trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Craterul Clavius. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craterul Clavius. Afișați toate postările

09 ianuarie 2015

Video prin telescop cu cratere lunare Maginus și Clavius.




Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.
Cratere lunare vizibile aici, sunt Maginus (163 km) și Clavius (225 km).

Imagini capturi video sunt în acest articol.
Imagini procesate în Registax sunt în acest articol.

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod de: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



18 noiembrie 2014

Cel mai mare crater de pe sudul Lunii. Craterul Clavius Imagini Registax.

18 cadre, în Registax.
419 cadre, în Registax.
252 cadre, în Registax.
80 cadre, în Registax.
215 cadre, în Registax.
1 cadru, în Registax.

Porter (52 km), Rutherfurd (48 km), Blancanus (105 km), Maginus (163 km) şi Clavius. Acestea sunt craterele din aceste imagini. Unele sunt în umbrã, altele parţial, şi altele vizibile în toatã splendoarea lor.

Craterul Clavius (225 km) este cel mai notabil. Nu am reuşit decât acum sã îi observ caracteristicile mai în detaliu. Putem vedea podeaua acestuia dar şi marginea interioarã de sud mult mai clar la aceastã fazã a Lunii.

Craterul Clavius nu poate fi detectat în niciun caz cu ochiul liber ci doar printr-un binoclu sau un telescop astronomic, deoarece nu are un albedo ridicat, şi nici raze de la impactul care l-a produs, chiar dacã diametrul lui este foarte mare.

Pe podeaua acestuia, observãm arcul de cratere arhicunoscut, care îl caracterizeazã. Acest lanţ este enigmatic dupã pãrerea mea. Este clar cã existã o legãturã strãnsã între ele, toate provenind de la acelaşi corp, care s-a dezintegrat înainte de impactul cu solul lunar. Dar întrebarea mea este, pãnã la care crater se întinde acest şir? Dacã le enumerãm, de la cel mai mic, pãnã la cel mai mare, ele sunt: Clavius J (12 km), N (13 km), C (21 km), D (28 km), şi Rutherfurd, cel mai mare, situat pe marginea lui Clavius.

Dar nu cumva este posibil ca din acest lanţ sã mai facã parte încã un crater, unul şi mai mare decât Rutherfurd, care este situat în exteriorul lui Clavius, şi care se numeşte Gruemberger? E foarte puţin probabil, deoarece acesta nu urmeazã direcţia arcului de cratere, deşi pare, în aceste imagini, cã ar închide seria de cratere. Pe lângã asta, Gruemberger (94 km) este mult mai vechi, cu marginea tocitã, iar craterele din arc, au marginile ascuţite, bine definite.

Încã o problemã care ar fi, este de ce aceste cratere de pe podeaua lui Clavius, sunt în formã arcuitã? Este posibil ca acel corp mai mare de la care provin aceste cratere, sã îşi fi schimbat direcţia când s-a descompus înainte de impact? Cum se poate aşa ceva? Mã gândesc la alt rãspuns al problemei. Nu cumva, acest arc de cratere sã se fi produs din altã cauzã? Poate nu provine de la un corp din spaţiu, ci chiar de pe Lunã. Poate, doar poate zic, în urma unui alt impact mult mai puternic ce a format un crater oarecare din împrejurimi, iar resturile excavate din timpul lovirii acelui corp, au fost spulberate la o înãlţime mare şi s-au reîntors pe solul lunar, în forma arcuitã. Ar fi cea mai plauzibilã explicaţie.

Care ar fi acel crater din împrejurimi, nu ştiu , dar cu siguranţã trebuie sã fie nou, din aceeaşi perioadã cu arcul de cratere.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Imagine din 30 aprilie 2012.



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer






15 octombrie 2014

Regiunea craterelor Clavius Longomontanus.



Clavius (225 km) şi Maginus (163 km) sunt douã cratere ce situeazã la sudul lui Tycho (85 km). .

Clavius se poate observa chiar şi printr-un binoclu, dar dacã vrei sã îi vezi mai aproape caracteristicile lui unice, va trebui sã îţi apropii ochiul de un ocular al unui telescop astronomic.

Imagini capturi din aceeaşi zi, şi ale aceleiaşi cratere, au fost postate şi în acest articol.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 30 aprilie 2012.


Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer




11 august 2014

Frumosul crater Clavius prin telescop astronomic.




Se întâmplã multe pe Lunã? Bineînţeles cã nu. Dar se schimbã înfãţişarea ei în fiecare zi. Asta îi face pe astronomii amatori sã o priveascã intens ori de câte ori au ocazia printr-un telescop astronomic. Aşa cum trece laserul unui copiaror xerox peste o paginã, aşa şi un observator la Lunã vrea sã o vadä la toate fazele.

Clavius (225 km), care este imposibil sã nu fie remarcat aici, este un crater complex în toatã puterea cuvântului. Pe acesta, l-am descris în numeroase alte articole. Am postat şi o pozã mai jos, pentru a localiza craterele satelit din interiorul şi exteriorul acestuia, mai uşor. Acea imagine este mai veche, din 30 aprilie 2012, dar diferenţa de fazã lunarã cu cele din 10 martie 2014 de mai sus, nu este mare, şi putem sã ne dãm seama dacã ne uitãm la craterul mic de pe podeaua lui Clavius, numit Clavius J.

De la marginea acestuia porneşte o umbrã, spre peretele lui Clavius. Aceastã umbrã nu ajunge la perete în imaginea din 2012, ceea ce înseamnã cã soarele a fost mai sus faţã de imaginile din 2014, unde umbra ajunge la perete, ceea ce înseamna cã soarele a fost un pic mai jos, la un unghi mai mic.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 30 aprilie 2012.


Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


24 martie 2014

Clavius ​​crater în Soare pe Luna. Video HD prin telescop.

În acest video vom vedea imensul crater Clavius​​, asaltat de lumina soarelui. Imagini mai clare, putem vedea de la jumătatea clipului.

Imaginile procesate, aici: Craterul Clavius in lumina Soarelui Imagini prin telescop.


Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0= Noua100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer







07 martie 2014

O nouă imagine antet. Craterul Clavius ​​de pe Lună.

169 cadre, la 80% best quality în Regitax.
84 cadre, la 65% best quality în Regitax.
57 cadre, la 73% best quality în Regitax.
136 cadre, la 80% best quality în Regitax.
85 cadre, la 87% best quality în Regitax.
Aceste imagini acoperă o arie largă din sudul Lunii. Cel mai evidențiat dintre toate craterele, Clavius ​​(225 km), este unul dantelat, care ar trebui să fie mai adânc, în comparație cu diametrul lui mare.

Nu mă repet în a descrierea caracteristicii frumoase, unice a lui Clavius, în special în legătură cu pereții interiori și craterele mici de pe podea, într-o formă arcuită.

Regiunea pare "lăptoasă", ca urmare a fazei de Lună de la momentul respectiv. Multe alte cratere mari, dar mai mici decât Clavius​​, sunt văzute în imagini. Dintre acestea, amintim pe Moretus (114 km), aproape de marginea Lunii, Blancanus (105 km), Scheiner (110 km), și Longomontanus (145 km).

Toate aceste cratere enumerate mai sus, au cratere satelit împrăștiate în jurul lor.


Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță386658
Faza85(0% = Nouă100= Completă)



Opticatelescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm2x Barlow
MountCG5 (EQ5)
DispozitivSony CX-130
Mod videoFull HD 1920x1080 progresiv
Filtrunu
Data23/03/2013
Locație: Baia MareRomânia
Prelucrarea și editare: Registax 5, Sony Vegas 10
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine din 30 aprilie 2012.

15 septembrie 2013

Observație astronomică prin telescop. Video ​​craterele Moretus și Clavius.

În acest film, vom face un studiu de cratere lunare de sud și vom vedea, de la stânga la dreapta, începând cu Moretus (114 km), pe marele ​​crater Clavius (105 km), Blancanus (105 km) și Scheiner (110 km) , iar ultimul este Schiller (179x71 km). De la Moretus la Schiller, craterul alungit, sunt 726 km de la centru la centru.

În momentul în care regiunea a fost filmată, era plin de soareceea ce a făcut toate cratere să strălucească în lumina.

Ca o caracteristica interesantă, observăm vârfurile de pe marginea Lunii, care sunt în relief și care nu sunt munțici marginea craterului Newton (79 km), situat la sud de craterul Short (71 km), pe marginea Lunii, așa cum a fost văzută în acel moment de pe Pamant.


Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță: 386658
Faza: 85% (0% = Nouă, 100% = completă)





Video: Victor Lupu
Telescop Celestron C8 "-newtonian, 20 mm, Plossl, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 23/03/2013
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine craterul Scheiner din 4 martie 2012.

23 iulie 2013

Imagini prin telescop cu Clavius (Registax)

Craterul Clavius 85 cadre la 90% best quality in Registax


Craterul Clavius 17 cadre la 85% best quality in Registax
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Craterul Clavius 2 cadre la 100% best quality in Registax



Luna Pamantului este "in continua schimbare", nu geologic, ci prin lumini si umbre. Datorita fazelor Lunii, ne bucuram de un spectacol inedit seara de seara, peisajul lunar avand mereu alta infatisare pentru cei care detin un telescop astronomic indiferent de puterea lui, mare sau mai mica.

Am filmat aceasta zona de sud a Lunii de multe ori, insa mereu a fost altfel. Am surprins momente cand craterul Clavius, craterul mare din centru in imagini, a fost aproape total in umbra, momente cand era in plina lumina a Soarelui, dar si momente ca acum, cand Soarele bate de la est, si Luna este luminata 62%.

Pata neagra de langa Clavius, este craterul Blancanus (105 km), care in acea seara era in intuneric, caruia i se observa numai partea superioara a peretelui interior de sud, facand din aceste imagini un peisaj unic pentru mine. Observati arcul descrescator de cratere de pe podeaua lui Clavius. Acestea sunt mult mai iesite in evidenta la aceasta faza a Lunii decat in alte dati.
 Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos mai multe cadre, unite pentru a forma o singura imagine. Pentru a vedea si video al acestor fotografii, vedeti Craterul Clavius Video prin telescop astronomic 2012 .

Mai sus, craterul Clavius. Imagine Registax din 13 februarie 2011.

Varsta Lunii: 8  zile
Faza: 59%(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 381,110 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data:  30.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

09 mai 2013

Craterul Clavius in lumina Soarelui Imagini prin telescop





Cand Soarele lumineaza la un unghi mare Luna, dezvaluie o dezordine totala. In aceste momente, razele lui Tycho (85 km), de un albedo intens, ies in evidenta imprastiate pe majoritatea craterelor din vecinatatea acestuia si nu numai. Aceste raze sunt prezente si aici trecand peste craterul urias Clavius (225 km), un crater complex, cu o forma deosebita, usor de tinut minte.

Observati o comunicatie ca o linie alba intre craterul Porter (52 km) si Clavius D (28 km) pe podeaua lui Clavius. Aceasta este o diferenta de nivel a podelei. Dupa cum se observa, podeaua lui Clavius este impartita in doua nuante, una mai inchisa (jumatatea de est, care este mai inalta), si una mai deschisa (jumatatea de vest, care este mai joasa). Tineti seama ca imaginea este rasturnata asa cum se observa prin telescop, si deci, punctele cardinale sunt inversate.

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video, din care s-au scos 798 cadre, unite pentru a forma o singura imagine, la 75% best quality. Mai jos putem vedea asa cum a fost Luna in acea seara. Si aceasta poza, este o procesare in programul Registax.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra. 
Imaginea de mai sus a fost realizata in 13 februarie 2011.



Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management