1966) USA- În timpul manevrei de stabilitate, un motor nu s-a aprins, si s-a prăbuşit pe Luna.

Apollo 12 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 19 noiembrie 1969, echipajul Apollo 12 a executat o aterizare pe suprafata Lunii. Aselenizarea a fost la câteva sute de metri de marginea craterului Surveyor. Scopul principal al misiunii a fost de a colecta bucăţi din nava Surveyor III, care a aterizat în acest crater, 31 de luni mai devreme.

SMART-1 (2006)- Europa. Dupa epuizarea combustibilului, SMART-1 a fost în mod deliberat prăbuşita pe suprafaţa Lunii aproape de Lacus Excellentiae. Impactul a fost vizibil de pe suprafaţa Pământului, în America de Nord şi de Sud.



Video: Victor Lupu
Optics: CelestronC8 "-Newtonian telescope, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Device: Sony CX105 at 7x optical zoom
Total Magnification: 700x
Filter: no
Date: 20/07/2011
Location: Baia Mare, Romania
Processing and editing: Sony Vegas 10

Pentru a vedea harta fotografica a zonei de vest a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar.

Read more »

Bullialdus jumatate in umbră-imagini cratere prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 5x zoom optic
Marire totala 500x
Adaptor ocular: 1.25"
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone, capturi video
          Bullialdus este posibil sa aiba o compozitie distinctă fată de regiunea înconjurătoare Varful central are o inaltime de peste 1000 m. si o adancime de 3,5 km.
          Luna este laboratorul cel mai bine conservat şi mai accesibil pentru studierea impacturilor, acestea fiind cele mai importante date istorice din Sistemul Solar. Pe Pamant, care a fost lovit ce corpuri de impact acum patru miliarde de ani, eroziunea cauzată de vânt şi precipitaţii a degradat craterele, ceea ce le face greu de studiat. Pe Lună, însă, aceste cratere sunt bine conservate.

         Craterele mai mici din imagini care coboară sub Bullialdus, cred că sunt de aceeasi varstă cu el, iar Bullialdus T , a fost candva un crater mare, insă a fost ulterior inundat de lava Marii Nubium, ca si Lubiniezky (44 km),de altfel. Din aceasta intelegem că Bullialdus este format in urma unui impact care s-a intamplat dupa ce s-a format Mare Nubium.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »