Zona de nord a Lunii. Cratere prin telescop. J. Herschel.

În imagini observăm o parte din Mare Frigoris în josul imaginilor, cratere mari ca J. Herschel (156 km), Pythagoras şi South, şi cratere mici cu aspect de perle care sunt majoritatea cratere satelit ale celor mari.

Craterul South (104 km), este ca o amintire vagă a unui impact major care l-a format, deoarece numai buza de nord a acestuia a mai rămas vizibilă. Podeaua acestuia este plină de cratere foarte mici.

J. Herschel este asemănător cu South dar marginea acestuia nu are pereţi lipsă, deşi se observă că a avut foarte mult de suferit.

Unul dintre craterele pe care ador să le privesc pe nordul Lunii, este Pythagoras, datorită formei lui ovale, văzut de pe Pământ aşa, pentru că este situat pe marginea discului lunar, dar şi pentru terasele interioare şi vârfurile din centrul acestuia, caracteristici care îl fac un crater deosebit când este observat printr-un telescop astronomic.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Magnitudine: -12.03
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 398,311 kilometri
Perioada siderală: 27.32 zile
Iluminată: 92,2%

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Read more »

Imagini Nord-Vest Luna: Mairan, Sharp, Sinus Roris în Registax.

258 cadre video, in Registax.

Aceste imagini ilustrează zona de nord-vest a Lunii, şi anume cea dintre Sinus Iridum şi craterul Aristarchus de pe Oceanus Procellarum.

În prima imagine am scăzut luminozitatea imaginii pentru a observa mai bine nuanţele de culoare ale regiunii. În acest fel, vedem că zonele înalte sunt deschise la culoare, în timp ce zonele joase cum este bazinul Procellarum, sunt închise. Mai putem observa o nuanţă mai aparte în jurul craterelor Aristarchus şi Herodotus, care bănuiesc că are această culoare în urma formării lui Aristarchus.

În această zonă, observăm o mulţime de cratere mici care surprinzător, nu sunt cratere satelit ale altor cratere mai mari. Dau câteva exemple de cratere ca Naumann (10 km), Lichtenberg (20 km), Nielsen (10 km), Wollaston (10 km), Angstrom (10 km), Gruithuisen (16 km), C. Herschel (13 km), Heis (14 km), Delisle (25 km) şi Diophantus (19 km). În partea de jos a imaginilor vedem Aristarchus şi Herodotus (40/35 km).

De asemenea, Sinus Roris este observat la vest de Mare Frigoris şi la vest de craterul Mairan (40 km). Acesta este un golf şi se traduce Golful de Rouă.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Magnitudine: -12.03
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 398,311 kilometri
Perioada siderală: 27.32 zile
Iluminată: 92,2%

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

Locaţie craterul Aristarchus pe Lună.

Read more »

Poze prin telescop. Craterul Aristarchus pe Lună în Registax 5.

Aristarchus (40 km), este unul dintre craterele cele mai distincte de pe suprafaţa Lunii deşi este mic în dimensiuni. Asta datorită luminozităţii acestuia când intră în contact cu lumina soarelui. Acesta face o pereche deosebită cu Herodotus (35 km), care este aproximativ de aceeași dimensiune cu Aristarchus, însă foarte diferit de acesta, deoarece Herodotus este inundat.

Putem observa cu ușurință resturile aruncate în jurul lui Aristarchus pe Oceanus Procellarum, care ajung să se împreuneze cu cele a lui Kepler (32 km), un alt crater la sud-est de acesta.

Herodotus apare ca un inel luminos lângă Aristarchus, iar între cele două distingem un canal curbat spre vest, numit Vallis Schröteri. În zona acestui canal, culoarea terenului este mai închisă la culoare.

Mai spre vest de cele două, este un crater izolat numit Schiaparelli (24 km), iar mai departe, la terminator, este un crater mai mare căruia îi este luminată marginea exterioară, numit Seleucus (43 km).

335 cadre video, în Registax.

276 cadre video, în Registax.

224 cadre video, în Registax.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

Imagine din 14 martie 2014.

Read more »

Imagini astronomie prin telescop. Craterele Lunii: Schickard.

În aceste imagini procesate în Registax, lumina conferă un aspect frumos craterelor de vest ale Lunii, cum sunt Schickard (227 km), Phocylides şi Nasmith (114/77 km). Pe podeaua lui Schickard se observă mai multe nuanţe de culoare ceea ce ne dă de înţeles că acesta a fost inundat în mai multe etape de lavă de compoziţie diferită.

