trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Craterul Copernicus. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craterul Copernicus. Afișați toate postările

16 decembrie 2014

Craterul Lunii Copernicus filmat prin telescop astronomic.




Acesta este un video în care am surprins craterul Copernicus (93 km) într-o situaţie unicã pentru mine, într-o luminã în care nu l-am mai vãzut niciodatã. Observarea acestei zone prin telescop, este şi subiectul altor articole, în care ca de obicei, am prezentat capturi simple din acest video, dar şi procesarea acestora în Registax.

Frumuseţea lui Copernicus, este amplificatã şi datoritã poziţiei lui pe zona centralã a Lunii, şi de aceea în acest fel îi vedem forma rotundã, cum am fi deasupra lui. Aici îl putem admira cu interiorul în întuneric, iar exteriorul în lumina Soarelui.

Acest video, a fost folosit in programul Registax, pentru a procesa imagini de o calitate mai superioarã, dar şi pentru capturi video simple.
Imaginile foto Registax sunt aici.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. 

Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Vârsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): Celestron C8-Newtonian telescop, ocular 20mm Plossl, Barlow 2x
Montură: CG5 (EQ5)
Aparat foto: Sony CX130
Mod video: HD 1080p
Filtru: nu
Data: 10/03/2014
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: Sony Vegas HD Platinum 10.0

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.




12 noiembrie 2014

Imagini Registax Craterul Copernicus în întuneric.

1637 cadre, in Registax.
65 cadre, in Registax.
874 cadre, in Registax.
1 cadre, in Registax.


Copernicus (93 km), este un crater bine definit şi impunãtor ca înfãţişare de pe suprafaţa Lunii, aproape de centrul ei, aşa cum o vedem de pe Pãmânt. Acesta este unul din craterele care pot fi vãzute şi printr-un binoclu.

In aceste imagini, interiorul lui Copernicus este în umbrã. Exteriorul acestuia şi peretele interior de vest sunt însã descoperite în lumina Soarelui care lumineazã la un unghi mic.
Se poate observa la aceastã faza marginea ascuţitã a craterului, dar şi multiplele terase de pe peretele interior, la vest. De asemenea, materialele ejectate din urma impactului se extind sub formã de dealuri în jurul acestuia.

La nordul lui Copernicus, este craterul Gay Lussac (26 km) şi Gay Lussac A (15 km), lipit la marginea de sud. Acestea sunt luminate asemãnãtor cu Copernicus, adicã au podeaua în umbrã. La estul lui Copernicus, observãm un şir de cratere dispuse vertical. Acestea sunt cratere satelit ale "craterului fantomã" Stadius (69 km), jos în imagine.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

1637 cadre, in Registax.



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica (telescop sau lentile): telescop Celestron C8-Newtonian, ocular plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX130 (video)
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locație: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer




05 octombrie 2014

Gaura neagră: Copernicus Imagini prin telescop astronomic.






Acesta este craterul Copernicus (93 km), pe care recunosc cã nu l-am mai vãzut niciodatã atât de aproape de terminal.
La aceastã fazã, acesta se aflã într-un întuneric total începând de la margini pânã la podea. Aratã ca o gaurã perfect circularã, cu marginile superioare scãldate în lumina Soarelui. Lumina însã şi-a fãcut locul şi în crater pe partea vesticã, şi anume pe marginea interioarã, lãsând sã i se observe straturile orizontale.
La acel moment, pentru Copernicus era dimineaţã. Încã o zi, şi ar fi trebuit sã fie descoperiţi la luminã şi Montes Carpatus, pe care aici îi vedem doar parţial, la nordul lui Copernicus.

Craterele Gay Lussac (26 km) şi Gay Lussac A (15 km), sunt şi ele umplute de umbrã, între Montes Carpatus.

Aţi putea sã vã íntrebaţi ce e cu lanţul vertical de cratere mici de la estul lui Copernicus. Acestea sunt cratere satelit ale lui Stadius, un crater care nu este încadrat în imagini. Modul în care a apãrut acest lanţ nu îl cunosc, dar este clar cã în urma unor impacturi succesive, posubil de la un singur corp ce s-a dezintegrat înainte de a atinge solul lunar, sau, sunt resturile ejectate dupã un impact care a format unul din craterele din apropiere.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imagine pentru orientare din 30 aprilie 2012.




16 noiembrie 2013

Video craterul Copernic prin telescop astronomic.

Video craterul Copernic (93 km) prin telescop astronomic.


