trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Mare Fecunditatis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mare Fecunditatis. Afișați toate postările

25 mai 2016

Referat astronomie: Luna și Pământul.

Ne place să cercetăm planetele, Soarele şi alte stele. Este natura noastră curioasă de a le observa şi clasifica. Ne întoarcem mereu privirea la planete şi la natura lor fizică, observăm Luna şi Pământul care pot fi considerate ca şi două planete dacă luăm în considerare că Luna este o planetă, mai mică decât Pământul. Analizăm de ce sunt cele două corpuri diferite, unul, o piatră rece fără viaţă şi altul cald şi roditor, plin de creaturi.
Până acum omenirea a reușit să ajungă doar pe lună, pentru că celelalte planete sunt mult mai îndepărtate pentru a trimite oameni acolo, pentru care ar trebui o călătorie mult mai periculoasă.
Luna şi Pământul s-au format in același timp acum 4,5 miliarde de ani. Ambele au elemente chimice similare.

Luna este în orbita Pământului datorită atracției gravitaţionale neutre dintre ele, deoarece ambele au gravitație, iar din combinaţia dintre celor două face ca Luna să rămână în orbita Pământului. Nu ar fi corect să spunem că Luna se învârte în jurul Pământului, pentru că de fapt se învârt amândouă una în jurul celeilalte.
Luna exercită o forţă gravitaţională asupra Pământului şi acest lucru se observă la oceane prin fenomenul de maree, însă nu se compară cu forţa gravitaţională mult mai serioasă pe care o exercită Pământul asupra Lunii, care blochează Luna cu aceeaşi faţă spre noi. Planeta noastră are o asemenea forţă deoarece este foarte mare în comparaţie cu Luna. Acest fenomen nu este unic, ci se poate vedea şi la sateliții lui Jupiter sau Pluton.

Pământul este foarte activ geologic, avem munţi înalţi dar şi niveluri joase cum sunt platourile oceanelor, avem cutremure, şi cu cât sapi în scoarţa planetei în adâncime, cu atât devine mai cald datorită lavei şi nucleului viu al Pământului. În contrast cu acesta, dacă observi Luna printr-un telescop vei vedea o suprafaţă moartă, fără diferenţe prea mari în elevaţie, nu are atmosferă deloc, nu are nori, aproape deloc apă deoarece este un corp extrem de uscat. În comparaţie cu Pământul, Luna este cunoscută pentru craterele ei, fiind aproape în întregime acoperită de acestea.

Zonele Lunii sunt împărţite în două categorii. Una este terenul înalt care este total acoperit de cratere de tot felul, mici şi mari, unite sau suprapuse, altele erodate sau foarte vechi numite cratere fantomă deoarece abia se mai pot distinge. A doua categorie, sunt acele pete mari de pe Lună observate chiar şi cu ochiul liber de pe Pământ. Şi acestea sunt cratere, însă acestea sunt transformate în bazine enorme umplute cu lavă, create în urma unor impacturi puternice. Această lavă bazaltică întărită este mai închisă la culoare şi sunt denumite "mări".

Deci Luna este plină de cratere de impact, însă de ce Pământul nu le are? 
Acest lucru se întâmplă datorită unor factori foarte clari, pentru că aici avem atmosferă şi vânt, apă care erodează totul, avem vulcanismul, deplasarea continentelor ( este foarte adevărat acum că America de Sud a fost lipită de Africa formând un singur continent). Toate acestea au dus la şteregerea acestor cratere de pe faţa Pământului. Sunt totuși câteva sute de cratere care au fost recunoscute ca fiind cratere de impact cum este cel care a format peninsula Yukatan care a avut un rol imens în modificarea climei noastre.

Planeta noastră este vie datorită câmpului magnetic care o înconjoară. Însă de ce nu are şi Luna acest câmp magnetic? 
Pământul are câmp magnetic deoarece în centrul lui are un nucleu din fier lichid care se roteşte. Datorită acestei rotiri continue, se crează un câmp magnetic electric. Fierul este conductor de electricitate şi generează câmpul magnetic al Pământului. În cazul Lunii însă, este atât de mică încât acest nucleu s-a solidificat. Chiar dacă ar exista un nucleu mic, acesta nu se roteşte şi de aceea Luna este un corp inactiv din punct de vedere magnetic.




Magnitudine: -12.02
Faza: 0,92
Distanța: 401,133 kilometri
Iluminată: 92,1% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian, 
Ocular: plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 07.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer


13 iulie 2015

Caracteristici întunecate și luminoase ale estului Lunii.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Estul Lunii este interesant de observat şi prin binoclu şi prin telescop. Aici întâlnim bazine mari distincte între ele, cum sunt Mare Crisium, Serenitatis şi Tranquillitatis, Fecunditatis şi Nectaris.

Acestea ar fi părţile întunecate ale Lunii. Cu părţile luminoase ale Lunii este o altă istorie. Acestea sunt luminoase datorită faptului că au un albedo foarte ridicat, fiind materiale excavate în urma impacturilor care s-au împrăștiat ca nişte raze, şi care în contact cu lumina soarelui au o strălucire mare. Dintre acestea identificăm un crater mic de la vestul bazinului Mare Crisium numit Proclus (28 km), dar care devine foarte evidențiat cand este Lună plină, în jurul lui observându-se raze ca nişte spice. În aceeaşi situaţie este şi alte 2 cratere tot mici de la sud-estul Lunii, numite Stevinus A (8 km) si Furnerius A (12 km).

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.



