10:29
Lupu Victor
 |
| 18 cadre, în Registax. |
 |
| 419 cadre, în Registax. |
 |
| 252 cadre, în Registax. |
 |
| 80 cadre, în Registax. |
 |
| 215 cadre, în Registax. |
 |
| 1 cadru, în Registax. |
Porter (52 km), Rutherfurd (48 km), Blancanus (105 km), Maginus (163 km) şi Clavius. Acestea sunt craterele din aceste imagini. Unele sunt în umbrã, altele parţial, şi altele vizibile în toatã splendoarea lor.
Craterul Clavius (225 km) este cel mai notabil. Nu am reuşit decât acum sã îi observ caracteristicile mai în detaliu. Putem vedea podeaua acestuia dar şi marginea interioarã de sud mult mai clar la aceastã fazã a Lunii.
Craterul Clavius nu poate fi detectat în niciun caz cu ochiul liber ci doar printr-un binoclu sau un telescop astronomic, deoarece nu are un albedo ridicat, şi nici raze de la impactul care l-a produs, chiar dacã diametrul lui este foarte mare.
Pe podeaua acestuia, observãm arcul de cratere arhicunoscut, care îl caracterizeazã. Acest lanţ este enigmatic dupã pãrerea mea. Este clar cã existã o legãturã strãnsã între ele, toate provenind de la acelaşi corp, care s-a dezintegrat înainte de impactul cu solul lunar. Dar întrebarea mea este, pãnã la care crater se întinde acest şir? Dacã le enumerãm, de la cel mai mic, pãnã la cel mai mare, ele sunt: Clavius J (12 km), N (13 km), C (21 km), D (28 km), şi Rutherfurd, cel mai mare, situat pe marginea lui Clavius.
Dar nu cumva este posibil ca din acest lanţ sã mai facã parte încã un crater, unul şi mai mare decât Rutherfurd, care este situat în exteriorul lui Clavius, şi care se numeşte Gruemberger? E foarte puţin probabil, deoarece acesta nu urmeazã direcţia arcului de cratere, deşi pare, în aceste imagini, cã ar închide seria de cratere. Pe lângã asta, Gruemberger (94 km) este mult mai vechi, cu marginea tocitã, iar craterele din arc, au marginile ascuţite, bine definite.
Încã o problemã care ar fi, este de ce aceste cratere de pe podeaua lui Clavius, sunt în formã arcuitã? Este posibil ca acel corp mai mare de la care provin aceste cratere, sã îşi fi schimbat direcţia când s-a descompus înainte de impact? Cum se poate aşa ceva? Mã gândesc la alt rãspuns al problemei. Nu cumva, acest arc de cratere sã se fi produs din altã cauzã? Poate nu provine de la un corp din spaţiu, ci chiar de pe Lunã. Poate, doar poate zic, în urma unui alt impact mult mai puternic ce a format un crater oarecare din împrejurimi, iar resturile excavate din timpul lovirii acelui corp, au fost spulberate la o înãlţime mare şi s-au reîntors pe solul lunar, în forma arcuitã. Ar fi cea mai plauzibilã explicaţie.
Care ar fi acel crater din împrejurimi, nu ştiu , dar cu siguranţã trebuie sã fie nou, din aceeaşi perioadã cu arcul de cratere.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.
În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.
Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer
Craterul Clavius (225 km) este cel mai notabil. Nu am reuşit decât acum sã îi observ caracteristicile mai în detaliu. Putem vedea podeaua acestuia dar şi marginea interioarã de sud mult mai clar la aceastã fazã a Lunii.
Craterul Clavius nu poate fi detectat în niciun caz cu ochiul liber ci doar printr-un binoclu sau un telescop astronomic, deoarece nu are un albedo ridicat, şi nici raze de la impactul care l-a produs, chiar dacã diametrul lui este foarte mare.
Pe podeaua acestuia, observãm arcul de cratere arhicunoscut, care îl caracterizeazã. Acest lanţ este enigmatic dupã pãrerea mea. Este clar cã existã o legãturã strãnsã între ele, toate provenind de la acelaşi corp, care s-a dezintegrat înainte de impactul cu solul lunar. Dar întrebarea mea este, pãnã la care crater se întinde acest şir? Dacã le enumerãm, de la cel mai mic, pãnã la cel mai mare, ele sunt: Clavius J (12 km), N (13 km), C (21 km), D (28 km), şi Rutherfurd, cel mai mare, situat pe marginea lui Clavius.
Dar nu cumva este posibil ca din acest lanţ sã mai facã parte încã un crater, unul şi mai mare decât Rutherfurd, care este situat în exteriorul lui Clavius, şi care se numeşte Gruemberger? E foarte puţin probabil, deoarece acesta nu urmeazã direcţia arcului de cratere, deşi pare, în aceste imagini, cã ar închide seria de cratere. Pe lângã asta, Gruemberger (94 km) este mult mai vechi, cu marginea tocitã, iar craterele din arc, au marginile ascuţite, bine definite.
Încã o problemã care ar fi, este de ce aceste cratere de pe podeaua lui Clavius, sunt în formã arcuitã? Este posibil ca acel corp mai mare de la care provin aceste cratere, sã îşi fi schimbat direcţia când s-a descompus înainte de impact? Cum se poate aşa ceva? Mã gândesc la alt rãspuns al problemei. Nu cumva, acest arc de cratere sã se fi produs din altã cauzã? Poate nu provine de la un corp din spaţiu, ci chiar de pe Lunã. Poate, doar poate zic, în urma unui alt impact mult mai puternic ce a format un crater oarecare din împrejurimi, iar resturile excavate din timpul lovirii acelui corp, au fost spulberate la o înãlţime mare şi s-au reîntors pe solul lunar, în forma arcuitã. Ar fi cea mai plauzibilã explicaţie.
Care ar fi acel crater din împrejurimi, nu ştiu , dar cu siguranţã trebuie sã fie nou, din aceeaşi perioadã cu arcul de cratere.
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.
În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.
 |
| Imagine din 30 aprilie 2012. |
Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer
Posted in: Craterul Clavius,Craterul Longomontanus si Maginus,Galerie imagini Registax
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu