Cratere lunare prin telescop. Fourier și Vieta.

Craterul Fourier (51 km), are o adâncime destul de mare, de 3,7 km, în comparaţie cu dimensiunile lui. Acesta este situat pe partea de sud-vest a Lunii, la sud-est de craterul mai mare Vieta.

marginea craterului este în general circulară, dar apare ca fiind oval când este privit de pe Pământ datorită faptului că este situat pe marginea Lunii.

Numele acestui crater vine de la Jean-Baptiste Joseph Fourier ( 21 Martie 1768 – 16 Mai 1830), care a fost un matematician şi fizician născut în Auxerre, şi a fost cel mai bine cunoscut pentru transferul de căldură şi vibrații. "Transformarea lui Fourier" şi"Legea lui Fourier" sunt deasemenea numite aşa în onoarea sa. Fourier este creditat deasemenea şi pentru descoperirea efectului de seră.

Vieta (87 km), are o adâncime de 4,5 km. Marginea exterioară a acestuia a trecut prin eroziuni de impact, iar pereţii interiori sunt şi ei iregulari, cu incizii în unele părţi. Pe podea este un lanț de cratere mic pe partea de nord.

Numele craterului vine de la François Viète (Latină: Franciscus Vieta), 1540 – 23 Februarie 1603, un matematician francez a cărui lucrare la noua algebră a fost un pas important spre algebra modernă prin folosirea inovativă ca parametri în ecuații.

Magnitudine: -12.14
Faza: 0,97
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 96,7% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 2 iulie 2012.

Read more »

Craterele Vieta Mersenius si Cavendish

↑ Grab this Headline Animator

Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8-newtonian, 20mm plossl, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105
Filtru: Nu
Data: 15/02/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: captura video
        Vieta (87 km) este un crater de impact lunar care se află la nord de Schickard , în partea de sud-vest a Lunii. La sud-est de Vieta este Fourier (52 km) mai mic, şi la nord-nord-est se află Cavendish (56 km).
        Marginea exterioară a acestui crater a fost supus eroziunii, şi cratere mici se află pe marginea sa. Peretii interiori sunt neregulati, si sparti în unele locaţii. Un lanţ de cratere mici se află pe jumătatea de nord a fundului craterului, pe o linie spre est-nord-est.
    Craterul a fost numit dupa François Viète (latina: Franciscus Vieta; 1540 – 23 Feb 1603), care a fost un matematician francez care a facut un pas important spre algebra modernă, ​​datorită utilizării sale inovatoare de litere ca parametri în ecuaţii.

        Fourier (52 km).Cu excepţia partii de nord-vest, marginea exterioară nu este puternic erodata. Craterul satelit Fourier B (11 km), se află de-a lungul marginii de est. Peretele interior este mare. Interiorul este puţin peste jumătate din diametrul de buza craterului.
    Craterul a fost numit dupa Jean Baptiste Joseph Fourier (21 Mar 1768 – 16 Mai 1830) ,care a fost un matematician şi fizician francez cunoscut mai ales pentru probleme de transfer de căldură şi vibraţii.
        Cavendish (56 km), se află între cratere mai mici Henry (41 km) la nord-vest şi Gasparis (30 km) la est-sud-est.
Buza craterului Cavendish este puternic afectat Craterul Cavendish E (24 km),se află pe marginea de sud-vest. Cavendish A (10 km), este mai mic pe marginea nord-est. Un "raulet" din Rimae Gasparis ajunge la marginea de est a lui Cavendish.
    Craterul a fost numit dupa Henry Cavendish (10 Oct 1731 – 24 Feb 1810) care a fost un om de ştiinţă britanic remarcat pentru descoperirea hidrogenului sau a ceea ce el a numit "aer inflamabil".

Mersenius (84 km), este un crater lunar care este situat la vest de Mare Humorum, în partea de sud-vest a Lunii. La sud-vest de Mersenius este craterul Cavendish, şi la sud-est Liebig (37 km). Mersenius este de 84 kilometri în diametru şi 2.3 kilometri adâncime. Dateaza din perioada Nectariana,de acum 3.92 - 3.85 miliarde de ani în urmă.
    Craterul este numit după filozoful şi fizicianul francez din secolul 17  Mersenne Marin.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.


În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Capturi video prin telescop astronomic. Vestul Lunii. Craterele Fourier Lacroix şi Piazzi

Aceste imagini sunt strâns legate de cele procesate în Registax care ne aratã aceeaşi zonã dar mai clare datoritã procesãrii. Acestea sunt capturi video simple care au fost alese dintr-un video ca fiind mai reuşite.

Zona nu ne aratã cratere mari, ci mai multe caracteristici interesante din zona vesticã a discului lunar, printre care enumerãm pe craterul Fourier (52 km) şi Piazzi (101 km).

Imaginile procesate in Registax 5, pot fi vazute aici: Astronomie vizuală. Craterele Lacroix și Fourier. Imagini etichetate.

Distanță: 361125 km
Faza: 98,8% (0% = Nouă, 100% = Completă)



Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 02/07/2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Capturi video Sony Vegas 10

Read more »

Astronomie vizuală. Craterele Lacroix și Fourier. Imagini etichetate.

293 cadre, la 84% best quality în Registax.

276 cadre, la 84% best quality în Registax.

2 cadre, la 100% best quality în Registax.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Deși aceste cratere apar ca ovale, ele arată așa, deoarece imaginea surprinde o regiune de pe marginea de vest a Lunii, la vest de Mare Humorum. Începând cu această zonă se derulează numai înalțimi care ajung pe fața nevăzută a Lunii de pe Pământ, unde nu găsim zone joase, cu bazine mari și întunecoase, ci numai cratere adânci și zone accidentate.

În imaginea de mai sus, craterele sunt etichetate cu numele lor, fiecare cu o culoare și cele cu nume de A, B, C, ..., sunt cratere satelit ale craterului principal.

Enumerate aici, sunt câteva cratere mari, ca Fourier (52 km), Lacroix (38 km) și Palmieri (41 km).


Vârsta Lunii: 27 zile
Distanță: 361,204 km
Faza: 98,8% (0% = nouă, 100% = completă)

Optica: telescop Celestron C8-newtonian, Plossl 20 mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 02.07.2012
Locație: Baia Mare, România
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Lista caracteristicilor zonei de vest ale Lunii Referat astronomie

             Fotografie realizata in noiembrie 2010


       Vestul Lunii vazute de pe Pamant, pe care il vedem mereu acelasi pentru ca Luna isi pastreaza mereu aceeasi fata spre noi si niciodata nu isi intoarce spatele, este o zona intinsa ocupata de Oceanus Procellarum. La vestul acestei mari sunt cratere distincte ca Grimaldi, care este vazut ca o pata inchisa la culoare fata de terenul luminos din jur, cand este Luna plina, Schickard, Gassendi, care se afla pe marginea Marii Humorum, dar si Byrgius, care in ciuda faptului ca este un crater relativ mic, de 87 km, prezinta raze albe ce pornesc de la el la distante de peste 400 km.

Oceanus Procellarum este cea mai vasta si interesanta caracteristica a partii de vest a lunii. Aceasta mare se intinde pe aproape toata zona de vest. Pe partea vestica a Lunii nu sunt munti mari.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de vest a Lunii


Agatharchides
Angstrom
Aristarchus
Aston
Bailly
Bessarion
Bettinus
Billy
Brayley
Briggs
Bullialdus
Byrgius
Campanus
Capuanus
Cardanus
Cavelerius
Cavendish
Cichus
Clausius
Cruger
Damoiseau
Damey
Darwin
De Vico
Diophantus
Doppelmayer
Drebbel
Dunthome
Eddington
Encke
Euclides
Euler
Flamsteed
Fontana
Fourier
Fra Mauro
Freres
Galilaei
Gasparis
Gassendi
Grimaldi
Hainzel
Hansteen
Herigonius
Henry
Hermann
Herodotus
Hevelius
Hippalus
Inghirami
Kepler
Kies
Kircher
Konig
Krafft
Krieger
Kuiper
Kunowsky
Lacroix
Lagrange
Lamarck
Lansberg
Lavoisier
Lee
Lepaute
Letrone
Liebig
Lohrmann
Lubiniezky
Maestlin
Marius
Mee
Mercator
Mersenius
Milichius
Noggerath
Nasmyth
Nielsen
Palmieri
Phocylides
Piazzi
Prinz
Ramsden
Reiner Gamma
Reinhold
Riccioli
Rocca
Russell
Schiaparelli
Schickard
Seleucus
Sirsalis
Struve
T. Mayer
Ulugbek
Vaisala
Vieta
Vitello
Wargentin
Wichmann
Withrop
Wollaston
Zucchius
Zupus

Marile zonei de vest a Lunii


Mare Cognitum
Mare Humorum
Mare Imbrium
Mare Insularum
Oceanus Procellarum


Muntii zonei de vest a Lunii

Montes Agricola
Montes Harbinger
Montes Riphaeus
Mons Delisle
Mons Vinogradov


Alte forme de relief ale zonei de vest a Lunii

Palus Epidemiarum
Lacus Aestatis
Lacus Excellentiae
Vallis Inghirami
Vallis Schroteri

Misiuni spatiale pe partea de vest a Lunii

Luna 7 (1965) URSS- din cauza pierderii controlului de altitudine, s-a prabusit pe Luna cu o velocitate mare.
Luna 8 (1965) URSS -s-a prabusit pe suprafata Lunii datorita unei defectiuni la parasuta.
Luna 9 (1966) URSS -a transmis cu succes 9 imagini ale suprafeţei lunare, inclusiv 5 panorame.
Luna 13 (1966) URSS -a fost doua nava spaţiala sovietica ce a ajuns cu succes pe suprafaţa Lunii.

Surveyor 1 (1966) USA- a fost prima nava spaţială americană ce a reusit să aterizeze în siguranţă pe Lună.

Surveyor 2 (1966) USA- În timpul manevrei de stabilitate, un motor nu s-a aprins, si s-a prăbuşit pe Luna.

Apollo 12 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 19 noiembrie 1969, echipajul Apollo 12 a executat o aterizare pe suprafata Lunii. Aselenizarea a fost la câteva sute de metri de marginea craterului Surveyor. Scopul principal al misiunii a fost de a colecta bucăţi din nava Surveyor III, care a aterizat în acest crater, 31 de luni mai devreme.

SMART-1 (2006)- Europa. Dupa epuizarea combustibilului, SMART-1 a fost în mod deliberat prăbuşita pe suprafaţa Lunii aproape de Lacus Excellentiae. Impactul a fost vizibil de pe suprafaţa Pământului, în America de Nord şi de Sud.



Video: Victor Lupu
Optics: CelestronC8 "-Newtonian telescope, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Device: Sony CX105 at 7x optical zoom
Total Magnification: 700x
Filter: no
Date: 20/07/2011
Location: Baia Mare, Romania
Processing and editing: Sony Vegas 10

Pentru a vedea harta fotografica a zonei de vest a Lunii, vizualizati: Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar.

Read more »