trafic.ro ranking

trafic.ro

31 iulie 2015

Observarea cerului: Stelele. Referat astronomie.

Soarele pe 16 noiembrie 2011.

Referat astronomie. Partea a patra. Stelele.


Am trecut în revistã prin mai multe articole, ceea ce puteţi observa cu sau fãrã telescop, pe cerul nopţii. (1, 2, 3) Am ajuns la ultimul articol, în care vom discuta despre observarea stelelor.

Primul lucru pe care îl amintesc aici pentru observare, este observarea unor stele binare. Soarele nostru nu este un sistem de stea binarã, însã în galaxia noastrã existã stele binare, în care este implicatã încã o stea (un soare), iar acestea sunt blocate pentru a se orbita una pe cealaltã.

De exemplu dacã gãsiţi steaua Albireo, localizatã în interiorul "triunghiului de varã" (format din stelele Deneb, Vega şi Altair), aceasta printr-un telescop astronomic va fi observatã având lângã ea, încã o stea. Amândouã au culori diferite. Una este portocalie, iar cealaltã alb-albãstruie. Acestea se orbiteazã datoritã atracţiei gravitaţionale mutuale. Ele orbiteazã de fapt centrul lor comun de masã.

Alte lucruri interesante de observat, sunt roiurile de stele (clusters). În Hercule, puteţi gãsi un astfel de roi, numit Roiul Globular, datoritã formei lui globulare. Sunt peste 100 de astfel de roiuri în galaxia noastrã.

Cu un aparat foto ataşat la telescop, se pot fotografia stele care mor, acestea arãtând ca un inel, sau nebuloasã planetarã. Prin observarea lor, ne putem da seama cum va arãta şi soarele nostru peste cca 6 miliarde de ani când îşi va lepãda învelişul şi va muri.

Puţin mai jos de steaua ce formeazã munerul Carului Mare, existã o galaxie interesantã numitã Whirlpool Galaxy, deoarece aceasta nu se vede oblic de pe Pãmânt, ci de deasupra planului acesteia putându-se observa întreg discul ei.

Unele dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer, par să formeze cu altele grupuri de stele privite de pe Pământ. Acestea au numele de constelații. Acestora li s-au dat nume cu mult timp în urmă de greci sau arabi. Oamenii au crezut că văd forme de animale sau zei, şi au numit acele constelații după ele.

Oamenii au avut tendința de a face diferenţe încă din cele mai vechi timpuri: fac diferenţe între ei, între grupuri, văd formele norilor care seamănă cu iepuri, elefanţi etc, şi aşa au făcut de ce nu, şi cu stelele, delimitându-le în grupuri de stele, pe care le-au numit constelații.

În primele luni ale anului, vedem constelaţiile iernii, iar cele mai interesante dintre ele sunt Orion, Andromeda şi Taurul.

Constelaţiile nu atată aşa dacă le-ai privi de pe o planetă din alt sistem solar. Să zicem că o stea din constelaţia Taur ar avea planete şi cineva ar observa cerul de acolo, acesta ar vedea o altă hartă stelară, deoarece poziţia lui în cosmos este alta, şi cunoaşte constelații cu denumiri pe care noi nu le avem pentru că noi nu vedem aranjarea stelelor aşa cum o vede el, dar nici el pe a noastră. De exemplu, pentru observatorul din altă constelaţie, constelaţia Orion va avea altă configuraţie a stelelor, şi de aceea va avea şi un alt nume.

Stelele sunt foarte variate ca mărime, culoare, compoziţie şi strălucire. Cele strălucitoare nu sunt neapărat mari, ci pot fi pur şi simplu aproape de noi, iar cele mici, mai puţin strălucitoare, pot fi de fapt nişte stele gigant de zeci sau sute de ori mai mari ca soarele nostru, însă sunt foarte departe de noi. Deci, cosmosul este înșelător fără măsurători care să elucideze aceste mistere.

Aveți întrebari despre planete la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

30 iulie 2015

Imagini video cu Saturn prin telescop.

În acest articol vizionăm imagini video cu planeta Saturn prin telescop. La acea dată, frumoasa planetă inelată se găsea la o distanţă mai mică decât cea medie de 1,4 miliarde km de Soare, şi anume la 1,34 miliarde km. Tot la acea dată, planeta se afla cu inelele înclinate spre noi.

Am vrut să văd această planetă de la apropieri şi la expuneri diferite. Atmosfera a fost severă cu observarea planetei când zoom-ul camerei a fost la maxim, dar la zoom moderat Saturn s-a văzut acceptabil. În unele momente se disting separaţiile dintre inele (diviziunea Cassini), şi chiar şi un pic din caracteristicile de pe planetă.

Imagini capturi din aceste clipuri sunt aici.








Planeta: Saturn
Magnitudine: 0.30
Distanța: 8,99 UA (1 344 884 857 km)
Iluminata: 100%

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-newtonian, 20 mm Plossl, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 06.06.2015
Locație: Baia Mare, România
Prelucrare: FastStone Image Viewer




29 iulie 2015

Index Astronomie Astrofotografie.

Jupiter planet.

Jupiter and its moons
Finding Arcturus through my telescope.
Jupiter videoed
Celestial objects for common telescopes
Mapping and naming the Moon craters
Astronomy Now
Important celestial events
The Moon - Clavius (crater) Astrofotografia Lupu Victor
Casatus crater filmed from Earth
Craters on the surface of the moon
Astrophotography Nikon D80
Night falls on Santbach crater
Beautiful morning on Pitatus crater (region)

C.C.

Imagini.cu.luna plina
Cartografierea craterelor Lunii
Cand va fi urmatoarea Luna plina?
Cel mai bun binoclu de astronomie
Imagini cu planeta Venus
Dslr (hdr) astrophotography Jupiter
de ce este luna o sursa de lumina
Care sunt cele 8 planete ale Sistemului nostru Solar?
Asezarea planetelor in sistemul nostru solar
Cum arata Venus telescop
Aplicatie stele mobil.
Cate rotatii face pamantul in jurul axei sale in 24 de ore?
Informatii si imagini despre fiecare planeta a sistemului solar
Informatii despre planete.
Criterii de alegere a telescoapelor.
Cand e urmatoarea luna plina
Fazele lunii in luna decembrie 2015
De ce nu simtim cand se roteste pamantul?
Telescop foto luna.
Ce se intampla pe luna?
Cate stele are universul?
Planete vizibile in 2015.
Cum se vad planetele prin telescop?
ce asemanari si deosebiri sunt dintre luna si soare
cum se vede universul prin telescop
ce sunt petele de pe Luna?
ce inseamna cand apare luna mare?
Aplicatie identificat stele.Axa Soarelui.
Luna plina si luna noua foto.
Care sunt planetele sistemului solar imagini cu ele si cum se numesc
puterea de apropiere a unui binoclu

datele astronomice ale zilei
de ce urla cainii la luna plina
diametrul sistemului solar
lungimea elipsei pamantului
cum sunt aranjate planetele
sistemul solar proiect
ordinea planetelor




Grimaldi crater.


Imagini telescopice cu Luna si Venus.
Eratosthenes on a map of the moon
Hyperion t-adapter m43/t-2
Nikon telescope adapter
What telescope can see craterw on moon clearly?
Where is Archimedes located on the moon?
Astronomy bright stars.Orion nebula through binoculars.
Saturn images by 8 inch.
Splendors of the Universe: 2015 Astronomy Calendar with Daily Moon I
Telescope images of kepler crater.
Moon telescope images 2014.
What is the difference between apogee and aphelion?
Images of lunar clavius crater
Extreme pictures of the moon.
SHARP IMAGES OF THE MOON
Moon's Carpathian mountais
orion nebula 6inch scope
Telescope images of Saturn.
Image of jupiter planet.
telescopic photos of the moon
in which constellation will comet pons winnecke be january 2015
Venus aphelion and perihelion
DSLR mount for telescope
video from telescope 20"
in which constellation will comet pons winnecke be january 2015
real time astronomy images
EQ4 EQ5 dual axis motor drive remote control schmetic
The moon real colour
telescopes that can see the moon
jupiter celestron 8 photo
video astronomy
saturn from telescope on earth
venus observation
where is mons dieter on the moon



Titluri:

(Poze prin) Telescopul meu: C8-N (CELESTRON 8" NEWTONIAN) telescope review-magazine 1585
Cel mai mare crater de pe Luna Craterul Bailly Poze prin telescop 1172
... si ... Cratere lunare de nord vazute prin telescop. 987
Sabine si Ritter Cratere lunare Imagini prin telescop astronomic 544
Luna artistica prin telescop 442
Nikon D80 DSLR vs.Camera video Sony CX105 417
Planeta Jupiter in Registax-Observarea planetei-Imagini astronomice 414
Video si astrofotografie prin telescop cu Sony CX105.Astronomie digitala
Mare Frigoris 368
Imagini cu detalii prin telescop Gassendi Cratere lunare Referat astronomie 332
Craterele Strabo si Thales-imagini astronomice 320
Luna Noua la doua zile Poze prin telescop astronomic 310
Intrebare astronomie Ce crater este acesta? 283
Poze cu Luna prin telescop Mare Spumans Firmicus si Apollonius in Registax 267
Snapshots Luna-partea de sud-est a Lunii 224
Craterul Kepler-descriere si poze prin telescop. 220
Capturi rapide cu Luna prin telescop 206
Craterul Demonax. Poze cu Luna prin telescop 204
Observare Luna-cateva cratere 186
Snellius si Hase Fotografii prin telescop 182
Imagini Video HD prin telescop astronomic Craterul Fracastorius de pe Luna 177
Estul golfului Sinus Iridium in imagini Registax 159
Imagini video HD prin telescop astronomic Craterul Meton de pe Luna 157
Poze cu Luna prin telescop craterul Moretus 157
Video astronomic cratere lunare prin telescop  151
Imagini video Luna zona marilor Serenitatis-Tranquillitatis prin telescop 142
Mare Undarum in lumina-imagini cu Luna prin telescop 140
Toți ochii pe Schiller. Noi astro-imagini cu cratere lunare. 139
Frumosul crater Janssen filmat cu telescopul astronomic amatorial 136
Cratere lunare prin telescop astronomic Geminus si Franklin 132
Mununatul Maginus de pe Luna in imagini prin telescop astronomic 132
Poze apropiate cu polul sud al Lunii Simpaticul crater Moretus 128
Orontius si complexul de craterele ce formeaza un scorpion. 124
Imagini prin telescop cu adevărat uimitoare de la polul sud al Lunii. 124
Registax: 120
Razele craterului Copernicus Imagini prin telescop procesate in Registax 120
[FullHD] Video craterul ... prin telescop astronomic 120
Poze prin telescop Craterul lunar Vendelinus 110
Astrofotografie craterul lunar Schomberger 106
O privire in detaliu a Lunii prin telescop (Video) 103
Cratere fotografiate prin telescop astronomic 103
Astroinfo 102
Imagini Video HD prin telescop astronomic Craterul  101
Uriasul crater Janssen de pe Luna prin telescop. Imagini Registax. 97
Regiunea dintre craterele ...
Craterul...de pe Luna prin telescop astronomic

Altele:

Pleiadele Cele Sapte Surori sau Closca cu Puii Imagini prin telescop astronomic 1873
Constelatia Orion Imagini DSLR Nikon D80 Astronomie observationala 706
Luna azi dimineata prin telescop Nikon D80 si Hyperion 633
Luna azi dimineata prin telescop Nikon D80 si Hyperion 631
Harta fotografica a Lunii: Zona de NORD Atlas Lunar. 418
Luna in lumina-Culorile Lunii 386
Conjunctia Jupiter si Venus Imagini DSLR Nikon D80 360
Luna si Jupiter prin telescop noiembrie 2012 295
Astronomie fara telescop Soarele prin camera video si filtru solar 254
Jupiter aseara cu DSLR si HDR 237
Soarele Poze telescop astronomic 19 mai 2013 214

Istoria astronomiei



28 iulie 2015

Planeta Jupiter.Imagini prin telescop. (Registax)

1708 cadre video, în Registax.
3747 cadre video, în Registax.

Planeta Jupiter este uşor de observat o dată ce o reperezi pe cer cu un telescop, dar nu întotdeauna îţi întrece aşteptările în privința calitătii imaginii în caz că o fotografiezi sau o filmezi. Acest lucru se întâmplă pentru că în cea mai mare parte totul depinde de calitatea atmosferei. Dacă sunt turbulenţe ale atmosferei, sau praf, nu te vei bucura de un rezultat deosebit. De asemenea, trebuie să te asiguri că locul ales pentru observare nu este o zonă a luminată artificial de stâlpi sau să nu te afli în oraş, unde ambele probleme descrise mai sus, afectează drastic imaginea planetei. Deci, foarte mult ţine de norocul pe care îl ai în noaptea respectivă pe care ţi-ai ales-o pentru observare.

