trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Cratere de sud. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cratere de sud. Afișați toate postările

27 decembrie 2011

Lista Caracteristicilor zonei de sud ale Lunii. Emisfera sudica



Emisfera sudica a Lunii este un în teren accidentat, cu foarte multe cratere si zone muntoase.
La poli, lumina soarelui este întotdeauna la unghiuri mici, creând atât un mediu unic, dar si unele dificultăţi în interpretarea geologică a regiunii.
Pe emisfera de sud a Lunii craterele sunt foarte diverse ca marime, infatisare si felul cum au fost formate de impacturi in trecut.
    Personal, cele mai interesante cratere sudice, mi se par Tycho , un crater care prezinta raze ce pornesc de la el, cu un albedo foarte mare, lasate in urma impactului initial ce se pot vedea de pe Pamant si cu ochiul liber sau cu un binoclu obisnuit.
   Alt crater minunat este Clavius , un crater mare si intins care prezinta alte cratere in interiorul lui intr-o ordine descrescatoare formand o spirala.
Shiller este un alt crater interesant pentru mine, din cauza formei lui alungite asemanatoare cu a unei rame.
Pe emisfera sudica a Lunii vazute de pe Pamant, exista doar o Mare, Mare Nubium, care patrunde in jos pana la craterul Pitatus.

Nu sunt munti pe emisfera sudica a Lunii, si daca au fost, probabil au fost distrusi de nenumaratele impacturi.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele emisferei de sud a Lunii cele mai notabile, in ordinea alfabetica, sunt:

Aliacensis
Apianus
Asclepi
Baco
Ball
Barocius
Biela
Blanchinus
Boguslawsky
Bosching
Boussingault
Brown
Buch
Casatus
Cichus
Clairaut
Clavius
Curtius
Cuvier
Cysatus
Deluc
Demonax
Deslandres
Fabricius
Faraday
Fernelius
Frisius
Gauricus
Gemma Frisius
Gruemberger
Hagecius
Heinsius
Hell
Helmholtz
Heraclitus
Hommel
Jacobi
Janssen
Kaiser
Kinau
Klaproth
Lexell
Licetus
Lilius
Longomontanus
Maginus
Manzinus
Maurolycus
Metius
Miller
Montanari
Moretus
Mutus
Neander
Nearch
Neumayer
Nonius
Orontius
Pentland
Picret
Pitatus
Pitiscus
Playfair
Poisson
Pontanus
Pontecoulant
Proctor
Rabbi Levi
Rheita
Riccius
Rosenberger
Tannerus
Tycho
Sasserides
Saussure
Sempilius
Short
Scheiner
Schiller
Schomberger
Scott
Steinheil
Stofler
Vlaq
Watt
Weiss
Werner
Wilhelm
Wurzelbauer
Zach
Zagut


Mari :
Mare Nubium

Misiuni spatiale pe partea de sud a Lunii:

Ranger 9  lansata pe 24 martie 1965 de Statele Unite ale Americii si care a fost în mod intenţionat prabusita pe suprafata Lunii, pe craterul Alphonsus.
Ranger 9 a fost proiectata pentru a realiza o traiectorie de impact şi de a transmite fotografii ale suprafeţei Lunii de înaltă rezoluţie în timpul procesului zborului până la impact.
Ranger 9 transmis cu succes 5814, imagini cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

LCROSS Statele Unite ale Americii a lansat LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite) care în mod intenţionat a fost prabusita la polul sud a Lunii in craterul Cabeus pe 09 octombrie 2009
 Misiunea a fost conceputa pentru a căuta apă îngheţată pe suprafata Lunii şi examinarea norului rezultat, provocat de impact. Misiunea s-a finalizat prin descoperirea unei cantităţi însemnate de apă.

Moon Impact Probe lansata de India, a fost si aceasta în mod intenţionat prabusita in data de 14 noiembrie 2008 la polul de sud a Lunii.
A avut 35 kg, si a fost eliberata din Chandrayaan-1 Lunar Orbiter. A fost echipata cu o camera video, un radar altimetru, şi un spectrometru de masă.




Video: Victor Lupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10




Pentru a vedea harta fotografica a zonei de sud a Lunii, vizualizati:
 Harta fotografica a Lunii: Zona de SUD. Atlas Lunar.   


24 decembrie 2011

Craterul si Rimae Janssen.Fotografii astronomice prin telescop


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


Craterul Janssen este unul mare, de 196 km, vechi şi puternic degradat. Perete intreg de nord a fost distrus de un impact ulterior. A fost puternic bombardat de-a lungul timpului mai multe impacturi mai mici şi, în cadrul acestuia, este foarte evidenta şi faimoasa Rima Janssen. De-a lungul peretelui exterior, există numeroase goluri şi deschideri, dar acest profil de crater poate fi încă observat cu o formă semi-hexagonală, cu o uşoară curbă în partea de nord-vest. Janssen, de asemenea încadrează craterul Fabricius cu diametrul de 80 km, mai recent decat Janssen şi cu un vârf central cu o înălţime de 2500 m.Trio-ul se închide Metius crater, dar tangentă la marginea exterioară a Janssen.
Rimae Janssen este vizibila pe podea, o fisura care porneste de la Fabricius spre centrul craterului, iar apoi se curbeaza spre dreapta pana la marginea de sud-est.

                 Imaginea de mai jos este pentru orientare, si este invers, asa cum se vede prin telescop.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


Mai jos sunt fotografii procesate in Registax.



22 decembrie 2011

Steinheil si Watt (poze cu cratere lunare prin telescop)


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Steinheil (67 km), si Watt (66 km) sunt observate in imaginile de mai sus si jos, cratere care dupa cum se observa, sunt impreunate si au aproape acelasi diametru, cu o diferenta de doar 1 km.
Nu este greu de inteles, ca Steinheil este putin mai nou decat Watt, deoarece acesta il calareste pe al doilea la marginea de nord (imaginea este inversa).
Amandoua cratere nu au varfuri in centru. Doar cateva cratere foarte mici pe podeaua lor deabia vizibile.

Numele craterului Steinheil este dat de la Carl August von Steinheil  (12 Oct 1801 – 14 Sep 1870) care a fost un fizician german, inventator, inginer si astronom.
Numele craterului Watt este dat de la James Watt (19 Ian 1736 – 25 Aug 1819), un inventator si inginer in mecanica scotian.

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


19 decembrie 2011

Craterul Boussingault si Helmholtz.Poze prin telescop


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


     In imaginile de mai sus sunt vazute doua cratere mari de la polul de sud al Lunii. Acestea sunt Boussingault de 131 km si 3,2 km adancime, si Helmholtz care are 94 km diametru dar adancimea lui este inca necunoscuta. Un alt crater care acoperit de intuneric dar se afla si aproape de terminalul Lunii vazute de pe Pamant, este Neumayer de 76 km diametru.

In fata lui Boussingault sunt cratere satelit ale acestuia pe care le-am localizat si in imaginea de mai sus. Acestea sunt:
 Boussingault E (98 km)
Boussingault B (54 km)
Boussingault C (24 km)
Despre caracteristicile craterului Helmholtz nu am vai vorbit.
Marginea exterioara a acestuia este purtata şi rotunjită, dar nu în mod semnificativ. Marginea poate fi încă observată în jurul perimetrului, deşi mai multe cratere mici se află de-a lungul marginii interioare. Un astfel de crater se află pe peretele interior la sud-est, şi o pereche ocupă peretele opus interior spre nord-est. Există, de asemenea, o serie de cratere mai mici doar în interiorul de nord.


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic

Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


16 decembrie 2011

Craterul Vega si Vallis Rheita. Imagini prin telescop




Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)

Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

         Vega (76 km) este un crater lunar erodat care se află în partea vizibila de sud-est a Lunii şi poate fi vazut de pe Pământ desi se afla la terminal. La sud-est de Vega este Peirescius un crater ceva mai mic, iar la vest este craterul Reimarus si lunga vale Vallis Rheita.

