Telescop computerizat Skymax-127-GO-TO 1500. |
Bineînţeles, pentru a observa cerul îţi trebuiesc chiar şi doar un binoclu sau un telescop mic. Dacã foloseşti totuşi un telescop, vei avea totuşi rezultate în observare mai bune. Te poţi bucura de o magnificaţie mai mare a planetelor, a galaxiei Andromeda, etc...
Dacã dispui de un buget mai mare, sunt şi telescoape computerizate acum, care au un ecran de comandã, unde poţi atinge orice obiect pe care vrei sã în vezi dintr-o listã de obiecte, printr-un click, şi telescopul va merge direct la acea regiune a cerului, atâta timp cât ai telescopul instalat şi setat corect. Acestea se numesc telescoape Go-to. Acestea aproape cã "stricã" distracţia de a cãuta obiecte pe cer manual, când trebuia sã mergi din stea în stea ca sã ajungi la obiectul dorit. Acum doar apeşi pe un ecran şi telescopul se duce la el. Partea bunã este cã aceste telescoape computerizate au adunat mai mulţi admiratori de astronomie amatorialã.
Unele telescoape îţi dau imaginea rãsturnatã, iar altele nu. Cele care nu îţi dau imaginea rãsturnatã, sunt bune şi la observarea terestrã, de exemplu la observarea animalelor sãlbatice, la spionarea vecinului, iar aceste imagini vrei sã le vezi în picioare nu rãsturnate. Însã la observarea obiectelor astronomice, nu este atât de important dacã imaginea este sau nu rãsturnatã.
Motivul cel mai important pe care îl amintesc cei care mã întreabã de telescoape, sunt planetele. Care planete se vãd prin telescop, cum se vãd ele, şi ce anume poţi vedea la ele în particular?
Planeta Saturn prin telescop. Data: 24 martie 2012. |
La Saturn de exemplu, îi poţi observa inelul. Este cea mai importantã caracteristicã a acestei planete. Fãrã inel, acela nu este Saturn.
Dacã ai vederea bunã, sau un telescop mai bun, poţi vedea inelul, dar şi cã inelul este divizat în douã de o bandã neagrã. Aceasta este "diviziunea lui Cassini".
Planeta Jupiter prin telescop. Data: 13 noiembrie 2013. |
La Jupiter, poţi observa benzile care îl înconjoarã. Nu doar benzile pot fi observate, dar şi o uriaşã furtunã, sau "marea patã roşie" (pe englezã "great red spot" deasemenea prescurtat GRS), care deja este cunoscutã sã existe de peste 300 de ani, deoarece existã relatãri despre aceastã patã încã de atunci.
Dacã eşti norocos, poţi vedea unul din sateliţii mari ai lui Jupiter, numiţi sateliţi galileeni, proiectându-şi umbra pe planetã. În timpul trecerii satelitului prin faţa planetei este posibil sã nu-l mai distingeťi dacã are aceeaşi culoare ca planeta, dar poţi sã îi vezi încã umbra pe planetã.
Poţi observa mişcarea sateliţilor de la noapte la noapte sau chiar de la orã la orã în jurul lui Jupiter, mai ales în cazul sateliţilor (lunilor) care orbiteazã planeta de la o distanţã foarte micã, cum este cazul lui Io.
Captura video planeta Venus iluminata 28%, 29 aprilie 2012. |
La observarea planetei Venus este o altã poveste. Aceasta este mai aproape de Soare decât suntem noi, şi de aceea putem sã îi vedem fazele ca şi cele ale Lunii noastre. La planetele ce sunt mai departe de Soare decât noi, nu putem vedea acest fenomen, acestea de pe Pãmânt fiind vãzute aproape pline, luminate aproape de 100%, însã Venus şi Mercur, sunt singurele mai aproape de Soare decât suntem noi (mai interioare), şi de aceea putem sã le vedem cãnd acestea sunt pe orbita lor dincolo de Soare faţã de Pãmânt, adicã Soarele este între noi şi Venus de exemplu, dar le putem observa şi când sunt pe aceeaşi parte în orbita lor, cu Pãmântul, adicã Soarele nu este între noi şi Venus.
Aveți întrebari despre planete la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu