3 cratere lunare prin telescop astronomic: Reichenbach Stevinus şi Snellius.

Imaginile ne aratã cratere din zona de est a discului lunar. Aici întâlnim cratere de toate mãrimile, cele mai multe fiind cratere satelit ale lui Reichenbach, Stevinus şi Snellius.

Reichenbach (71 km), este un crater cu o margine foarte afectatã, dublã în partea de nord. Deşi aici pare oval, atât el cât şi celelalte cratere sunt în cea mai mare parte circulare, dar sunt vãzute ovale datoritã poziţiei lor pe Lunã.
Luãm ca imagine de referinţã pe prima de sus, care ne aratã Luna în poziţia corectã aşa cum se observã de pe Pãmânt (în a doua imaginea este invers cum se vede prin telescopul astronomic).
La nord de Reichenbach observam doua cratere mai mici încãlecate. Ele sunt Reichenbach A (34 km) şi B (44 km). Cel din urmã are marginea întreagã ši vârf central.

La est de toate aceste cratere pomenite mai sus, observãm nişte "gãuri" mari, negre, datoritã faptului cã sunt acoperite de umbrã, aflându-se la terminal (nu sunt pe marginea Lunii ci la limita dintre luminã/întuneric). Acestea sunt Stevinus (75 km) (dreapta-jos), şi Snellius (83 km) , la nordul lui Stevinus. Nu sunt multe de vazut la aceste cratere la aceastä iluminare, fiind inundate de întuneric, dar putem sã le observãm marginea, care la Stevinus este dreaptã şi ordonatã, iar a lui Snellius este afectatã, dezordonatã.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone Image Viewer

Read more »

Snellius si Hase Fotografii prin telescop

Snellius (83 km), este un crater aflat la sud-vest de craterul mai mare Petavius (177 km) de pe partea de sud-est a Lunii. Hase (83 km) de 2,5 km adancime,, in aceste fotografii are marginea podelei de vest in umbra, iar Hase D (56 km), este complet in intuneric, avand in lumina doar marginea de sud-est.
Acestea sunt printre ultimele fotografii capturi video realizate cu camera video Sony CX 105, acesteia luandu-i locul camera Sony CX 130 incepand cu 1 ianuarie 2012.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8 inci - Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Read more »

Cratere de pe langa Petavius-imagini prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Pe langa marele crater lunar Petavius de 177 km diametru, sunt altele mai mici precum Wrottesley (57 km), Hase (83 km), Palitzsch (41 km), si Vallis Palitzsch (110 km), Legendre (79 km), care este in intuneric in fotofrafii, si Snellius (83 km). La nordul lui Petavius este Mare Fecunditatis.

    Wrottesley (57 km), se afla la marginea de nord-vest al craterului Petavius, si la marginea de sud-est a Marii Fecunditatis.si are o adancime de 2,3 km.
    Acest crater are o formă circulară, cu o umflatura uşoară spre interior la sud şi un sistem de terase care căptuşesc pereţii interiori. Interiorul este aproape fara caracteristici, cu excepţia unui vârf central, care se ridica la mijlocul craterului.

       Hase (83 km), se afla la sud-vest de Petavius, iar Palitzsch şi Vallis Palitzsch sunt ii sunt ataşate la marginea de nord-est.
Buza craterului, a fost deteriorata şi erodată de o lungă istorie de impacturi ulterioare. Cel mai important dintrecraterele satelit al lui Hase, este Hase D (56 km), un crater care se afla la marginea de sud. Hase D este cu siguranta mai adanc decat Hase, deoarece dupa cum se observa in imagini, nu i se vede podeaua, fundul craterului fiind in intuneric total.
 Hase A este un mic crater care se află în interiorul lui Hase, în apropiere de marginea de nord.

       Palitzsch (41 km), si Vallis Palitzsch (110 km), se afla la sud-est de Petavius. Craterul Legendre se  afla la sud-est de Palitzsch.
Marginea de nord-est al lui Palitzsch formeaza capătul sudic al Vallis Palitzsch, o vale lunara care urmează marginea de est a lui Petavius ​​pe o distanţă de aproximativ 110 km. Buza craterului este confundata usor cu valea insasi.

      Legendre (79 km), este un crater cu adancimea de 2,7 km. Nu este vizibila decat marginea craterului in aceste fotografii, podeaua acestuia fiind cufundata in intuneric, si de aceea am sa vorbesc numai despre marginea lui, care este foarte erodata de alte mici cratere ,atat pe interiorul cat si pe exteriorul ei.

      Adams este un crater de 66 km diametru si 2 km adancime. a fost numit in onoarea a 3 astronomi: John Couch Adams, Walter Sydney Adams si Charles Hitchcock Adams.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »

Craterul Stevinus si Snellius-imagini lunare prin telescop

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 5x zoom optic
Magnificatie totala: 500 x zoom
Filtru: nu
Data: 16.07.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone, capturi video

Imaginile din acest articol au punctele cardinale inversate cu susul in jos asa cum se observa prin telescop.
         Stevinus (75 km), este un crater de impact lunar situat în partea de sud-est a Lunii, cu o dancime de 3 km. La sud-est este marele crater Furnerius (125 km) iar la nord-est este Snellius (83 km). La nord-vest se află Reichenbach (71 km).
Stevinus are un perete interior inalt şi un vârf central la mijlocul lui. Există câteva mici creste pe podea, în plus faţă de vârful din centru. Craterul dateaza din perioada Copernicana, care a durat de acum 1,1 miliarde de ani până în prezent. Este numit dupa Simon Stevin, un matematician şi inginer belgian  din secolul 16.

       Snellius (83 km), nu este prea departe de Stevinus. La nord-estul lui se mai afla crateul urias Petavius (177 km), care in imaginile de mai sus se vede doar partial (partea de sud).
Marginea lui Snellius este foarte erodata, cu cratere mici ce se suprapun. Podeaua este neregulata şi inegală. Marginea de vest marchează începutul Vallis Snellius, una dintre cele mai lungi văi de pe Lună. Ea continuă aproape 500 km spre nord-vest până aproape de marginea marii Nectaris. Originea ei este asociata cu formarea acestei mari.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Read more »