trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Deluc. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Deluc. Sortați după dată Afișați toate postările

26 septembrie 2014

Craterul Deluc de pe Lună în imagini prin telescop astronomic.



În imagini observãm câteva cratere de pe sudul Lunii. Aici sunt craterul Clavius (225 km), iar în dreapta lui (stânga în imagini pentru cã sunt rãsturnate), este Deluc (47 km) cu craterele lui satelit mai mici, împrãştiate împrejurul lui, dar şi ale lui Clavius.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer

Imagine pentru orientare din 29 aprilie 2012. Craterul Deluc este etichetat cu verde.



27 decembrie 2011

Lista Caracteristicilor zonei de sud ale Lunii. Emisfera sudica



Emisfera sudica a Lunii este un în teren accidentat, cu foarte multe cratere si zone muntoase.
La poli, lumina soarelui este întotdeauna la unghiuri mici, creând atât un mediu unic, dar si unele dificultăţi în interpretarea geologică a regiunii.
Pe emisfera de sud a Lunii craterele sunt foarte diverse ca marime, infatisare si felul cum au fost formate de impacturi in trecut.
    Personal, cele mai interesante cratere sudice, mi se par Tycho , un crater care prezinta raze ce pornesc de la el, cu un albedo foarte mare, lasate in urma impactului initial ce se pot vedea de pe Pamant si cu ochiul liber sau cu un binoclu obisnuit.
   Alt crater minunat este Clavius , un crater mare si intins care prezinta alte cratere in interiorul lui intr-o ordine descrescatoare formand o spirala.
Shiller este un alt crater interesant pentru mine, din cauza formei lui alungite asemanatoare cu a unei rame.
Pe emisfera sudica a Lunii vazute de pe Pamant, exista doar o Mare, Mare Nubium, care patrunde in jos pana la craterul Pitatus.

Nu sunt munti pe emisfera sudica a Lunii, si daca au fost, probabil au fost distrusi de nenumaratele impacturi.

Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele emisferei de sud a Lunii cele mai notabile, in ordinea alfabetica, sunt:

Aliacensis
Apianus
Asclepi
Baco
Ball
Barocius
Biela
Blanchinus
Boguslawsky
Bosching
Boussingault
Brown
Buch
Casatus
Cichus
Clairaut
Clavius
Curtius
Cuvier
Cysatus
Deluc
Demonax
Deslandres
Fabricius
Faraday
Fernelius
Frisius
Gauricus
Gemma Frisius
Gruemberger
Hagecius
Heinsius
Hell
Helmholtz
Heraclitus
Hommel
Jacobi
Janssen
Kaiser
Kinau
Klaproth
Lexell
Licetus
Lilius
Longomontanus
Maginus
Manzinus
Maurolycus
Metius
Miller
Montanari
Moretus
Mutus
Neander
Nearch
Neumayer
Nonius
Orontius
Pentland
Picret
Pitatus
Pitiscus
Playfair
Poisson
Pontanus
Pontecoulant
Proctor
Rabbi Levi
Rheita
Riccius
Rosenberger
Tannerus
Tycho
Sasserides
Saussure
Sempilius
Short
Scheiner
Schiller
Schomberger
Scott
Steinheil
Stofler
Vlaq
Watt
Weiss
Werner
Wilhelm
Wurzelbauer
Zach
Zagut


Mari :
Mare Nubium

Misiuni spatiale pe partea de sud a Lunii:

Ranger 9  lansata pe 24 martie 1965 de Statele Unite ale Americii si care a fost în mod intenţionat prabusita pe suprafata Lunii, pe craterul Alphonsus.
Ranger 9 a fost proiectata pentru a realiza o traiectorie de impact şi de a transmite fotografii ale suprafeţei Lunii de înaltă rezoluţie în timpul procesului zborului până la impact.
Ranger 9 transmis cu succes 5814, imagini cu o rezoluţie de până la 1,5 m.

LCROSS Statele Unite ale Americii a lansat LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite) care în mod intenţionat a fost prabusita la polul sud a Lunii in craterul Cabeus pe 09 octombrie 2009
 Misiunea a fost conceputa pentru a căuta apă îngheţată pe suprafata Lunii şi examinarea norului rezultat, provocat de impact. Misiunea s-a finalizat prin descoperirea unei cantităţi însemnate de apă.

Moon Impact Probe lansata de India, a fost si aceasta în mod intenţionat prabusita in data de 14 noiembrie 2008 la polul de sud a Lunii.
A avut 35 kg, si a fost eliberata din Chandrayaan-1 Lunar Orbiter. A fost echipata cu o camera video, un radar altimetru, şi un spectrometru de masă.




Video: Victor Lupu
Optica: CelestronC8 "-newtonian telescop, plossl20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: SonyCX105 la zoom optic 7x
Mărire total: 700x
Filtru: nu
Data: 16/08/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Procesarea si editarea: Sony Vegas 10




Pentru a vedea harta fotografica a zonei de sud a Lunii, vizualizati:
 Harta fotografica a Lunii: Zona de SUD. Atlas Lunar.   


