trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Planete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Planete. Afișați toate postările

07 iulie 2015

A noua "planetă" de la Soare: Pluton.


Pluton. Credit NASA/New Horizons.

Pluton se rotește în jurul axei în 6 zile și 9 ore. Se învarte în jurul Soarelui în 248 ani. Temperatura: -238 ° C. Diametrul: 3.000 km. Gravitația: 0.03x. Are o foarte subţire atmosferă. Are 5 sateliţi naturali (luni), niciun inel. Luna numită Charon, este jumătate din dimensiunea lui Pluton. Orbita lui Pluton este eliptică și inclinată, și traversează în interiorul orbitei lui Neptun.

Pluton (134340), este a doua planetă pitică în dimensiune după Eris. Este cel mai mare obiect din centura Kuiper şi cel mai mare obiect trans-Neptunian. Este al zecelea corp ca mărime cunoscut să orbiteze Soarele.

Ca şi celelalte obiecte din centura lui Kuiper, Pluton este compusă din piatră și gheață. Este relativ mică, aproximativ 1/6 din masa Lunii şi 1/3 din volumul ei.

Are o orbită foarte înclinată şi distanţa ei de Soare variază de la 30 la 49 UA., adică de la 4.4 la 7.4 miliarde de km. Acest lucru înseamnă că Pluton vine mai aproape de Soare decât Neptun în unele perioade. Totuşi o rezonanță orbitală previne cele două corpuri să intre în coliziune.
Luminii de la Soare îi ia aproximativ 5,5 ore să ajungă la Pluton la distanţa ei medie de 39.4 UA.

Pluton are 5 sateliţi (sau luni): Charon, cea mai mare cu un diametru cât jumătate din Pluton, Styx, Nix, Kerberos şi Hydra.
Pluton este descrisă de multe ori ca un sistem binar împreună cu Charon, pentru că centrul de masă al orbitei lor nu se află în niciunul din corpurile lor

Date generale:

Descoperită de: Clyde W. Tombaugh
Data descoperirii 18 Februarie 1930
Alte denumiri: 134340 Pluto
Pronunție: i/ˈpluːtoʊ/
Categorie: planeta pitica
Obiect Trans-Neptunian
Plutoid
Obiect din centura Kuiper

Afeliu 48.871 UA (7.311.000.000 km)
Periheliu 29.657 UA (4.437.000.000 km, pe 5 Septembrie 1989)
Axa semi-majoră 39.264 UA (5.874.000.000 km)
Perioadă orbitală: 247.68 ani
Perioadă sinodică: 366.73 zile
Viteză medie orbitală 4.7 km/s
Înclinaţie: 17.151394° 
(11.88° faţă de ecuatorul Soarelui)
Sateliţi cunoscuţi: 5

Caracteristici fizice:
Radius: 1184±10 km (0.18 Pământuri)
Suprafaţa: 1.665×107 km2 (0.033 Pământuri)
Volum: 6.39×109 km3 (0.0059 Pământuri)
Masă: (1.305±0.007)×1022 kg (0.00218 Pământuri, 0.178 Luni)
Densitate: 2.03±0.06 g/cm3
Gravitaţia suprafeţei: 0.655 m/s, 0.067 g

20 iunie 2015

A șaptea planetă de la Soare: Uranus.

Planeta Uranus. Credit NASA/JPL/Voyager 2

Uranus se rotește în jurul axei în 16 ore și 48 min. Se învarte în jurul Soarelui în 84 ani. Temperatura: -210 ° C. Diametrul: 50,800 km Gravitația: 0.93x. Compoziţia atmosferei: hidrogen, heliu, amoniac şi metan. Are 27 luni, și câteva inele subţiri. Uranus este înclinat pe o parte. A fost vizitat de Voyager 2 în 1986.


Uranus este a şaptea planetă de la Soare. Este a treia ca radius şi a patra ca masă planetară din Sistemul Solar.
Uranus este similară în compoziţie cu Neptun, amândouă fiind numite giganţi de gheață


Date generale Uranus:

Descoperită de William Herschel
Data descoperirii 13 martie, 1781
Afeliu 20.095371 UA (3.006.224.700 km)
Periheliu 18.283135 UA (2.735.118.100 km)
Perioadă orbitală 84.016846 ani sau 30687.15 zile (42718 zile solare uraniene)
Viteza orbitală medie 6.80 km/s
Circumferinţa 159354.1 km
Suprafața 15.91 Pământuri
Sateliţi cunoscuţi 27


Compozitie după volum (sub 1.3 bari)
83 ± 3% hidrogen
15 ± 3% heliu
2.3% metan
Gheață
amoniac
apă
hidrosulfid de amoniu
hidraţi de metan

A opta planetă de la Soare: Neptun.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

10 iunie 2015

A opta planetă de la Soare: Neptun.

Planeta Neptun. Credit NASA/JPL/Voyager 2

Neptun se rotește în jurul axei în 16 ore 3 min. Se învarte în jurul Soarelui în 164.8 ani. Temperatura: -220 ° C. Diametrul: 48,600 km. Gravitația: 1.23x a Pământului. Compoziţia atmosferei: hidrogen, heliu, metan şi amoniac. Are 13 luni și 3 inele subțiri, dar și 2 inele mari. A fost vizitat de Voyager 2 în 1989.

Această planetă este a opta ca depărtare faţă de Soare şi este a patra ca mărime şi a treia ca masă dintre toate planetele Sistemului Solar. Dintre celelalte planete gazoase, Neptun este cea mai densă.

Neptun este de 17x masa Pământului şi este puţin mai mare decât vecina lui Uranus. Neptun orbitează Soarele la o distanță medie de 30 Unitati Astronomice.
Nu este vizibilă cu ochiul liber şi a fost prima planetă găsită după predicții matematice, nu prin observare.
Distanța planetei de Pământ îi dă o mărime aparentă foarte mică, făcând să fie o provocare pentru a fi studiată cu telescoape terestre.

A fost numită aşa după zeul roman al mării.

Date generale:

Afeliu: 30.331855 UA (4,537,580,900 km)
Periheliu: 29.809946 UA (4,459,504,400 km)
Axa semi-majoră: 30.070900 AU (4,498,542,600 km)
Sateliţi cunoscuţi: 14
Perioada orbitală: 164.8 ani (60190.03 zile) 89666 zile solare
Perioada sinodică: 367.49 zile
Viteza orbitală medie: 5.43 km/s

A "noua" planetă de la Soare: Pluton.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

28 aprilie 2015

A șasea planetă de la Soare: Saturn.

Planeta Saturn. Credit NASA/JPL

Saturn se rotește în jurul axei in 10 ore și 39 min. Se învarte în 29,46 ani în jurul Soarelui. Temperatura: -180 ° C. Diametru: 120,000 km. Gravitația: 1.32 X decat cea a Pamantului. Compoziţia atmosferei: hidrogen și heliu. Are 53 de luni și un sistem de inele mare. A fost vizitat de Pioneer 10, 11, Voyager 1, 2, și de sonda spațiala Cassini.

Saturn este o a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Este un gigant de gaz cu un radius de cca 9x mai mare ca a Pământului. Totuşi, chiar dacă are un volum aşa mare, această planetă este doar de 95x mai masivă.
Saturn a fost numită aşa după zeul roman al agriculturii.


Saturn este a doua planeta ca marime în sistemul solar dupa Jupiter. El are in total 53 de sateliti la care li s-au dat nume, dar in total aceasta are pe putin 150 sateliti. Oamenii de stiinta urmăresc mai multe obiecte care pot fi sateliţi suplimentari. Misiunile Voyager au gasit vânturi,câmp magnetic, fulgere şi aurore pe planetă, similare cu Jupiter. De asemenea, planeta are benzi luminoase colorate sub forma de nori (zone) şi benzi mai întunecate (centuri) ca gigantul de gaz Jupiter.

Din cauza masei mari a lui Saturn şi a gravitaţiei, condiţiile pe aceasta planeta sunt extreme in comparatie cu Pământul. Interiorul lui, este probabil compus dintr-o bază de compuşi de fier, nichel, siliciu şi oxigen, înconjurat de un strat adânc de hidrogen metalic, un strat intermediar de hidrogen lichid şi heliu lichid şi, în final, un strat exterior gazos.
      Saturn, împreună cu Jupiter, este clasificat ca un gigant de gaz. Împreună, aceste patru planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun, sunt uneori denumite Joviene, însemnând planete "asemanatoare lui Jupiter". Saturn are o rază medie de aproximativ 9 ori mai mare decât cea a Pământului.
  Aceasta planeta are nouă inele, formate din particule de gheaţă si praf.

Saturn este o planeta cunoscuta din antichitate deoarece este una din cele cinci planete vizibile cu ochiul liber.

Galileo Galilei a observat pentru prima oara inelele lui Saturn prin telescop în anul 1610. El le-a descris prima oara aceasta planeta ca avand  "mânere". Mai târziu, din cauza aberaţiilor telescopului său, a crezut că in jurul ei orbiteaza doua luni gemene.
Acum, fiind un instrument popular ştiinţific, telescopul poate fi folosit pentru a observa inelele lui Saturn, iar cu noile camere foto si video tot mai performante, se pot realiza astrofotografii sau clipuri ale acestei planete exceptionale.

Distanţa medie dintre Saturn si Soare este de peste 1.4 miliarde km (9 UA). Cu o viteza orbitala medie de 9.69 km / s.  Saturn are nevoie de 10,759 zile terestre (sau aproximativ 29 ani şi jumătate), pentru a finaliza o rotaţie în jurul Soarelui.
 Orbita eliptica a lui Saturn este înclinata 2.48 ° în raport cu planul orbital al Pamantului. Din cauza unei excentricitati de 0.056,. distanţa dintre Saturn şi Soare variază în funcţie de aproximativ 155,000,000 km intre periheliu şi afeliu, care sunt punctele cele mai apropiate şi mai îndepărtate ale planetei de-a lungul drumului său orbital.



Planeta Saturn. Data: 24.03.2012.


Date generale:

Afeliu 10.11595804 UA (1513325783 km)
Periheliu 9.04807635 AU (1353572956 km)

Perioada de orbitare 29.4571 ani sau 10759.22 zile (24491.07 zile solare saturniene)

Radius polar 54364±10 km (8.5521 Pământuri)

Suprafața 4.27×1010 km2 (83.703 Pământuri)

Viteza de rotație ecuatorială 9.87 km/s (35500 km/h)

Înclinare axială 26.73 grade

Compoziţia după volum:

≈ 96% hidrogen (H2)
≈ 3% heliu (He)
≈ 0.4% metan (CH4)
≈ 0.01% amoniac (NH3)
≈ 0.01% hidrogen deuteride (HD)
0.0007% etan (C2H6)

Gheaţă:
amoniac (NH3)
apa (H2O)

A șaptea planetă de la Soare: Uranus.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

05 aprilie 2015

A cincea planetă de la Soare: Jupiter.

Planeta Jupiter. Credit NASA/JPL

Jupiter, se rotește în jurul axei in 9 ore și 55 min. Se învarte 11,86 ani în jurul Soarelui. Temperatura: -95 ° C. Diametrul planetei: 142,796 km. Gravitatia: 3 x decat cea a Pamantului. Compoziţia atmosferei: hidrogen si heliu. Are 63 luni descoperite până acum, și 1 inel mic. A fost vizitat de Pioneer 10, 11, Voyager 1, 2, și sonda spaţiala Galileo.

Jupiter, este a cincea planetă de la Soare şi cea mai mare din Sistemul nostru Solar. Este o planetă gigant, şi este de două ori jumătate mai mare decât toate celelalte planete din Sistemul nostru Solar combinate la un loc.

Această planetă este un gigant de gaz, ca şi Saturn. Uranus şi Neptun sunt giganţi din gheață. Jupiter a fost cunoscută astronomilor încă din timpuri antice. Romanii au numit-o după zeul lor, Jupiter. 

Observat de pe Pământ, Jupiter poate atinge o magnitudine aparentă de-2.94, destul de strălucitor pentru a proiecta umbră. Este al treilea obiect strălucitor de pe cer după Lună şi Venus.

Date generale:

Afeliu (cel mai departe de Soare ), la 5.458104 UA (816,520,800 km)
Periheliu, (cel mai aproape de Soare), la 4.950429 UA (740,573,600 km)
Perioada orbitală în jurul Soarelui, este de 11.8618 ani pământeni.
Viteza orbitală medie este de 13.07 km/s
Sateliţi cunoscuţi până în 2014, 67

O zi pe Jupiter are 9 h 55 m 30 s
Compoziţia:
89.8±2.0% hidrogen (H2)
10.2±2.0% heliu (He)

Jupiter. Data: 13.11.2013.


A șasea planetă de la Soare: Saturn.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

01 aprilie 2015

A patra planetă de la Soare: Marte

Planeta Marte. Credit: NASA/ESA

Soarele nostru, ține multe corpuri în spațiu, la distanțe foarte mari între ele, și forța lui ajunge până la marginea sistemului solar, de unde dacă îl privești, el este minuscul, nu așa cum îl privim noi de aici, la 150 de milioane kilometri depărtare.

Marte, se rotește în jurul axei în 24 de ore și 37 min. Se învarte în jurul Soarelui în 1.88 ani pamanteni. Temp maxima, este de 27 ° C. Temperatura cea mai scăzuta : -123 ° C. Diametrul: 6,794 km. Gravitația: 0.38 X din cea a Pamantului. Are o atmosferă subţire, formata din dioxid de carbon. Are 2 luni, și nu are inele. În 1996, un om de ştiinţă a găsit dovezi de existenta a unor bacterii fosilizate într-un meteorit care se crede că a provenit de pe Marte - probabil, cu mult timp în urmă, Marte a avut viata! A fost vizitata de Viking 1, 2, Pathfinder, Mars Global Surveyor, Spirit, Opportunity, Phoenix, Curiosity şi o serie de alte sonde spaţiale.

Planeta Marte este a patra planetă de la Soare şi a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Mercur. Îşi are numele de la zeul roman al războiului, şi de multe ori lumea se referă la ea ca fiind "Planeta Roşie", datorită oxidului de fier de pe suprafaţa ei ce îi dă o înfăţişare roşiatică.


Marte este o planetă terestră cu o atmosferă subţire, ce are caracteristici asemănătoare cu craterele Lunii, şi vulcani, văi, deşerturi şi calote polare ca cele ale Pământului.

Informaţii generale:
Afeliu 1.6660 UA, 249.2 milioane km
Periheliu 1.3814 UA, 206.7 milioane km
Perioadă orbitală 1.8808 ani (686.971 zile)
Viteza orbitală 24.077 km/s
Suprafața 144,798,500 km2, (0.284 Pamânturi)

Compoziţie după volum:
95.97% dioxid de carbon
1.93% argon
1.89% nitrogen
0.146% oxigen
0.0557% monoxid de carbon


A cincea planetă de la Soare: Jupiter.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

31 martie 2015

A treia planetă de la Soare: Pământ.

Planeta Pamant. Credit: NASA/Apollo 17

Detalii generale. 
Pământul, se rotește în jurul axei 23 de ore și 56 min. Se învarte în jurul Soarelui în 365,25 de zile. Temperatura maximă pe Pamant este de 58 ° C, iar temperatura minimă este de -88 ° C. Gravitația: 1 x. Diametrul planetei noastre este de 12,756 km. Atmosfera este formată din azot și oxigen. Are 1 lună, și nu are inele. Suprafata Pământului este 75% acoperită cu apa.

Pământul, de asemenea numit " lumea", dar mai puţin frecvent Gaia sau Terra, este a treia planetă de la Soare, cea mai densă planetă din Sistemul nostru Solar, cea mai mare planetă terestră din Sistemul nostru Solar dintre cele 4 planete terestre, şi singurul obiect astronomic cunoscut a avea viaţă pe el.

Se crede că cele mai timpurii forme de viată au apărut în urmă cu cel puţin 3,5 miliarde de ani. Biodiversitatea Pământului s-a extins încontinuu cu excepția cazurilor când a fost întreruptă de extincţii în masă.
Pământul este gazda a 10-14 milioane de specii, iar specia noastră este în număr de aproximativ 7,2 miliarde de oameni, care depind de biosferă şi minerale.

Populația umană a planetei, este divizată în aproximativ 200 de state suverane care interacţionează între ele prin diplomaţie, conflicte, călătorii, comerţ şi comunicaţii media.

Când este cel mai departe de Soare, Pământul este la afeliu, la 151,930,000 km (1.0559 UA) de acesta, iar cel mai aproape, este la periheliu, la 147,095,000 km (0.9832687 UA).

Perioada orbitală a Pământului în jurul Soarelui, este de 365.256363004 zile.
Viteza orbitală a Pământului în jurul axei sale, este de 29,78 km/s, adică 107.200 km/h.

Pământul are un satelit natural numit Luna, şi are 1070 sateliţi artificiali operaţionali, şi 21,000 bucăți de resturi de peste 10 cm în diametru ce il orbitează după datele din2013.

Circumferinţa Pământului este de 40,0075,017 km (ecuatorial), şi 40,0007,86 km (meridional).

Zona de suprafaţă a planetei noastre este 29.2% pământ (148.940.000 km pătrați), şi 70.8% apă (361.132.000 km pătrați)
Velocitatea rotaţiei la ecuator, este de 1,674,4 km/h, sau 465.1 m/s.

Compoziţia după volum, este: 
78.08% nitrogen
20.95% oxigen
0.930% argon
0.039% dioxid de carbon
1% vapori de apă.

A patra planetă de la Soare: Marte.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

24 martie 2015

A doua planetă de la Soare: Venus.

Planeta Venus. Credit: NASA/Ricardo Nunes.


Soarele nostru, ține multe corpuri în spațiu, la distanțe foarte mari între ele, și forța lui ajunge până la marginea sistemului solar, de unde dacă îl privești, el este minuscul, nu așa cum îl privim noi de aici, la 150 de milioane kilometri depărtare.

A doua planetă de la Soare: Venus.

Venus, se rotește 243 de zile în jurul axei sale. Se învarte în jurul Soarelui în 224.7 zile. Temperatura medie: 480 ° C. Diametrul planetei este de 12,104 km, iar gravitația: 0,9 x din cea de pe Pamant. Prezinta un nivel ridicat de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. Nu are luni sau inele. A fost vizitata de Pioneer, Venera, Magellan, Galileo, și câteva alte sonde spaţiale.
Un articol interesant despre planeta Venus, este aici.

Distanța la care ajunge cel mai departe de Soare (afeliu), este 0.728213 UA, sau
108,939,000 km. 
Distanța la care ajunge cel mai aproape de Soare (periheliu), este 0.718440 UA, sau 107,477,000 km.

După Lună, Venus este cel mai strălucitor obiect de pe cer atingând o magnitudine aparentă de -4.6, destul de strălucitoare încât să producă umbre.
Pentru că această planetă este inferioară (mai aproape de Soare decât Pământul), nu va fi niciodată observată prea departe de Soare. Elongaţia acesteia atinge un maxim de 47.8.

Venus este numită aşa după zeiţa romană a frumuseţii.

Captura video planeta Venus iluminata 28%, 29 aprilie 2012.
Iluminare: 28%
Distanță: 67, 319, 041,8 km.
Optica: Celestron C8-newtonian telescop, Plossl 20mm, 2x Barlow
Video este aici.


A treia planetă de la Soare: Pamant.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

18 martie 2015

Prima planetă de la Soare: Mercur.

Planeta Mercur Credit: NASA/Messenger.


Soarele nostru, ține multe corpuri în spațiu, la distanțe foarte mari între ele, și forța lui ajunge până la marginea sistemului solar, de unde dacă îl privești, el este minuscul, nu așa cum îl privim noi de aici, la 150 de milioane kilometri depărtare.

Prima planetă de la Soare: Mercur.

Mercur se roteşte în jurul axei în 58 zile și 16 ore. Se învârte în jurul Soarelui (1 an mercurian), în 88 de zile. Temp maxima pe suprafata este de 350 ° C. Temperatura minima este de -173 ° C. Diametrul planetei este de 4,878 km, Gravitația este 0,38 x din cea a Pământului. Nu are luni, inele sau atmosfera. Trăsătura dominantă sunt cratere. Mercur a fost vizitata de Mariner şi sonda spaţiala Messenger.

Distanța la care ajunge cel mai aproape de Soare (periheliu) este 0.307 499 UA, sau
46,001,200 km.
Distanța la care ajunge cel mai departe de Soare (afeliu), este 
0.466 697 UA, sau

69,816,900 km.


Mercur este cea mai mică şi cea mai apropiată planetă de Soare dintre toate cele 8 planete din Sistemul nostru Solar.



Pentru că nu are aproape deloc atmosferă pentru a reţine căldură, suprafața planetei trece prin cele mai mari variaţii de schimbări de temperatură decât orice altă planetă din Sistemul nostru Solar, între -173 grade celsius noaptea şi 427 grade celsius ziua în unele zone de la ecuator.



La afeliu, Mercur este de 1,5x mai departe de Soare decât cum este la periheliu.

 Planeta are acest nume după Mercur, mesagerul zeilor.

A doua planetă de la Soare: Venus.
Vezi informații despre toate planetele Sistemului nostru Solar aici.

10 aprilie 2013

Poze cu planeta Marte prin telescop






Marte, este a patra planeta de la Soare, si ultima planeta terestra din Sistemul Solar. Mai departe de Marte, sunt numai planete gazoase sau din gheata. Acelea sunt numite planete exterioare.

Se crede ca Marte, este facuta dintr-o singura placa, spre diferenta de Pamant, care este format din mai multe placi tectonice miscatoare. Probabil ca Planeta Rosie, neavand activitate vulcanica, nu a permis expunerea placilor la lumina, fiind acoperite in timp de furtunile de praf care pot dura cateva saptamani, si care acopera intreaga planeta. Aceste furtuni au loc in special cand Marte ajunge mai aproape de Soare.

Marte are o distanta cea mai apropiata de Pamant, de 54,7 milioane de km. Totusi, cand cele doua se afla de-o parte si de alta a Soarelui, acestea pot fi separate de 400 milioane de km.

In viitor, ma gandesc ca oamenii vor cauta metale pretioase pe Marte. Daca existenta lor se dovedeste a fi reala, va imaginati cat ar costa un gram de aur martian. Insa pana acum nu s-a incercat nicio misiune de revenire a vre-unui rover sau oricarui modul inapoi pe Pamant. Probabil acest lucru necesita o manevrare manuala a unui om.

Marte (Ares:zeul razboiului), are 2 sateliti (luni), numiti Phobos (fobie, frica), si Deimos (panica). Aceste nume li s-a dat de la zeii gemeni cu aceleasi nume care il insoteau pe Ares in razboaie. Phobos orbiteaza foarte aproape de planeta, preconizandu-se ca aceasta sa se prabuseasca pe Marte in cca 500 milioane de ani.

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012

Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video, FastStone Image Viewer




Pozitia planetelor Sistemului Solar in 29 aprilie 2012.

07 aprilie 2013

Planeta Jupiter prin telescop astronomic filmata în decembrie 2012


Jupiter, este cea mai mare planeta din Sistemul Solar in care ne aflam, sistem care numara in total 8 planete. Este de 318 ori mai mare ca masa decat planeta noastra.

Aceasta frumoasa planeta, nu este ca Pamantul. Este formata din nori de gaze otravitoare, iar benzile colorate ce o inconjoara, sunt gazele aruncate si amestecate datorita rotatiei rapide a acestei planete in jurul axei sale, aceasta planeta avand cea mai rapida viteza de rotatie dintre toate planetele din sistem.

 Datorita vitezei mari (o zi are aproximativ 10 ore), Jupiter este putin bombata, iar acest lucru se observa la ecuatorul ei.

Multi nu stiu, insa si cu un binoclu modest 7x40, poti vedea Jupiter cu 4 din satelitii lui cei mai mari, numiti sateliti Galileeni: Io, Europa, Ganymede si Callisto, la dreapta si la stanga lui, din cei 63 de sateliti cunoscuti pana in prezent. Suntt numiti asa datorita faptului ca Galileo Galilei i-a observat prima oara printr-un telescop.