Vârsta Lunii: 11 zile
Distanță: 386658 km
Faza: 85% (0% = Nouă, 100% = completă)





Optica: telescop CelestronC8 "-newtonian, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Mod video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 23/03/2013
Locație: Baia Mare, România
Prelucrarea și editare: Sony Vegas 10


19 august 2013

Imagini prin telescop craterul Copernicus (si video)

Copernicus, 19 cadre la 90% best quality in Registax.

Copernicus, 2 cadre la 100% best quality in Registax.


Copernicus, 32 cadre la 85% best quality in Registax.


În aceste imagini cu craterul Copernicus (93 km), observăm podeaua netedă a acestuia, pe jumătate în umbră. Vârfurile centrale insă sunt văzute, fiind puternic luminate de Soare din lateral de la sud-est, astfel încât podeaua de vest și pereții interiori de sud-vest sunt scăldate in soare.

 Observati gulerul dantelat frumos si piramidal care inconjoară acest crater, si "firele" neuniforme începând de la el, pe Mare insularum, fiind asemănat cu un soare desenat de un copil pe o coală de desen.

 La sud, Craterele Reinhold (48 km) și Reinhold B (26 km), sunt în întuneric la această fază a Lunii in afară de marginile superioare ale acestora. Terminalul Lunii, începe la vestul acestor cratere despre care am vorbit mai sus, unde începe un intuneric total.

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos mai multe cadre, unite pentru a forma o singură imagine
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Vârsta Lunii: 8  zile
Faza: 62%(0% = Nouă, 100% =Plină)

Distanța: 379,486 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data:  30.04.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer




Mai jos este video din care am procesat aceste imagini.

07 mai 2013

Razele craterului Copernicus Imagini prin telescop procesate in Registax



43 frames la 85% best quality


363 frames la 85% best quality


363 frames la 85% best quality


363 frames la 85% best quality

Este foarte probabil, ca acest crater sa fi avut candva razele mult mai intense, deoarece s-a dovedit ca acestea devin tot mai pale cu trecerea timpului. Razele ce pornesc de la cratere, sunt materialele ejectate in urma impactului ce produc craterul respectiv, materiale purtate de vantul solar in jurul craterului.

Observati razele ce pornesc de la craterul Copernicus. Acestea nu sunt obisnuite ca la alte cratere cum sunt la Tycho spre exemplu. Razele lui Copernicus sunt "incalcite" intre ele, dezordonate. Parerea mea e ca aceasta se datoreaza felului de sol pe care a avut loc impactul, acesta fiind pe o zona joasa, pe un bazin de lava, langa Mare Insularum, spre diferenta de Tycho, al carui impact a avut loc pe zone inalte, muntoase. Tycho are raze de un albedo foarte intens, (ceea ce inseamna ca este mai tanar decat craterul Copernicus), iar razele acestuia sunt ca niste sabii, fiind distincte si ordonate frumos. Imaginile, sunt procesari in Registax.

 La ultimile 3 poze, este o singura poza defapt, formata din 363 de cadre video, la care m-am jucat cu contrastele.

Mai jos putem vedea asa cum a fost Luna in acea seara. Si aceasta este o procesare in programul Registax.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


 
 
 

04 septembrie 2011

Video-craterul Copernic si varfurile centrale

       Copernic este un crater de impact proaspăt, cu raze luminoase ,95 km in diametru aflat pe partea vizibila de pe Pamant.
Regiunea vârfurilor centrale ale acestui crater a fost una din cele nouă zone considerate pentru o posibila aselenizare în programul de explorare lunară Apollo.
Copernic conţine mai multe varfuri centrale proeminente care se ridica la aproximativ 800 m deasupra podelei craterului.
        Obiectivele misiunii Apollo propuse la Copernic in zona vârfurilor centrale au inclus achiziţionarea de probe de materiale lunare şi de examinare a structurii unui crater mare de impact . Cu toate acestea,programul Apollo explorare a fost reziliat în 1972, fără nicio misiune la craterul Copernic.
 

 Informaţiile privind compoziţia zonelor lunare se obtin numai prin tehnici de detectare la distanţă.
 Tehnici diverse sofisticate pot fi folosite de pe orbita Lunii, dar singurele metodele disponibile din 1972 au implicat doar utilizarea telescoapelor de pe Pamant.

Video by: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX105 la zoom optic 4x

Rezolutie video: 1920x1080
Fps: 25
Bitrate: 16000
Mărire totala: 400x
Filtru: Nu
Data: 12/05/2011
Locul: Baia Mare, România
Editare: Video stabilizat în Sony Vegas 10




Imaginile acestui video pot fi vazute aici.