Jupiter aici, este văzut fără pata lui binecunoscută. Probabil, dacă mai aşteptam câteva ore aceasta intra în decor, ştiind faptul că rotaţia pe axa proprie a acestei frumoase planete, durează doar 9 ore şi 48 minute. Cu o seară înainte, pe 11 martie 2014, am reuşit să îmi sincronizez iesirea la observaţii când pata roşie a planetei era orientată spre noi.

Chiar dacă pata nu este vizibilă aici, încă îi putem admira benzile maronii ce o înconjoară.

Imagini DSLR sunt aici.


Planeta: Jupiter
Distanța: 719 565 758 km. (4,81 U.A.)
Iluminat: 99,2%
Magnitudine: -1.93

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-130
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 12 martie 2014
Ora: 20:30
Editare: Registax, FastStone
Locație: Baia Mare, România



27 iulie 2015

11 martie 2014 Arhiva astrofoto prin telescop.

11 martie 2014 Arhiva astrofoto prin telescop. Planeta Jupiter.
Aceste imagini procesate în Registax, sunt diversificate ca editare pentru a observa cât mai multe detalii ale planetei Jupiter.

Înapoi la Arhivă







Înapoi la Arhivă


26 iulie 2015

Video planeta Jupiter Celestron Newtonian 203 mm telescope.

Acesta este Jupiter cu tranzit Marea Pată Roșie (GRS-Great Red Spot) în seara zilei de 11 martie 2014

Cea mai mare planetă ca diametru dintre absolut toate planetele pe care le ţine soarele nostru atât de generos, nu ne epuizează interesul de a o contempla prin diferite metode, cu ochiul liber, cu binoclu sau cu un telescop astronomic, fie că o privim doar, sau o filmăm/fotografiem. 

Aici Jupiter este surprins într-un video printr-o cameră ataşată la telescop. Observăm subtil în partea stângă pe emisfera sudică şi faimoasa pată roşie, pe lângă benzile maronii ce înconjoară planeta 360 de grade. Cele mai accentuate sunt cele două benzi situate aproape de ecuator.

Iaginile procesate in Registax pot fi vizualizate aici.




Planeta: Jupiter
Distanța: 718 069 779 km. (4,80 U.A.)
Iluminat: 99,2%
Magnitudine: -1.93

Instrument astronomic: Celestron C8 "-Newtonian telescope 
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX-130
Mod Video: Full HD progressive 1920x1080
Filter: no
Data: 11/martie/2014
Locatie: Baia Mare, Romania
Procesare/editare: Sony Vegas 10

Video Jupiter planet Celestron Newtonian telescope 8"
Imagine cu Jupiter din 12 martie 2014. Procesare Registax.


25 iulie 2015

6 noiembrie 2011 Arhiva astrofoto prin telescop.

6 noiembrie 2011 Arhiva astrofoto prin telescop.

Inapoi la Arhiva.




Inapoi la Arhiva.

24 iulie 2015

Lista constelațiilor. Este diferit cerul pe emisfera sudicã faţã de cea nordicã?

Are emisfera de sud a Pământului aceeaşi observare a constelaţiilor ca emisfera nordică?

Aşa cum o jumătate a Pământului este în emisfera nordică iar cealaltă jumătate este în cea sudică, aşa şi jumătate din cer pe care poţi să îl vezi este în nord, şi jumătate în sud.

Oamenii din emisfera nordică, cum sunt eu în Baia Mare, România, pot vedea Carul Mare în fiecare noapte senină a anului, dar şi stele ca Vega, Capella şi Arcturus pot fi observate aproape în fiecare noapte.

Cei de pe emisfera sudică totuși, nu pot vedea Carul Mare deloc, la fel nici Polaris, Cassiopeia şi alte stele ale nordului. În Australia sau Africa de sud observatorii pot vedea Vega, Capella şi Arcturus dar pentru perioade scurte de timp în timpul unor anumite sezoane ale anului. Capella de exemplu apare foarte jos la orizont puţin în serile de vară din Australia.

