trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Craterul Longomontanus si Maginus. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craterul Longomontanus si Maginus. Afișați toate postările

30 aprilie 2015

Registax. Craterul Maginus de pe Lună. Cratere lunare.

83 cadre video, în Registax.
250 cadre video, în Registax.


122 cadre video, în Registax.

Maginus (163 km), este un vechi crater de impact lunar situat la sud-est de craterul Tycho. Este o formaţiune mare aproape trei sferturi diametrul lui Clavius​​, care se află in partea stângă-sus în foto. La nord de Maginus este craterul Proctor (52 km), şi la sud este Deluc (47 km). Maginus, are o adâncime de 4,3 km.

În fotografiile de mai sus , podeaua craterului Maginus este foarte vizibilă. Maginus A, cel din stânga din interiorul craterului, are un diametru de 14 km.

Zona surprinsă în aceste imagini este mult mai largă. Putem să ne delectăm privirea cu craterele din vecinătatea acestui crater, cum sunt Oronţius (122 km), Heraclitus (90 km) şi Licetus (75 km).

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.




Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


Imagine din 29 aprilie 2012.





20 februarie 2015

Luna. Cratere de sud (video prin telescop astronomic)



Telescopul astronomic este îndreptat spre polul sud al Lunii, cu ajutorul motoraşului de urmãrire de la Lacerta. Vizionãm aici cratere ca Deslandres (256 km) Pitatus (97 km), Tycho (86 km), Maginus (163 km), Clavius (225 km), Heraclitus/Licetus (90/75 km),  Orontius (122 km), Sasserides (90 km), Walther si Regiomontanus (128/126 km).

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

Acest video, a fost folosit in programul Registax (aici), pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple (aici).

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Info craterul Deslandres.
Coordonate32.5°S 5.2°WCoordinates32.5°S 5.2°W
Diametru256 km
AdancimeNecunoscuta
Colongitudine5° at sunrise
EponimHenri A. Deslandres
Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod de: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Imagine pentru orientare din 29 aprilie 2012.



02 februarie 2015

Astronomie prin telescop. Craterul Tycho în Registax.

1104 cadre video, în Registax.
302 cadre video, în Registax.

122 cadre video, gaussian, în Registax.
199 cadre video, în Registax.
100 cadre video, în Registax.
247 cadre video, în Registax.
199 cadre video, în Registax.
250 cadre video, în Registax.

170 cadre video, în Registax.
170 cadre video, în Registax.

Craterul Tycho este fãrã discuţie cel mai interesant crater de pe sudul Lunii. Acesta are dimensiuni mici dar de la el pornesc raze pe sute de km ín jurul lui.

Tycho (43ºS 11ºV), are un diametru 86 km. Este un crater complex cu peretele interior cu terase și vârfuri centrale. Acest crater recent are un luminos model de raze, ce se extinde pe sute de kilometri. Câmpuri de impact extinse secundare, sunt vizibile pe terenul înconjurător.

Aici, Tycho este pe jumãtate în întuneric, umbrã ce ocoleşte vârful central de pe podea, fiind lãsat în luminã.

Imaginile surprind o zonã mult mai mare din jurul lui Tycho, cratere ce sunt multe la numãr aceasta fiind o caracteristicã a zonei de sud. Observãm pe Oronţius (122 km), Sasserides (90 km), Saussure (54 km), Maginus (163 km), Heraclitus şi Licetus (90/75 km), Cuvier (75 km) şi lista continuã.
Deoarece telescopul s-a mişcat pe o zonã mai largã, programul Registax a luat toate imaginile şi a creat un tablou minunat al zonei.

Puteţi viziona video din care am extras imaginile, dar şi capturi video simple, în alte articole.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

170 cadre video, în Registax.


Info craterul Tycho:
Coordonate43.31°S 11.36°V
Diametru86 km
Adâncime4.8 km
Colongitudine12° la răsărit
EponimTycho Brahe

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer



13 ianuarie 2015

Craterele de pe Lună filmate clar prin telescop astronomic. Heraclitus Licetus Maginus şi Tycho.