Sistem optic: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5) motorizata
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 31/12/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10


Pozitia planetelor Sistemului Solar in 31 decembrie 2012

29 martie 2013

Poze minunate prin telescop a lui Venus








Aceste imagini clare cu planeta Venus ma fac atat de uimit, deoarece avem o planeta atat de frumoasa vecina cu a noastra, pe care o poti observa si cu un telescop atat de bine si careia poti sa-i observi forma . Soarele ii lumineaza numai o parte, dand impresia ca te uiti la o semiluna. Culoarea planetei este albastruie, dar este data de lentilele ocularului. Cineva ar putea spune ca e planeta Neptun, daca ea nu s-ar afla atat de departe de Terra.

Suprafața lui Venus este permanent acoperită de un văl de nori groși și rămâne ascunsa de chiar puternicii "ochi" ai telescoapelor de pe Pământ ai astronomilor. Cu toate acestea, folosind o tehnica de imagistica radar, sonda Magellan, a fost în măsură să ridice vălul de pe fața lui Venus și sa produca spectaculoase imagini de înaltă rezoluție ale suprafeței planetei.

 Venus cunoscuta sub numele de Afrodita Terra, are regiuni muntoase si continente similare cu cele de pe Pământ. Oamenii de stiinta sunt deosebit de interesați în a explora geologia lui Venus, din cauza asemănării sale cu planeta noastra

  De foarte multe ori am ramas dezamagit de imaginile pe care le realizam prin telescop cu aceasta planeta, insa acum, fiind la opozitie, am prins-o in momentele ei de apropiere extrema fata de noi, Venus

Planeta: Venus
Distanță: 67, 319, 041,8 km.
Optica: Celestron C8-newtonian telescop, Plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: capturi video, FastStone Image Viewer


25 martie 2013

Planeta Saturn prin Celestron 8 inci




Intreabă astronomii amatori care folosesc un telescop ce consideră ei cel mai frumos lucru pe cer, și o mulțime iti vor spune Saturn. De fapt, mulți spun că prima lor privire a acestei planete, a fost ceea ce i-a facut sa se focuseze pe astronomie. O vizualizare a lui Saturn într-un telescop bun, atrage de multe ori suspine de la vizitatori, care, după ce o viață intreagă au văzut această planetă inelată in desene animate, sunt înspăimântati la vederea ei originală.

Inelele lui Saturn ar trebui să fie vizibile chiar și prin cel mai mic telescop, la 25x. Telescoapele de 3 inci, la 50x iti pot arăta inelul ca o structură separată, detașata pe ambele laturi ale planetei.

Telescoapele de 8 inci sunt excelente pentru observarea lui Saturn. Cu această dimensiune a oglinzii telescopului, puteți avea o mărire de până la 300x, sau mai mult. Cele mai multe va vor oferi cele mai bune observări de la 350x sau mai putin, unele pot merge până la 450x înainte de imaginea să se degradeze, sau nu veți putea vedea prea mult Saturn, deoarece va fi nevoie de un motoras de urmărire asa incat telescopul să-l urmeze pe cer, datorită rotatiei Pamantului.

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 29.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video, FastStone Image Viewer



Harta cerului in seara de 29 aprilie 2012, captura cu programul Stellarium.

28 februarie 2013

Jupiter aseara cu DSLR si HDR



Acestea sunt fotografii cu planeta Jupiter de aseara in jurul orei 22:00 luate prin camera DSLR Nikon D80 (sus), si camera video HDR Sony CX130 (jos).
Aseara a fost cald, neobisnuit pentru aceasta perioada din an.
Acestea sunt prelucrari rapide, procesarea imaginilor video urmand a fi postate mai tarziu.

Telescop: Newtonian 8 inci Celestron
Montura C5/EQ5
Aparat: Nikon D80 cu inel T

Expunere: 20 sec
ISO: 400-1000
Ocular: nu
Filtru: nu
Data: 27 februarie 2013
Ora: 22:00
Locatie: Baia Mare, Romania
 
 
 
 
Pozitia planetelor Sistemului Solar in 27 februarie 2013.

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management