Craterul Vega care are 2,9 km adancime, a fost bombardat şi erodat de o lunga istorie de impacturi. Vega B (30 km), suprapune partea de sud a podelei de sud şi peretele interior. În partea de nord-est a marginii se suprapune cu o pereche de cratere mici fuzionate. Un grup de cratere mici, se află de-a lungul marginii de nord-vest.   Restul podelei este fara caracteristici, cu excepţia câtorva cratere mici.
Numele craterului este pus in onoarea baronului Jurij Bartolomej Vega (Georgius Bartholomaei Vecha) -Mar 23, 1754 – Sep 26, 1802, care a fost un matematician, fizician si ofiter de artilerie.

         Vallis Rheita este o vale liniara situata la sud-estul Lunii, şi este orientata spre Mare Nectaris. Această vale pare să împărtăşească o origine comună cu Vallis Snellius care se afla la nord-est, deoarece ambele sunt orientate in aceeasi directie.
Valea are o lungime de 445 km. si o lăţime de aproximativ 30 km, dar se îngustează până la 10 km la extrema de sud-est. Este cea mai lungă vale de altfel de pe partea apropiată a Lunii, fiind depasita doar de Vallis Snellius.

Vallis Rheita a fost erodata de o serie de impacturi, şi mai multe cratere notabile se află de-a lungul acestei văi. Aproape de capatul de nord-vest este craterul Rheita, dupa care această formaţiune a fost si numita. În continuare spre sud-est este craterul Young (72 km), aproape centrat in vale. Young D (46 km), este situat langa aceasta vale, dar mai puţin deformat de fisură.

 In continuare, la sud-est sunt craterele Mallet (58 km), şi Reimarus (48 km). Craterul satelit Mallet D (42 km), acopera de asemenea, o parte a văii.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.





14 decembrie 2011

Astronomie plus: Video prin telescop cu Luna craterele de sud

Clipul prezentat aici a fost stabilizat si in el se observa craterele Longomontanus, Scheiner si Blancanus. In partea de sus este craterul mare Clavius. Acesta nu este unul dintre cele mai reusite clipuri cu craterele de sud ale Lunii, si este ca un plus fata de celelalte, o adaugare la colectia de videoclipuri prin telescop.



Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 14/05/2011
Locul: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Registax 6, FastStone

10 decembrie 2011

Craterul Demonax. Poze cu Luna prin telescop


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x

Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: nu
Data: 16.08.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Demonax (114 km), este un crater mare cu o adancime de 3,9 km situat in apropiere de Polul Sud al Lunii, si are o marime relativ comparabila cu craterul din apropiere Boussingault (131 km), care este vizibil partial in imaginile de mai sus.
In fotografiile din acest articol, craterul Demonax nu are podeaua vizibila deoarece inclinatia Lunii din 16 august nu a permis acest lucru.Acest lucru este, de asemenea, si deoarece Soarele a fost la un unghi mic iar craterul este mai umbrit.

 Trebuie de stiut ca Luna nu are o axa proprie fixa, ci se inclina in fata si in spate in decurs de o luna, facand ca in unele perioade craterele sa nu poata fi vazute lafel mereu. De exemplu, aceste cratere sunt la sudul Lunii, si nu se vede podeaua lui Demonax (ca in fotografia mai veche de mai jos din 10 februarie), ceea ce inseamna ca la nordul Lunii, craterele sunt mult mai vizibile, ba chiar mai multe, la terminalul Lunii de nord. In concluzie, pe 16 august, Luna a fost inclinata in fata.



Alte cratere din aceste fotografii sunt Boguslawsky si Manzinus.

        Fotografie privire in ansamblu a craterelor de sud a Lunii, realizata in data de 10 februarie 2011.

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management