Locuitorii emisferei sudice pot vedea însă câteva stele faimoase pe care cei din nord nu le văd. Crucea Sudului nu apune niciodată din Noua Zeelandă şi sudul Australiei, la fel şi Alpha Centauri cu Agena şi Canopus, a doua stea ca strălucire de pe întregul cer.

Văd cei din emisfera sudică cele 12 zodiacuri ca şi noi?

Zodiacul este o bandă de 12 constelații in jurul eclipticului.
Acestea sunt:
Aquarius, Vărsătorul
Aries, Berbecul
Cancer, Racul
Capricorn, Capra
Gemini, Gemenii
Leo, Leul
Libra, Balanța
Pisces, Peştii
Sagittarius, Săgetătorul
Scorpius, Scorpionul
Taurus, Taur
Virgo, Fecioara


Constelațiile vizibile de pe emisfera sudică, văzute din orașul sudic Punta Arenas, Chile. Credit: Stellarium.


Constelațiile de pe emisfera sudică (unele sunt vizibile în unele sezoane din emisfera nordică):
Acestea sunt:

Apus, pasărea paradisului
Ara, altarul
Carina, cheile navei
Centaurus, centaurul
Chamaeleon, cameleonul
Circinus, compasul
Crux, Crucea Sudului
Dorado, peștele-spadă
Eridanus, râul
Grus, macaraua
Hydrus, șarpele de apă
Indus, indianul
Lepus, iepurele
Mensa, masa
Musca, musca
Norma, supraveghetorul
Octans, octantul
Pavo, păunul
Phoenix, phoenix
Pictor, șevaletul
Reticulum, plasa
Triangulum Australe,  triunghiul de sud
Tucana, toucan
Vela, pânzele navei
Volans, peștele zburător

Constelațiile vizibile de pe emisfera nordică, văzute din orașul nordic Tromsø. Credit: Stellarium.

Constelațiile de pe emisfera nordică (unele sunt vizibile în unele sezoane din emisfera sudică):
Acestea sunt:

Andromeda, printesa
Antlia, pompa
Aquila, vulturul
Auriga, birjarul
Bootes, păstorul
Caelum, dalta
Camelopardalis, girafa
Canes Venatici, câinii de vânătoare
Canis Major, câinele mare
Canis Minor, câinele mic
Cassiopeia, regina
Cepheus, regele
Cetus, balena
Columba, porumbelul
Coma Berenices, părul lui Berenice
Corona Australis, coroana de sud
Corona Borealis, coroana de nord
Corvus, cioara
Crater, cupa
Cygnus, lebăda
Delphinus, delfinul
Draco, balaurul
Equuleus, calul mic
Fornax, cuptorul
Hercules, eroul
Horologium, ceasul
Hydra, șarpele de apă
Lacerta, sopârla
Leo Minor, leul mic
Lupus, lupul
Lynx, râsul
Lyra, harpa
Microscopium, microscopul
Monoceros, unicornul
Ophiuchus, the sepent holder
Orion, vânătorul
Pegasus, calul zburător
Perseus, asasinul Medusei
Pisces Austrinus, pește de sud
Puppis, pupa navei
Pyxis, busola navei
Sagitta, săgeata
Sculptor, sculptorul
Scutum, scutul
Serpens, șarpele
Sextans, sextantul
Telescopium, telescopul
Triangulum, triunghiul
Ursa Major, ursul mare
Ursa Minor, ursul mic
Vulpecula, vulpea mică


Văd cei de pe emisfera sudică steaua nordului?

Cei de pe emisfera sudică nu pot vedea steaua Polaris (Nordului).
Bazându-ne pe poziţia ei, Sigma Octantis poate fi considerată "Steaua Sudului", dar în comparaţie cu Polaris, aceasta este prea slab strălucitoare să fie ca punct de referinţă convenabil pentru observatorii de stele şi navigatori.

Ai putea vedea Steaua Polaris dacă eşti aproape de ecuator, la orizont, dar pentru un timp scurt.

Au cei de pe emisfera sudică propriile constelații care nu se văd niciodată de pe emisfera nordică?

