trafic.ro ranking

trafic.ro

09 februarie 2012

Planetele Sistemului nostru Solar. Referat astronomie


Aici găsiți informații despre planetele Sistemului nostru Solar.

     Soarele nostru, ține multe corpuri în spațiu, la distanțe foarte mari între ele, și forța lui ajunge până la marginea sistemului solar, de unde dacă îl privești, el este minuscul, nu așa cum îl privim noi de aici, la 150 de milioane kilometri depărtare.
Această stea, căreia ii aparținem cu toții, deoarece fără ea nu ar exista nimic, îndrăznesc să spun că este ca și un Zeu. El ține pe orbită planete, asteroizi, comete și alte corpuri. Cele mai mari sunt planetele.

Sistemul Solar este format din Soare şi obiectele astronomice gravitationale legate în orbită în jurul lui, toate formandu-se din colapsul unui nor molecular gigant, de aproximativ acum 4,6 miliarde de ani. Marea majoritate a masei sistemului (peste 99%) este în Soare. Dintre multe obiecte care orbitează Soarele, cea mai mare masă este în opt planete, ale căror orbite sunt aproape circulare și se află într-un disc aproape plat, numit planul ecliptic.
Este format din cele patru planete interioare, mai mici,: Mercur, Venus, Pământ şi Marte, de asemenea, numite planete terestre. Ele sunt în principal compuse din piatră și metal. Citeste mai multe aici: Referat planetele terestre din Sistemul Solar.

 Cele patru planete exterioare, giganții de gaz, sunt mult mai masive decât cele terestre. Două mari, Jupiter şi Saturn, sunt compuse în principal din hidrogen şi heliu, iar cele două planete îndepărtate, Uranus şi Neptun, sunt compuse în mare parte din gheată, cum ar fi apă, amoniac și metan, şi sunt adesea menţionate separat, ca "giganți de gheată".

Luăm fiecare planetă în parte, și voi da principalele date, dar voi începe cu inima Sistemului Solar, Soarele.

Soarele nostru, se roteşte în 26 de zile în jurul axei lui. Temperatura la suprafata este de 6000 ° C, La nucleu, temperatura ajunge însa la 15 milioane ° C, Diametrul Soarelui este de 1,395,161 km. Este de vârstă mijlocie (4,5 miliarde de ani), fiind o stea de dimensiuni medii. Atmosfera exterioară a Soarelui se numește "heliosfera", și se extinde dincolo de Pluton.

Planetele interioare:

Planeta Mercur Credit: NASA/Messenger.

Mercur se roteşte în jurul axei în 58 zile și 16 ore. Se învârte în jurul Soarelui (1 an mercurian), în 88 de zile. Temp maxima pe suprafata este de 350 ° C. Temperatura minima este de -170 ° C. Diametrul planetei este de 4,878 km, Gravitația este 0,38 x din cea a Pământului. Nu are luni, inele sau atmosfera. Trăsătura dominantă sunt cratere. Mercur a fost vizitata de Mariner şi sonda spaţiala Messenger.

Planeta Venus. Credit: NASA/Ricardo Nunes.

Venus, se rotește 243 de zile în jurul axei sale. Se învarte în jurul Soarelui în 224.7 zile. Temperatura medie: 480 ° C. Diametrul planetei este de 12,104 km, iar gravitația: 0,9 x din cea de pe Pamant. Prezinta un nivel ridicat de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. Nu are luni sau inele. A fost vizitata de Pioneer, Venera, Magellan, Galileo, și câteva alte sonde spaţiale.
Un articol interesant despre planeta Venus, este aici.

Planeta Pamant. Credit: NASA/Apollo 17

Pământul, se rotește în jurul axei 23 de ore și 56 min. Se învarte în jurul Soarelui în 365,25 de zile. Temperatura maximă pe Pamant este de 58 ° C, iar temperatura minimă este de -88 ° C. Gravitația: 1 x. Diametrul planetei noastre este de 12,756 km. Atmosfera este formată din azot și oxigen. Are 1 lună, și nu are inele. Suprafata Pământului este 75% acoperită cu apa.

Planeta Marte. Credit: NASA/ESA

Marte, se rotește în jurul axei în 24 de ore și 37 min. Se învarte în jurul Soarelui în 1.88 ani pamanteni. Temp maxima, este de 27 ° C. Temperatura cea mai scăzuta : -123 ° C. Diametrul: 6,794 km. Gravitația: 0.38 X din cea a Pamantului. Are o atmosferă subţire, formata din dioxid de carbon. Are 2 luni, și nu are inele. În 1996, un om de ştiinţă a găsit dovezi de existenta a unor bacterii fosilizate într-un meteorit care se crede că a provenit de pe Marte - probabil, cu mult timp în urmă, Marte a avut viata! A fost vizitata de Viking 1, 2, Pathfinder, Mars Global Surveyor, Spirit, Opportunity, Phoenix şi o serie de alte sonde spaţiale.

Planetele exterioare:

Planeta Jupiter. Credit NASA/JPL

Jupiter, se rotește în jurul axei in 9 ore și 48 min. Se învarte 11,86 ani în jurul Soarelui. Temperatura: -95 ° C. Diametrul planetei: 142,796 km. Gravitatia: 3 x decat cea a Pamantului. Compoziţia atmosferei: hidrogen si heliu. Are 63 luni descoperite până acum, și 1 inel mic. A fost vizitat de Pioneer 10, 11, Voyager 1, 2, și sonda spaţiala Galileo.


Planeta Saturn. Credit NASA/JPL

Saturn se rotește în jurul axei in 10 ore și 39 min. Se învarte 29,46 ani în jurul Soarelui. Temperatura: -180 ° C. Diametru: 120,000 km. Gravitația: 1.32 X decat cea a Pamantului. Compoziţia atmosferei: hidrogen și heliu. Are 60 de luni și un sistem de inele mare. A fost vizitat de Pioneer 10, 11, Voyager 1, 2, și de sonda spațiala Cassini.



 Planeta Uranus. Credit NASA/JPL/Voyager 2

Uranus se rotește în jurul axei în 16 ore și 48 min. Se învarte în jurul Soarelui în 84 ani. Temperatura: -210 ° C. Diametrul: 50,800 km Gravitația: 0.93x. Compoziţia atmosferei: hidrogen, heliu, amoniac şi metan. Are 27 luni, și câteva inele subţiri. Uranus este înclinat pe o parte. A fost vizitat de Voyager 2 în 1986.


Planeta Neptun. Credit NASA/JPL/Voyager 2

Neptun se rotește în jurul axei în 16 ore 3 min. Se învarte în jurul Soarelui în 164.8 ani. Temperatura: -220 ° C. Diametrul: 48,600 km. Gravitația: 1.23x a Pământului. Compoziţia atmosferei: hidrogen, heliu, metan şi amoniac. Are 13 luni și 3 inele subțiri, dar și 2 inele mari. A fost vizitat de Voyager 2 în 1989.


Planeta Pluton. Credit: NASA/ESA

Pluton se rotește în jurul axei în 6 zile și 9 ore. Se învarte în jurul Soarelui în 248 ani. Temperatura: -238 ° C. Diametrul: 3.000 km. Gravitația: 0.03x. Are o foarte subţire atmosferă. Are 1 lună, niciun inel. Luna, se numeste Charon, este jumătate din dimensiunea lui Pluton. Orbita lui Pluton este eliptică și inclinată, și traversează în interiorul orbitei lui Neptun.
Planetele filmate şi fotografiate de mine, până acum, sunt:
Marte

Jupiter
Saturn
Venus



Planetele Sistemului nostru Solar. Referat astronomie
Cele 8 planete ale Sistemului nostru Solar + 1 (Pluton).

Sistemul Solar este și casa unor serii de regiuni populate de obiecte mai mici. Centura de asteroizi, care se află între Marte şi Jupiter, este similara cu celelalte planete terestre, deoarece este compusă în principal din asteroizi de piatra și metal. Dincolo de orbita lui Neptun se afla Centura Kuiper şi discul dispersat.
Obiectele trans-Neptuniene, sunt compuse în mare parte din gheata, cum ar fi apă, amoniac şi metan. În cadrul acestor populaţii, cinci obiecte individuale, Ceres, Pluton, Haumea, Makemake şi Eris, sunt recunoscute a fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de gravitația lor, şi sunt numite astfel, planete pitice.
 În plus faţă de miile de corpuri mici, în aceste două centuri, se află diverse alte corpuri, cum ar fi comete şi praf interplanetar, care circulă liber între regiuni.

                     Planetoidele cu orbita dincolo de Pluton.


Un planetoid dincolo de Pluton a fost descoperit pe 14 noiembrie 2003, în San Diego, California, fiind cel mai îndepărtat corp ceresc descoperit din Sistemul Solar. Este numit Sednadupă zeiţa mării eschimosilor şi are o traiectorie lungă în jurul Soarelui.

Înainte de Sedna, Quaoar, a fost descoperita pe 4 iunie 2002, în Pasadena, California, de asemenea, dincolo de Pluton. Nu există încă nici un simbol pentru Quaoar, dar interpretarea a apărut deja: ea a primit numele după zeul care a creat lumea tribului nativ american Tongva.

Primul planetoid descoperit, cu orbita mai mare decât cea a lui Pluton, a fost Varuna pe 28 noiembrie, 2000. Ixion a fost descoperit pe 03 aprilie 2002.

Din ce în ce mai mulți astronomi iau în considerare Pluton, Varuna, Ixion, Quaoar și Sedna ca planetoide din centura Cuiper și se așteaptă să se descopere noi planetoide similare lui Sedna.


Lunile planetelor Sistemului Solar, scalare la Luna Pamantului..

Pentru un telescop mai bun.


Dacă vă interesează:
Caracteristicile topografice ale Lunii:

Cratere
Munti
Mari (mare)
Lacuri, golfuri, mlastini

Craterele lunare pe zone:

-Cratere de nord
-Cratere de sud
-Cratere de est 
-Cratere de vest
-Cratere de centru


Astronomie : Harti Lunare. Fotografii ale Lunii cu numele craterelor.Atlas lunar.

Harta fotografica a Lunii: Zona de NORD. Atlas Lunar.
  Harta fotografica a Lunii: Zona de SUD. Atlas Lunar.      
  Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar.    
  Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar. 
  Harta fotografica a Lunii: Zona de CENTRU. Atlas Lunar. 

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.


Urmăriți-mă pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
                          Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management