Zona de sud a Lunii este împânzitã de nenumãrate cratere, unde lipsesc bazinele întinse de lavã. Craterele Heraclitus şi Licetus (90/75 km) sunt unele din ele, observate în aceste imagini video, procesate şi în Registax.

Telescopul astronomic este îndreptat spre polul sud al Lunii, cu ajutorul motoraşului de urmãrire de la Lacerta. Vizionãm aici cratere ca Heraclitus/Licetus (90/75 km), Maginus (163 km), Orontius (122 km), Tycho (85 km), Sasserides (90 km), Saussure (54 km).

Calitatea atmosferei m-a ajutat destul de mult pentru a filma imagini clare ale acestei zone. Terenul în lumina Soarelui, este alb ca laptele. Aceastã culoare, se opreşte la terminator, în zona marelui crater Clavius, unde dãm peste un întuneric greu de pãtruns cu privirea.

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.
Imagini procesate şi în Registax, sunt aici sau aici.
Imagini neprocesate (capturi video), ale craterelor Heraclitus/Licetus, sunt aici.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

170 cadre video, Registax.


Info craterul Tycho:
Coordonate43.31°S 11.36°VCoordinates43.31°S 11.36°W
Diametru86 km
Adâncime4.8 km
Colongitudine12° la răsărit
EponimTycho Brahe

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas




09 ianuarie 2015

Video prin telescop cu cratere lunare Maginus și Clavius.




Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.
Cratere lunare vizibile aici, sunt Maginus (163 km) și Clavius (225 km).

Imagini capturi video sunt în acest articol.
Imagini procesate în Registax sunt în acest articol.

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod de: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



13 decembrie 2014

Imagini Registax cu craterul Maginus de pe Lună prin telescop astronomic.

125 cadre video, în Registax.
1 cadre video, în Registax.

Aceste imagini sunt procesãri în Registax. Multe din imaginile aceleiaşi zone şi din aceeaşi searã, au fost postate în alte articole însã acelea au fost capturi video simple. Pentru acestea însã, am avut nevoie de mai mult timp pentru imaginile rezultate din programul Registax, imagini care sunt mai clare şi cuprind o zonã mai mare a suprafeţei lunare.

Pe polul sudic al Lunii, sunt cele mai numeroase cratere de pe aceasta, aşa cum o vedem noi de pe Pãmânt, iar craterul Maginus (163 km) din aceste imagini, îşi ocupã locul lui bine meritat printre celelalte cratere notabile. Acesta, este mare în dimensiuni şi are marginea afectatã de alte impacturi. Vecinii acestuia sunt Clavius (225 km) la sud-vest, şi Heraclitus (90 km) la est. Aceste cratere sunt ovale deoarece datoritã poziţiei lor pe marginea Lunii sunt vãzute oblic, însã ele sunt rotunde ca şi craterele localizate pe centrul Lunii.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 29 aprilie 2012.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer




29 noiembrie 2014

Registax Heraclitus și Licetus Cratere lunare de sud văzute prin telescop.

122 cadre, în Registax.
51 cadre, în Registax.
108 cadre, în Registax.

În aceste imagini, este cuprinsã o suprafaţã mai mare a sudului Lunii. În unele sunt încadrate în aceeaşi imagine, 4 cratere mai notabile, ca Tycho (85 km), Maginus (163 km), Oronţius (122 km) şi Heraclitus. Imaginile sunt cu susul în jos pentru o mai bunã vizualizare a pãrţii de sud a Lunii, şi sunt procesate în programul Registax, care ajutã foarte mult la calitatea imaginii oricãror corpuri cosmice.

Lumina care bate peste aceste cratere, este perfectã pentru vizualizarea detaliilor acestora.
Heraclitus şi Licetus (90/75 km) sunt frumos descrise la aceastã fazã printre celelalte cratere ce le înconjoarã.