Magnitudine: -11.90
Faza: 0.86
Distanța: 400,253 kilometri
Iluminată: 85,8% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Oculare: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 06.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

08 iulie 2013

Craterul lunar Santbech prin telescop astronomic



Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

178 de cadre la 90% best quality in Registax


Am mai discutat despre aceasta zona cu o alta ocazie, 3 luni inainte, cand Luna a fost la o foarte mica diferenta de faza fata de aceasta.
  Santbech (64 km), are foarte multe cratere satelit in jurul acestuia, incadrand aproape toate literele alfabetului, de la Santbech A la Santbech Z, lipsind doar I si O. Observati zona din jurul acestui crater, care a fost inundata in trecut de lava. Pe podea, aproape de centru se afla un varf muntos. Craterul, este inconjurat de un guler frumos, acesta datorandu-se impactului ce a creat craterul, materialele grele, fiind ejectate in exterior.

  Santbech, isi are numele de la matematicianul astronom german, Daniel Santbech Noviomagus, care a trait in secolul 16.

Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos mai multe cadre, unite pentru a forma o singura imagine.
Pentru a vizualiza video din care am extras aceste minunate fotografii, accesati Craterul de pe Luna Santbech video cu telescopul astronomic.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 93% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 394,960 kilometri


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 31.12.2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer



11 mai 2013

Bazinele de est ale Lunii Imagini astronomice



48 frames la 90% quality
 
2 frames la 100% quality



In aceste fotografii realizate in programul Registax, observam mai multe bazine de lava, mai mari si mai mici (in a doua foto), cum sunt bazinele Mare Serenitatis, Mare Tranquillitatis, jumatate din Mare Fecunditatis, Mare Nectaris, dar si aproximativ un sfert din Mare Crisium, restul fiind scufundat in umbra.

  Observati zona muntoasa in forma de gheara ce desparte in doua bazinele Serenitatis de Tranquillitatis, zona ce are ca terminatie Promotorium Archerusia. Observati de asemenea, craterul Taruntius, situat intre Mare Tranquillitatis si Mare Fecunditatis, dar si craterul Posidonius, la marginea de nord-est a Mare Serenitatis.

In prima foto din articol, observam marginea de vest a Mare Crisium. Trei sferturi din acest platou este in umbra, iar la terminal, se observa totusi doua cratere, unul pe sudul Mare Crisium, numit Picard, si unul la nord, numit Peirce.

Proclus, este craterul care este scos in evidenta cel mai mult in prima foto, deoarece prezinta un albedo foarte ridicat. In aceasta imagine ii straluceste in soare marginea interioara de est. Proclus, este situat pe Palus Somni, si in alte conditii de iluminare, acestuia i se pot vedea razele imprastiate de la nord-vest, pana la sud, acestea fiind ejectiile de la impactul ce a produs acest crater.

 Imaginile sunt prelucrari in Registax al unui video din care s-au scos cateva cadre, unite pentru a forma o singura imagine.

Varsta Lunii: 17 zile
Faza: 90 %(0% = Noua, 100% =Plina)
Distanta: 399796 km

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 03.09.2012
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


 
 
 

01 februarie 2013

Mare Fecunditatis si craterul Messier (video)

Messier (9x11 km), este un crater interesant de dimensiuni mici situat pe Mare Fecunditatis putin la stanga centrului acestui bazin. In ciuda faptului ca este de dimensiuni mici, acesta se face usor de remarcat cu un telescop de 8 inci (203 mm), deoarece se afla pe un platou intins si neted. Acest crater, are o forma alungita de la est spre vest, fiind asemanator cu un ochi, podeaua lui avand aceeasi forma ca si marginea lui.

Mai interesant decat Messier insa, este craterul satelit Messier A (11x13 km), aflat la stanga lui la o distanta de 21 km. De la acesta pornesc spre est, 2 raze impresionante si spectaculos de lungi comparativ cu marimea craterului. Acestea se intind pe o lungime de aproximativ 150 km, pana pe marginea de vest a Mare Fecunditatis, si au fost create de ejectiile de material din urma impactului ce a format acest crater. La vest, Messier A, mai are o buza, aceasta datorita asteroidului care a venit din directia est, formand craterul, iar materialele grele au ramas la buza craterului. Banuiesc, ca ambele impacturi Messier si Messier A, au au avut loc simultan. Messier, mai are cratere satelit in jurul lui, si anume Messier B (6 km) la nord-est, D (8 km), la sud-vest, dar si E, J si L .

Imaginile video sunt cu susul in jos cum se vede prin telescop.




Sistem optic: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 03/09/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

13 august 2011

Marile lunare de est-Mare Fecunditatis


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 2x zoom optic
Magnificatie totala 200x
Filtru: nu
Data: 12.03.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

Aceste imagini cu partea de est a Lunii sunt capturi video . In ele se vad marile Serenitatis si Tranquillitatis, Marea Crisium , Fecunditatis si Nectaris.Fotografiile mi se par foarte clare in ciuda faptului ca sunt capturi
.
        Mare Fecunditatis se afla sub Mare Tranquillitatis.Mare Fecunditatis ( "Marea fecunditatii" sau "Marea Fertilitatii") este o intindere de 840 km în diametru. Bazinul Fecuditatis s-a format în epoca pre-nectariana, în timp ce materialul care incadreaza Marea este din epoca nectariana. Acest bazin se suprapune cu Mare Nectaris, Tranquillitatis, şi bazinul Crisium. Mare Fecunditatis întâlneşte Mare Nectaris de-a lungul marginii de vest Fecunditatis. La marginea de est a Fecunditatis este craterul Langrenus.

LUPU VICTOR ASTRONOMY

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management