19 august 2011

Craterul Copernic-iluzie optica


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Magnitudine totala: 800x
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer
          Acest Copernic (93 km) e reusit. Am mai adaugat sharp si contrast la unele.Este un crater ametitor de frumos,defapt atat de ametitor ca ultima fotografie crop, iti produce si o iluzie optica. Privita cateodata,iti da senzatia ca nu este o adancitura,ci o ridicatura. Nu stiu la cati li se intampla sa-l vada in acest fel,dar am mai intrebat pe cineva,si a vazut lafel ca mine.
Sunt mai multe cratere lunare care arata ca umflături. Defapt, toate pot da aceasta impresie,si pot arata si cratere, si umflaturi, în funcţie de direcţia din care credeţi că provine lumina Soarelui.
 Ultima poza cu craterul Copernic, este intoarsa invers la 180 de grade si este cropata.
Analizam ultima poza: daca crezi ca lumina Soarelui vine de la sud-vest,atunci el este vazut ca un crater adanc.Daca crezi ca lumina Soarelui vine de la nord-est,atunci nu mai este vazut ca un crater,ci ca o umflatura.

Fotografia care arata cratelul Copernicus de mai sus, a fost prezentata si mentionata ca un element de interes pe sait-ul Universe Today: Astrophoto: Moon Optical Illusion by Lupuvictor .


06 august 2011

Montes Carpatus si craterul Gay Lussac

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)

Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 13.02.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video
       Montes Carpatus sunt o gamă de munti lunari ce formeaza marginea de sud a Marii Imbrium pe Lună Au un diametru total de 361 km (224 mile). Ei au fost numiti după Munţii Carpaţi,care se afla în Europa Centrală.
Acesti munti se intind de la capatul vestic încep în imediata apropiere a craterului T. Mayer (33 km),iar la cealaltă extremă de est este o zona intinsa în care Mare Imbrium, în partea de nord se intrepatrunde cu Mare Insularum la sud. In continuarea acestui decalaj sunt Montes Apenninus,acestia fiind alti munti, care se curbează în sus spre nord-est. 
Montes Carpatus prezinta serie de piscuri şi creste, separate de văi care au fost penetrate de fluxuri de lavă. Niciunul dintre vârfuri nu au primit nume individuale,decat unul,Mons Vinogradov.
Aproximativ 100 de kilometri sud de munţi este craterul Copernic, şi metereze neregulate exterioare de la acest crater se intind aproape la poalele sudice ale muntilor Carpatus. De asemenea, de notat este mai mic crater Gay-Lussac, care se anexează la partea de sud a muntilor.

Gay-Lussac (26 km si 800 m. adancime), este un crater lunar situat la nord de craterul Copernic, si la poalele de sud ale muntilor Carpatus.Marginea craterului este uşor deformată,dar în general circulara. Podeaua interioara este plata, cu niciun vârf central. Există o pereche de depresiuni cu cratere mici în mijloc în loc de un vârf central.Craterul asociat Gay-Lussac A (15 km),este aproape unit la marginea sud-est cu craterul Gay-Lussac.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

29 martie 2011

Afaceri neterminate-In jurul lui Copernicus

In foto sus:Craterul Copernicus in foto jos,iar craterul mic din nord-est de Copernicus este Fauth, 12 km. Mare Insularum este platoul intins de pe toata fotografia
Foto mai sus.In dreapta jos de la stanga la dreapta sunt Hortensius,care este mai mare,Hortensius B,si Kunowsky A.In centru-sus,craterul ce nu este intreg,este Reinhold-48 km.
In foto sus,craterul Gay-Lussac-in partea de jos-centru,iar deasupra cel mic este Gay-Lussac A.
In foto sus: Montes Carpatus sunt muntii de sub craterul Copernicus.
In foto sus: craterul cel mai din stanga-sus este Eratosthenes-58 km,care se afla la sfarsitul sirului de munti Montes Apenninus.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8-newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105
Filtru: Nu
Data: 13/02/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: capturi video

În 1966 craterul Copernicus a fost fotografiat dintr-un unghi oblic de Lunar Orbiter 2,care a cautat locurile posibile de debarcare a astronautilor. La acel moment acea imagine detaliata a suprafetei Lunii a fost numita de către Martin Swetnick, un om de stiinta de la NASA, ca "una din imaginile secolului."

Cele doua imagini de mai jos sunt din filmarile realizate pe data de 13 aprilie 2011, si sunt prelucrate in Registax 12 frames la 90% lowest quality.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.




LUPU VICTOR ASTRONOMY

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management