Craterul Inghirami este total copleşit de întuneric, situat pe marginea Lunii la vest de Schickard. La această fază îi observăm doar gulerul exterior luminat de soare.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

595 cadre video, în Registax.

421 cadre video, în Registax.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 14 martie 2014.

Read more »

Marginea Lunii. Cratere de vest prin telescop.

În această imagine am surprins zona cel mai uşor de recunoscut de la sud-vestul Lunii, datorită celor 3 cratere: Zucchius, Bettinus şi Kircher de aproximativ aceleași dimensiuni, dispuse în zig-zag. Podeaua acestor cratere sunt foarte vizibile în această imagine, ca si a lui Schiller de altfel.

Deasupra celor 3 în imagine, este uriașul crater Bailly (303 km), care la această dată este la terminator, jumătate din el fiind în umbră. Putem însă observa craterul satelit mai  mic de pe podeaua lui, Bailly B, dar şi Bailly A, care este mai mic pe marginea lui Bailly. Cele două cratere satelit A (43 km) şi B (62 km), sunt suprapuse unul peste celălalt. Este uşor să ne dăm seama la această fază a Lunii, cât de denivalată şi accidentată este podeaua lui Bailly.

Libraţia Lunii face ca uneori podeaua lui Bailly să fie observată mai mult, iar alteori deloc, deoarece este situat aproape de terminal, adică marginea Lunii văzută de pe Pământ.

Bailly (303 km) este un crater de impact lunar cu o adancime de 4,3 km , si este situat în apropiere de marginea de sud-vest a Lunii. Unghiul de vizualizare oblic oferă un aspect oval al craterului datorita locatiei. Momentul cel mai favorabil pentru a-l observa, este aproape de Luna Plina.

Tineţi cont de faptul că imaginea este răsturnată, şi deci punctele cardinale sunt inversate.

Imaginea este rezultatul procesării în Registax 5, dintr-un video realizat cu camera video ataşată pe telescop.

484 cadre video, în Registax.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 23 martie 2012.

Read more »

Cratere de la granița dintre Mare Serenitatis și Tranquillitatis. Imagini prin telescop.

Aceasta este o regiune frumoasă de pe Lună, mai ales în aceste condiţii de iluminare în care soarele loveşte din plin solul lunar, pentru că se observă mai uşor limita dintre Mare Serenitatis şi Tranquillitatis. De asemenea, craterul Plinius (43 km) şi Menelaus (27 km) strălucesc dar şi majoritatea craterelor care seamănă cu nişte inele de diferite forme şi dimensiuni.

Aceste imagini ar putea face subiectul şi a altor caracteristici vizibile cum ar fi câteva lacuri despre care am mai discutat în alte articole, lacuri ca Hiemalis, Lenitatis şi Gaudii, situate la sud-vest de Menelaus. 

În aceste imagini observăm de fapt cât de mult s-a răspândit lava care a căutat să inunde toate zonele lunare, dar nu a reuşit să realizeze acest lucru în totalitate, lăsând la suprafață înălțimile pe care le identificăm prin caracteristicile albe din partea stângă.

486 cadre video, în Registax.

955 cadre video, în Registax.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Foto realizata in 11 mai 2011,

Foto realizata in 20 iulie 2011,

Read more »

Marginea de vest a Lunii prin telescop. Imagini Registax.

4035 cadre video în Registax.

1436 cadre video în Registax.

5221 cadre video în Registax.

Craterul Darwin (120 km), este unul situat pe partea de vest a Lunii aşa cum o vedem de pe Pământ. Mai există şi pe alte corpuri cosmice cratere ce poartă acelaşi nume, cum sunt Pământul şi Marte.

Darwin de pe Lună este un crater ce are marginea dezintegrată semnificativ de alte impacturi ulterioare, există formaţiuni asemănătoare cu dune iar podeaua este"zgâriată" de rille şi cratere "fantomă" mai mici care abia se mai disting. Este situat pe marginea discului lunar şi de aceea îl vedem oblic. Pe buza de vest a acestuia se observă un crater mic, iar pe podea la sud este unul mai mare dar mai greu de distins, Darwin H (30 km), însă sub această fază a Lunii este vizibil.

Vedem în imagini şi nişte şanţuri adânci numite Rimae Darwin şi Rimae Sirsalis, după numele craterelor din apropiere sau pe care acestea le traversează.

Alte cratere in imagini sunt craterul inundat Cruger (46 km) căruia i-a rămas la suprafață doar buza acestuia, Byrgius (87 km), Henry (41 km), Henry Freres (42 km), Cavendish (56 km) şi Mersenius (84 km). 

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

Video al acestor poze poate fi vizualizat aici, pentru a vedea toată acțiunea în mișcare.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Magnitudine: -12.03
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 92,2%

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5 , FastStone Image Viewer

Read more »

Craterul Schiller prin telescop astronomic. Procesare Registax.

Luna, este plină de cratere de toate formele şi dimensiunile. Unul din craterele cu o formă mai neobişnuită, este Schiller. Acest "vierme", din partea de vest a Lunii, are o lungime de 179 km și o lățime de 71 km. Acesta este poziționat în aşa fel încât parcă urmează conturul discului lunar.

În aceste imagini observăm un extra-perete situat de-a lungul marginii de est a lui Schiller (în imagini la vest deoarece imaginile sunt răsturnate).

Zona are un aspect lăptos datorită luminii solare care o face să apară aşa. Sincer, felul ăsta de iluminare îmi place foarte mult datorită intensităților variate de alb ale craterelor. Se pare că vorba că Luna este din cașcaval, chiar are sens aici.

Craterele vecine lui Schiller sunt: la sud-sud-est este Rost (48 km) și Rost A (39 km), la vest în apropiere de terminal este Schiller C (un crater incomplet), la est, lipit la Schiller, este Bayer (47 km) crater, și la nord este Nöggerath (31 km) și Nöggerath G (21 km).

159 cadre video, în Registax.

668 cadre video, în Registax.

Aceste imagini sunt prelucrări in programul Registax, ale unui video realizat cu camera video atașată la telescop.

Magnitudine: -12.10
Faza: 0,96%
Distanța: 402,464 kilometri
Iluminată: 96% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 08.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine de orientare de la 23/03/2013.

Read more »

Jupiter prin telescop în Registax 21 martie 2014.

Jupiter, este a cincea planetă de la Soare şi cea mai voluminoasă dintre toate câte ţine Soarele. Avem norocul să o şi putem observa prin binoclu sau telescop astronomic, nu doar forma ei ci şi caracteristicile de pe suprafaţă, cum observăm şi în imaginile din acest articol.

Dacă vă întrebați unde este pata roşie despre care mulţi ştiu, aceasta nu a fost prezentă cu faţa spre noi în momentul filmării. Dacă aşteptam câteva ore sigur îşi făcea apariția.

Pozele sunt rezultatul unor lungi procesări în Registax ale clipurilor video realizate cu camera video ataşată de ocularul telescopului.

242 cadre video, în Registax.

547 cadre video, în Registax.

1312 cadre video, în Registax.

267 cadre video, în Registax.

335 cadre video, în Registax.

Planeta: Jupiter
Magnitudine: -1.86
Distanța: 4,95 UA (740 509 460 km)
Iluminat: 99,1%


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 21.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax 5, FastStone Image Viewer

Read more »

Imagini planeta Jupiter telescop Registax 14 martie 2014.

Am terminat de procesat imaginile cu planeta Jupiter filmată prin telescopul astronomic. Sunt încântat de rezultate. Observăm benzile maronii ale planetei dar și doi din sateliti de o parte și de alta lui Jupiter: Io si Europa. Cred că este prima oară când pot să observ culoarea lui Io cât de cât.

Sper să vă placă aceste imagini în culorile reale ale lui Jupiter, deoarece nu s-a mărit nivelul culorilor ci doar s-a mărit claritatea și s-a intunecat imaginea in Faststone.

În primele 5 imagini este o singură procesare in Registax 5, dar în mai multe variante de Wavelets.

Video din care am extras aceste imagini, este aici.

Putem vedea aici atmosfera exterioară care este vizibil separată în mai multe benzi de la latitudini diferite, rezultând în turbulențe și furtuni de-a lungul granițelor lor care interactioneaza. 

592 cadre video, în Registax.

603 cadre video, în Registax.

22 cadre video, în Registax.

Planeta: Jupiter
Magnitudine: -1.91
Distanța: 4,85 UA (725 549 673 km)
Iluminat: 99,2%

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Jupiter cu Io și Europa. Credit Stellarium (grafică)

Read more »