Există constelaţii pe emisfera sudică, la sudul zodiacului, care nu pot fi observate de pe emisfera nordică, şi invers, constelaţiile situate pe cea mai nordică secţiune a cerului nostru, nu se pot vedea de pe emisfera sudică.

Multe din constelaţiile cunoscute văzute din Europa sau America de nord, nu sunt vizibile din Australia, America de sud sau Africa de sud, sau sunt atât de aproape de orizont că sunt vizibile doar parţial pentru un timp foarte scurt.
Noi pe emisfera nordică vedem foarte uşor Orion, Sirius, Hyades, Gemeni sau Pleiade, dar nu vedem Crucea Sudului sau Norul Magelanic decât dacă suntem destul de aproape de sud.

Aveți întrebari despre planete la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

23 iulie 2015

Zona de nord-est a Lunii văzută prin telescop astronomic.



Nordul Lunii are multe caracteristici interesante deşi nu multe ca alte zone. Primele lucruri la care mă gândesc când vine vorba despre această zonă, sunt golful Sinus Iridum, Craterul Plato, Aristarchus, Aristoteles şi Mare Frigoris. Dintre acestea doar Sinus Iridum şi Mare Frigoris se pot distinge printr-un binoclu, dar şi Plato, în unele condiţii de iluminare. La sudul Sinus Iridum este cel mai mare bazin de pe lună, Oceanus Procellarum, care se întinde pe toată partea nord-vestică a acesteia.

În aceste imagini nu sunt observate toate craterele de nord ale Lunii. Hărţi fotografice ale acestei zone sunt aici.

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.




Magnitudine: -11.90
Faza: 0.86
Distanța: 400,253 kilometri
Iluminată: 85,8% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Oculare: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 06.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

20 iulie 2015

Video HD prin telescop astronomic Schickard Phocylides Nasmith de pe Lună.



În acest video de câteva minute, avem o observare a craterelor de sud-vest ale Lunii, cum ar fi Schickard (227 km), cel mare din centrul imaginilor, Phocylides şi Nasmith situate la sudul acestuia, şi craterul Inghirami (91 km), care este localizat pe marginea Lunii, fiind văzut oval şi scufundat în întuneric.

Imagini foto extrase din acest video, sunt aici.

Magnitudine: -12.03
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 92,2%

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130

Mod video: 1080p
Filtru: nu

Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Sony vegas, FastStone Image Viewer

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.





17 iulie 2015

Imagini Registax cu Grimaldi și Hevelius cratere de pe Lună.

1711 cadre video, în Registax.
201 cadre video, în Registax.
2397 cadre video, în Registax.
267 cadre video, în Registax.
155 cadre video, în Registax.
1 cadre videi, în Registax.

Am mai publicat imagini cu aceeaşi zonă a Lunii din aceeaşi seară în alte articole cum ar fi aici, însă acelea nu au fost procesate în Registax.

Regiunea despre care este vorba aici este cea de vest, unde observăm un crater mare numit Grimaldi (430 km). Acesta este cunoscut mai degrabă ca fiind un bazin decât un crater, şi este situat la vestul bazinului Oceanus Procellarum, iar în aceste imagini vedem o parte destul de mare a acestuia.

Acest mic bazin este cunoscut şi pentru fenomenul lunar tranzitoriu (transient lunar phenomenon sau TLP), care presupune bliţuri de lumină ocazionale, pete de culoare şi zone de vizibilitate în neclară.

În această zonă au fost detectate şi emisii de gaze de asemenea, folosindu-se spectroscopia.

Imagini video din care au fost extrase aceste imagini sunt aici.
Imagini capturi video simple (snapshots), sunt aici.


Magnitudine: -12.03
Faza: 0,97
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 96,7% (0% = Noua, 100% = Plina)

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Cratere vizibile aici sunt: Grimaldi (430 km), Hevelius (106 km), Lohrmann (31 km), Damoiseau (37 km) si Hermann (16 km).




13 iulie 2015

Caracteristici întunecate și luminoase ale estului Lunii.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Estul Lunii este interesant de observat şi prin binoclu şi prin telescop. Aici întâlnim bazine mari distincte între ele, cum sunt Mare Crisium, Serenitatis şi Tranquillitatis, Fecunditatis şi Nectaris.