Licetus, este un crater mai bine definit decât craterul divizat Heraclitus, şi dateazã din perioada pre-Nectarianã.
Este totuşi un crater afectat, cu câteva alte cratere mici dispuse pe margine, şi de-alungul peretelui interior. Cele mai notabile sunt cel situat pe marginea interioarã de sud-est, şi cel de la nord-vest.

Podeaua lui Licetus, este relativ platã, cu câteva ridicãturi pe jumãtatea sudicã. Existã pe ea şi mici cratere în partea de sud-vest şi est.

Craterul, este numit dupã Fortunio Liceti, un filozof italian şi fizician care a trãit în secolul 17.

Alte imagini ale zonei din aceeaşi zi.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

229 cadre, în Registax.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax





18 noiembrie 2014

Cel mai mare crater de pe sudul Lunii. Craterul Clavius Imagini Registax.

18 cadre, în Registax.
419 cadre, în Registax.
252 cadre, în Registax.
80 cadre, în Registax.
215 cadre, în Registax.
1 cadru, în Registax.

Porter (52 km), Rutherfurd (48 km), Blancanus (105 km), Maginus (163 km) şi Clavius. Acestea sunt craterele din aceste imagini. Unele sunt în umbrã, altele parţial, şi altele vizibile în toatã splendoarea lor.

Craterul Clavius (225 km) este cel mai notabil. Nu am reuşit decât acum sã îi observ caracteristicile mai în detaliu. Putem vedea podeaua acestuia dar şi marginea interioarã de sud mult mai clar la aceastã fazã a Lunii.

Craterul Clavius nu poate fi detectat în niciun caz cu ochiul liber ci doar printr-un binoclu sau un telescop astronomic, deoarece nu are un albedo ridicat, şi nici raze de la impactul care l-a produs, chiar dacã diametrul lui este foarte mare.

Pe podeaua acestuia, observãm arcul de cratere arhicunoscut, care îl caracterizeazã. Acest lanţ este enigmatic dupã pãrerea mea. Este clar cã existã o legãturã strãnsã între ele, toate provenind de la acelaşi corp, care s-a dezintegrat înainte de impactul cu solul lunar. Dar întrebarea mea este, pãnã la care crater se întinde acest şir? Dacã le enumerãm, de la cel mai mic, pãnã la cel mai mare, ele sunt: Clavius J (12 km), N (13 km), C (21 km), D (28 km), şi Rutherfurd, cel mai mare, situat pe marginea lui Clavius.

Dar nu cumva este posibil ca din acest lanţ sã mai facã parte încã un crater, unul şi mai mare decât Rutherfurd, care este situat în exteriorul lui Clavius, şi care se numeşte Gruemberger? E foarte puţin probabil, deoarece acesta nu urmeazã direcţia arcului de cratere, deşi pare, în aceste imagini, cã ar închide seria de cratere. Pe lângã asta, Gruemberger (94 km) este mult mai vechi, cu marginea tocitã, iar craterele din arc, au marginile ascuţite, bine definite.

Încã o problemã care ar fi, este de ce aceste cratere de pe podeaua lui Clavius, sunt în formã arcuitã? Este posibil ca acel corp mai mare de la care provin aceste cratere, sã îşi fi schimbat direcţia când s-a descompus înainte de impact? Cum se poate aşa ceva? Mã gândesc la alt rãspuns al problemei. Nu cumva, acest arc de cratere sã se fi produs din altã cauzã? Poate nu provine de la un corp din spaţiu, ci chiar de pe Lunã. Poate, doar poate zic, în urma unui alt impact mult mai puternic ce a format un crater oarecare din împrejurimi, iar resturile excavate din timpul lovirii acelui corp, au fost spulberate la o înãlţime mare şi s-au reîntors pe solul lunar, în forma arcuitã. Ar fi cea mai plauzibilã explicaţie.

Care ar fi acel crater din împrejurimi, nu ştiu , dar cu siguranţã trebuie sã fie nou, din aceeaşi perioadã cu arcul de cratere.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Imagine din 30 aprilie 2012.



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer






Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management