30 aprilie 2015

Registax. Craterul Maginus de pe Lună. Cratere lunare.

83 cadre video, în Registax.
250 cadre video, în Registax.


122 cadre video, în Registax.

Maginus (163 km), este un vechi crater de impact lunar situat la sud-est de craterul Tycho. Este o formaţiune mare aproape trei sferturi diametrul lui Clavius​​, care se află in partea stângă-sus în foto. La nord de Maginus este craterul Proctor (52 km), şi la sud este Deluc (47 km). Maginus, are o adâncime de 4,3 km.

În fotografiile de mai sus , podeaua craterului Maginus este foarte vizibilă. Maginus A, cel din stânga din interiorul craterului, are un diametru de 14 km.

Zona surprinsă în aceste imagini este mult mai largă. Putem să ne delectăm privirea cu craterele din vecinătatea acestui crater, cum sunt Oronţius (122 km), Heraclitus (90 km) şi Licetus (75 km).

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.




Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer


Imagine din 29 aprilie 2012.





13 iunie 2015

Craterul Zach și Lilius prin telescop astronomic.

426 cadre video, în Registax.
1 cadre video, în Registax.
240 cadre video, în Registax.

Craterele Zach (71 km) şi Lilius (61 km) sunt situate pe o zonă superbă dar "tulburată" a Lunii, de cratere de toate dimensiunile, şi anume pe partea de sud a acesteia.

Zach are un diametru de 71 km şi o adâncime de 3,7 km. Acesta este circular deşi pare alungit văzut de pe Pământ deoarece este situat aproape de marginea Lunii.


Numele craterului Zach, vine de la baronul Franz Xaver von Zach (Franz Xaver Freiherr von Zach) (4 iunie 1754-2 septembrie 1832)/ Acesta a fost un astronom maghiar născut la Pest, Ungaria (în prezent Budapesta în Ungaria). A studiat fizica la Pesta, Ungaria, și a servit pentru un timp în armata austriacă. 
A predat la Universitatea din Lemberg (acum Lviv, Ucraina). El a trăit în Paris între 1780-1783, iar în Londra 1783-1786, ca tutore în casa ambasadorului saxon, Hans Moritz von Brühl. La Paris și Londra, el a intrat în cercurile de astronomi ca Joseph de Lalande, Pierre-Simon Laplace și William Herschel. În 1786 a fost numit de către Ernest II, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg director al noului observator pe dealul Seeberg la Gotha, care a fost finalizat în 1791.


Alte cratere vizibile în fotografii sunt Moretus (114 km), Deluc (47 km), Gruemberger (94 km), Cysatus (49 km), Curtius (95 km) și Short (71 km).

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer



18 martie 2011

Craterul Tycho, Longomontanus si Maginus

LUPU VICTOR ASTRONOMY
Craterul Tycho, Longomontanus si Maginus Registax frames 90% lowest quality sharp  -click pe imagine
Craterul Tycho, Longomontanus si Maginus Registax 32 frames 90% lowest quality sharp  -click pe imagine
Tycho   -click pe imagine

        Tycho (85 km.). Despre acest crater am mai vorbit in articolele anteriorare.

        Longomontanus (145 Km.) este un vechi situat în zonele muntoase din sud a Lunii, situat la sud-vest de razele luminoase ale craterului Tycho . Are o varietate de formaţiuni , deşi acesta este de fapt mai mult o depresiune circulară la suprafaţă. Datorită locaţiei sale, Longomontanus apare de formă ovală, cand este privit de pe Pamant.

La nord (in foto) de Longomontanus , este Clavius (225 Km.), iar la nord-vest este Maginus (163 Km.).
     Peretii lui Longomontanus sunt puternic incizati de impacturi precedente, iar marginea de sud prezinta cratere mici multiple suprapuse. La nord-vest este o creasta semi-circulară, care are aspectul unei buze, numita Longomontanus Z. Longomontanus mai prezinta un grup mic de vârfuri centrale.

      Maginus (194 km);este un vechi crater de impact lunar situat la nord de craterul Tycho. Este o formaţiune mare aproape trei sferturi diametrul de Clavius​​, care se află in partea de centru-sus in foto.La sud de Maginus este craterul Proctor, şi la nord este Deluc,si are o adancime de 4,3 km.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.


În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.




Optica: Celestron telescop reflector C8-newtoniană, plossl 20mm, 2x Barlow
Fotograf: Lupu Victor
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105
Filtru: Nu
Data: 13/02/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: Registax

Info craterul Tycho:
Coordonate43.31°S 11.36°VCoordinates: 43.31°S 11.36°W
Diametru86 km
Adâncime4.8 km
Colongitudine12° la răsărit
EponimTycho Brahe

Fotografiile de mai jos au aceeasi descriptie doar ca sunt snapshots (capturi video)



Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management