Acestea ar fi părţile întunecate ale Lunii. Cu părţile luminoase ale Lunii este o altă istorie. Acestea sunt luminoase datorită faptului că au un albedo foarte ridicat, fiind materiale excavate în urma impacturilor care s-au împrăștiat ca nişte raze, şi care în contact cu lumina soarelui au o strălucire mare. Dintre acestea identificăm un crater mic de la vestul bazinului Mare Crisium numit Proclus (28 km), dar care devine foarte evidențiat cand este Lună plină, în jurul lui observându-se raze ca nişte spice. În aceeaşi situaţie este şi alte 2 cratere tot mici de la sud-estul Lunii, numite Stevinus A (8 km) si Furnerius A (12 km).

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.



Magnitudine: -11.90
Faza: 0.86
Distanța: 400,253 kilometri
Iluminată: 85,8% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Oculare: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 06.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

11 iulie 2015

Luna sud-vest prin telescop astronomic. Distanțe între cratere





Toatã suprafaţa Lunii este interesantã, mai ales observatã printr-un telescop. E adevãrat, de aici de pe Pãmânt, nu putem sã ne bucurãm de întreaga ei suprafaţã, ci doar de 59 % din ea, pentru cã îşi pãstreazã aceeaşi faţã spre noi, fãrã sã ne bucurãm de "spatele ei", faţa nevãzutã, sau "partea întunecatã" a ei.

Ne mulţumim şi cu atât însã, nu avem de ales.

Imaginea din acest articol, ne aratã partea de sud-vest a Lunii. Ce putem vedea aici, sunt multe caracteristici interesante, cu cratere de diverse forme, unele de-a dreptul interesante, cum este Tycho cu razele lui, sau Gassendi (110 km) care seamanã cu un inel cu piatrã de diamant şi care la această dată se află la terminator, acolo unde lumina întâlneşte întunericul.

Mai identificãm aici alte cratere deosebite ca Clavius (225 km),  la sudul lui, Tycho (85 km). Amândouă, pot fi observate şi printr-un binoclu, dar în mod diferit. Clavius, pentru dimensiunea lui foarte mare, iar la Tycho, nu putem sã observãm craterul în sine printr-un binoclu, ci razele de un albedo intens, ce pornesc de la el, în acest fel putând sã ne dãm seama unde este localizat. Totuşi, razele craterului Tycho nu sunt vizibile în orice condiţii de iluminare. Pentru a fi observate, lumina soarelui trebuie sã batã din plin, de la un unghi mare, cum este atunci când faza Lunii este aproape plinã.

Numai un bazin întâlnim pe aceastã parte a Lunii, şi anume Mare Humorum.

În ultima imagine am etichetat câteva cratere şi distanţele dintre ele pentru a estima cât de mare este dimensiunea Lunii. Putem deci vedea că între Gassendi situat pe vestul Lunii şi Langrenus (132 km) situat pe estul Lunii, sunt 2,959 Km






Magnitudine: -11.90
Faza: 0.86
Distanța: 400,253 kilometri
Iluminată: 85,8% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Oculare: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 06.11.2011
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

09 iulie 2015

Video Astronomie Telescop Luna cratere Pythagoras, Babbage, J. Herschel într-un video HD.



In aceste imagini video, se vad pe marginea Lunii, craterul Babbage (144 km.), J. Herschel (156 km), Philolaus (71 km) şi Oenopides (67 km). Toate aceste cratere lunare sunt situate pe nordul Lunii.
Pentru a vizualiza imaginile capturi video ale acestui clip, apăsati aici.

Babbage are o adancime de 2 km. Este un crater vechi lunar, situat în apropiere de marginea de nord-vest a Lunii, numit după Charles Babbage. Acesta este atașat la marginea de sud-est a craterului proeminent Pythagoras (130 km). Rămășița craterului numit South pătrunde în podeaua de sud-est a Babbage.

Charles Babbage, (26 decembrie 1791 - 18 octombrie 1871), a fost un poet englez, un matematician, filozof, inventator și inginer mecanic. Babbage este cel mai bine amintit pentru originea conceptului de computer programabil.


