Capturarea Lunii: craterele Campanus și Mercator.

56 cadre, la 85% best quality în Registax.

9 cadre, la 85% best quality în Registax.

În aceste imagini, vedem bazinul Mare Humorum (platou, stânga), și cratere de pe partea de vest ale acestuia (pe dreapta). Dintre acestea, vom vedea două cratere care seamănă între ele în formă și în mărime, numite Campanus și Mercator. Acestea sunt situate între 2 bazine: Palus Epidemiarum și Mare Nubium.

Mercator (47 km), nu are vârfuri centrale, dar Campanus (48 km), are în centru o formație muntoasă ca un semicerc.

Nord-vest de Campanus, este craterul Hippalus (58 km), unul inundat, caruia îi lipsește complet peretele de sud-vest. Podeaua lui Hippalus este tăiată în mijlocul unuia dintre șanturile numite Rima Hippalus, care sunt mai multe în număr și se răspândesc în apropiere Campanus.

Ca o caracteristică interesantă, Campanus A (11 km) un crater mic, are un albedo mai mare, în, și în jurul lui.
Altă caracteristică interesantă este Promotorium Kelvin, la est de Mare Humorum.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță: 386658
Faza: 85% (0% = Nouă, 100% = Completă)



Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 23/03/2013
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10, Registax

Read more »

Craterele Capuanus Campanus si Mercator

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 13.04.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video
Videoclipul din care am scos aceste capturi poate fi vazut aici : Video craterul lunar Capuanus .

Campanus (48 km),este un crater de impact care se află pe marginea de sud-vest a Marii Nubium. Formează o pereche cu craterul Mercator iar cele doua cratere se afla pe o mare mica numia Palus Epidemiarum. Buza lui Campanus este circulară, cu o umflatura pasiva de-a lungul marginii de vest si o umflatura activă la nord-nord-vest.Interiorul este format lava bazalica, lăsând doar un mic varf central deasupra suprafeţei. Podeaua are acelaşi albedo scăzut ca imprejurimile, dându-i un aspect întunecos. Numele este dat de la Campanus de Novara (c. 1220 – 1296) un matematician, astronom, astrolog, and fizician care este cel mai mult cunoscut pentru elementele lui Euclid.

Alte cratere din aceste capturi sunt: Bullialdus , Capuanus si Ramsden.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

↑ Grab this Headline Animator

Read more »

Regiunea Capuanus prin telescop astronomic.

Nu pot descrie aceastã zonã decât ca fiind un peisaj minunat la aceastã iluminare, care face ca peisajul sã fie fin. Aproape cã ai spune cã a fost realizat de un arhitect.


Capuanus (60 km) are o caracteristicã ce îl face recunoscut de fiecare datã. Aceastã caracteristicã nu se regãseşte la alte cratere şi anume cele trei extensii muntoase ce pornesc din marginea de vest acestuia. Acest crater inundat, care are o podea finã ce poate fi observatã în imagini, este situat pe Palus Epimemiarum.

Craterele mai mici sunt cratere satelit ale mai multor cratere printre care enumerãm pe ale lui Capuanus şi Cichus.


Campanus şi Mercator (48,47 km), cele doua cratere apropiate din partea dreaptã a imaginilor, sunt şi ele încadrate aici. Le putem observa caracteristicile podelei la aceastã fazã, dar şi marginea acestora, amândouã având dimensiuni similare însã diferite ca aspect.

Diferenţa dintre cele doua este cã Mercator (1,8 km adâncime) este total inundat de lavã iar Campanus nu, cel din urmã avãnd o adâncime mai mare (2,1 km adâncime) şi vârf central pe podea.

Distanță: 393696 km
Faza: 26,6% (0% = Nouă, 100% = Completă)



Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 10/09/2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Capturi video Sony Vegas 10


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 23 martie 2013.

Read more »

Capturi video surprind craterul Bullialdus de pe Lună.

N-am mai văzut Bullialdus (61 km) în această lumină și cratere sale complexe. Ele sunt văzute aici, atunci când soarele strălucește la un unghi mic. Podeaua lui Bullialdus este aproape acoperită de umbra aici și cratere sale satelit Bullialdus A (26 km) și B (21 km). În continuarea acestor cratere este Konig (23 km), formând un arc cu craterele lui Bullialdus.

La nord de Bullialdus sunt observate crater Lubiniezky (44 km) și la sud de Bullialdus B este Kies (44 km).

În partea din stânga sus sunt doua cratere secundare apropiate: Campanus (48 km) și Mercator (47 km).

Imaginile sunt cu susul în jos și deci punctele cardinale nu corespund imaginilor, dacă nu vedeti Luna corect.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Distanta: 393696 km
Faza: 26,6% (0% = nouă, 100% = completă)

Telescop optic: Celestron C8" newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod Video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 10/09/2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10 capturi video

Read more »

Lista caracteristicilor zonei de vest ale Lunii Referat astronomie

             Fotografie realizata in noiembrie 2010


       Vestul Lunii vazute de pe Pamant, pe care il vedem mereu acelasi pentru ca Luna isi pastreaza mereu aceeasi fata spre noi si niciodata nu isi intoarce spatele, este o zona intinsa ocupata de Oceanus Procellarum. La vestul acestei mari sunt cratere distincte ca Grimaldi, care este vazut ca o pata inchisa la culoare fata de terenul luminos din jur, cand este Luna plina, Schickard, Gassendi, care se afla pe marginea Marii Humorum, dar si Byrgius, care in ciuda faptului ca este un crater relativ mic, de 87 km, prezinta raze albe ce pornesc de la el la distante de peste 400 km.

Oceanus Procellarum este cea mai vasta si interesanta caracteristica a partii de vest a lunii. Aceasta mare se intinde pe aproape toata zona de vest. Pe partea vestica a Lunii nu sunt munti mari.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de vest a Lunii


Agatharchides
Angstrom
Aristarchus
Aston
Bailly
Bessarion
Bettinus
Billy
Brayley
Briggs
Bullialdus
Byrgius
Campanus
Capuanus
Cardanus
Cavelerius
Cavendish
Cichus
Clausius
Cruger
Damoiseau
Damey
Darwin
De Vico
Diophantus
Doppelmayer
Drebbel
Dunthome
Eddington
Encke
Euclides
Euler
Flamsteed
Fontana
Fourier
Fra Mauro
Freres
Galilaei
Gasparis
Gassendi
Grimaldi
Hainzel
Hansteen
Herigonius
Henry
Hermann
Herodotus
Hevelius
Hippalus
Inghirami
Kepler
Kies
Kircher
Konig
Krafft
Krieger
Kuiper
Kunowsky
Lacroix
Lagrange
Lamarck
Lansberg
Lavoisier
Lee
Lepaute
Letrone
Liebig
Lohrmann
Lubiniezky
Maestlin
Marius
Mee
Mercator
Mersenius
Milichius
Noggerath
Nasmyth
Nielsen
Palmieri
Phocylides
Piazzi
Prinz
Ramsden
Reiner Gamma
Reinhold
Riccioli
Rocca
Russell
Schiaparelli
Schickard
Seleucus
Sirsalis
Struve
T. Mayer
Ulugbek
Vaisala
Vieta
Vitello
Wargentin
Wichmann
Withrop
Wollaston
Zucchius
Zupus

Marile zonei de vest a Lunii


Mare Cognitum
Mare Humorum
Mare Imbrium
Mare Insularum
Oceanus Procellarum


Muntii zonei de vest a Lunii

Montes Agricola
Montes Harbinger
Montes Riphaeus
Mons Delisle
Mons Vinogradov


Alte forme de relief ale zonei de vest a Lunii

Palus Epidemiarum
Lacus Aestatis
Lacus Excellentiae
Vallis Inghirami
Vallis Schroteri

Misiuni spatiale pe partea de vest a Lunii

Luna 7 (1965) URSS- din cauza pierderii controlului de altitudine, s-a prabusit pe Luna cu o velocitate mare.
Luna 8 (1965) URSS -s-a prabusit pe suprafata Lunii datorita unei defectiuni la parasuta.
Luna 9 (1966) URSS -a transmis cu succes 9 imagini ale suprafeţei lunare, inclusiv 5 panorame.
Luna 13 (1966) URSS -a fost doua nava spaţiala sovietica ce a ajuns cu succes pe suprafaţa Lunii.

Surveyor 1 (1966) USA- a fost prima nava spaţială americană ce a reusit să aterizeze în siguranţă pe Lună.

Surveyor 2 (1966) USA- În timpul manevrei de stabilitate, un motor nu s-a aprins, si s-a prăbuşit pe Luna.

Apollo 12 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 19 noiembrie 1969, echipajul Apollo 12 a executat o aterizare pe suprafata Lunii. Aselenizarea a fost la câteva sute de metri de marginea craterului Surveyor. Scopul principal al misiunii a fost de a colecta bucăţi din nava Surveyor III, care a aterizat în acest crater, 31 de luni mai devreme.

SMART-1 (2006)- Europa. Dupa epuizarea combustibilului, SMART-1 a fost în mod deliberat prăbuşita pe suprafaţa Lunii aproape de Lacus Excellentiae. Impactul a fost vizibil de pe suprafaţa Pământului, în America de Nord şi de Sud.



Video: Victor Lupu
Optics: CelestronC8 "-Newtonian telescope, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Device: Sony CX105 at 7x optical zoom
Total Magnification: 700x
Filter: no
Date: 20/07/2011
Location: Baia Mare, Romania
Processing and editing: Sony Vegas 10

Pentru a vedea harta fotografica a zonei de vest a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar.

Read more »