Magnitudine: -12.14
Faza: 0,97
Distanța: 398,311 kilometri
Iluminată: 96,7% (0% = Noua, 100% = Plina)

Instrument astronomic: telescop Celestron C8-Newtonian 
Ocular: Plossl 20mm, Barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130

Mod video: 1080p
Filtru: nu

Data: 14.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Sony vegas, FastStone Image Viewer

Înregistrarea video a fost realizatã cu camera video montatã pe telescop, mai precis pe ocularul telescopului. Pentru a feri telescopul de trepidaţii, am folosit motoraşul pentru ghidarea acestuia de la Lacerta, iar în acest fel, imaginea a fost mult mai stabilã. Totuşi, chiar şi cu acest dispozitiv de urmãrire a corpurilor cereşti, au existat trepidaţii ale tubului telescopului, fãcând ca imaginea sã fie uşor instabilã. Pentru aceasta, am folosit opţiunea de stabilizare video din programul de editare Sony Vegas, aşa încât video a fost corectat 100% privind aceastã problemã.

Calitatea atmosferei din timpul filmãrii a fost satisfãcãtoare. Sunt observate turbulenţe ale acesteia, dar sunt şi momente de o deosebitã claritate.

Aspectul instabil al imaginii prin telescop este cauzată de o combinație de turbulență în atmosfera Pământului și creșterea curenților de căldură de la sol și clădiri.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.






07 iulie 2015

A noua "planetă" de la Soare: Pluton.


Pluton. Credit NASA/New Horizons.

Pluton se rotește în jurul axei în 6 zile și 9 ore. Se învarte în jurul Soarelui în 248 ani. Temperatura: -238 ° C. Diametrul: 3.000 km. Gravitația: 0.03x. Are o foarte subţire atmosferă. Are 5 sateliţi naturali (luni), niciun inel. Luna numită Charon, este jumătate din dimensiunea lui Pluton. Orbita lui Pluton este eliptică și inclinată, și traversează în interiorul orbitei lui Neptun.

Pluton (134340), este a doua planetă pitică în dimensiune după Eris. Este cel mai mare obiect din centura Kuiper şi cel mai mare obiect trans-Neptunian. Este al zecelea corp ca mărime cunoscut să orbiteze Soarele.

Ca şi celelalte obiecte din centura lui Kuiper, Pluton este compusă din piatră și gheață. Este relativ mică, aproximativ 1/6 din masa Lunii şi 1/3 din volumul ei.

Are o orbită foarte înclinată şi distanţa ei de Soare variază de la 30 la 49 UA., adică de la 4.4 la 7.4 miliarde de km. Acest lucru înseamnă că Pluton vine mai aproape de Soare decât Neptun în unele perioade. Totuşi o rezonanță orbitală previne cele două corpuri să intre în coliziune.
Luminii de la Soare îi ia aproximativ 5,5 ore să ajungă la Pluton la distanţa ei medie de 39.4 UA.

Pluton are 5 sateliţi (sau luni): Charon, cea mai mare cu un diametru cât jumătate din Pluton, Styx, Nix, Kerberos şi Hydra.
Pluton este descrisă de multe ori ca un sistem binar împreună cu Charon, pentru că centrul de masă al orbitei lor nu se află în niciunul din corpurile lor

Date generale:

Descoperită de: Clyde W. Tombaugh
Data descoperirii 18 Februarie 1930
Alte denumiri: 134340 Pluto
Pronunție: i/ˈpluːtoʊ/
Categorie: planeta pitica
Obiect Trans-Neptunian
Plutoid
Obiect din centura Kuiper

Afeliu 48.871 UA (7.311.000.000 km)
Periheliu 29.657 UA (4.437.000.000 km, pe 5 Septembrie 1989)
Axa semi-majoră 39.264 UA (5.874.000.000 km)
Perioadă orbitală: 247.68 ani
Perioadă sinodică: 366.73 zile
Viteză medie orbitală 4.7 km/s
Înclinaţie: 17.151394° 
(11.88° faţă de ecuatorul Soarelui)
Sateliţi cunoscuţi: 5

Caracteristici fizice:
Radius: 1184±10 km (0.18 Pământuri)
Suprafaţa: 1.665×107 km2 (0.033 Pământuri)
Volum: 6.39×109 km3 (0.0059 Pământuri)
Masă: (1.305±0.007)×1022 kg (0.00218 Pământuri, 0.178 Luni)
Densitate: 2.03±0.06 g/cm3
Gravitaţia suprafeţei: 0.655 m/s, 0.067 g

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management