trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Soarele. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Soarele. Afișați toate postările

04 decembrie 2013

Astrofotografie din spatele curții. Ce reprezintă Soarele?

09 iunie 2012. 24 cadre, la 90% în Registax.
09 iunie 2012. 372 cadre, la 90% în Registax.
4 iunie, 2012. 47 cadre, 90% în Registax. Fără telescop.

09 iunie 2012. 372 cadre, la 90% în Registax.
19 mai, 2012. 626 cadre, la 90% în Registax.

Ce știm despre Soarele nostru , care ne luminează si datorită cui exista zi ? Când eram mic , nu am dat importanță acestei mingi masive de foc care încălzește planeta noastră , la temperatura optimă pentru a evolua viață aici . Soarele răsare dimineața și apune seara . Deși ar părea că Soarele ar face această mișcare, de fapt nu el se deplasează pentru a produce fenomenul de zi și noapte , ci Pământul se învarte în jurul axei sale o dată la 24 ore , așa încât pierdem Soarele din vedere , până când apare din nou la est în fiecare dimineață , să ne bucurăm de căldura si lumina lui .

Ceea ce vedem cu ochiul nostru liber nu este mult , dacă ne uităm la Soare de aici . Pe el sunt furtuni de foc uriașe, care constau din hidrogen și heliu . Este o stea uriașă , cu o putere atât de mare, încât ține aproape de ea toate planetele , asteroizii si cometele , tot ceea ce se învârte în jurul ei . Noi existăm aici în cea mai mare parte datorită Soarelui , fiind cel mai important factor existențial pentru evoluția vieții pe Pământ .

Îndrăznesc să spun că Soarele este ca și Dumnezeu. Fără Lună , alte stele , am putea exista , e adevărat într-un mod ușor mai diferit decât ca acum , dar Soarele este figura centrală a tot ceea ce este în jurul lui . Nimic nu se miscă greșit , fără consimțământul său .

În lumea intangibilă , religioasă , Dumnezeu este cel venerat , dar în lumea reală , tangibilă , Soarele este cu sigurantă motorul principal al vieții din Sistemul nostru Solar . Pare blasfemioasă această afirmație , dar aceasta este realitatea.


Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: da, solar
Data: 19 mai 2012, 04, 09 iunie 2012
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

19 mai 2013

Soarele Poze telescop astronomic 19 mai 2013

Acesta este Soarele cu petele lui prin telescop astronomic, asa cum arata el astazi, 19 mai 2013.
Am folosit camera DSLR Nikon D80, fara ocular.

Cea mai mare pata, 1745, este situata pe estul discului Soarelui in acest moment. Urmatoarea ca marime, este 1746 situata la sud. Celelalte sunt mai mici, numite 1744, 1748 si 1750.






Telescop: Newtonian 8 inci Celestron
Montura C5/EQ5
Aparat: Nikon D80 cu inel T

Ocular: nu
Filtru:  solar
Data: 19 mai  2013
Ora:  16:00
Locatie: Baia Mare, Romania

24 octombrie 2012

Soarele se rotește în jurul axei sale? Video prin telescop.


Soarele se rotește în jurul axei sale o dată la aproximativ 27 de zile. Această rotație a fost detectată prima dată prin observarea mișcarii petelor solare. Axa de rotație a Soarelui este înclinată la aproximativ 7.25 grade fata de axa de orbita Pământului si astfel vom vedea mai mult din polul nord al Soarelui, în luna septembrie a fiecărui an și mai mult din polul sud, în luna martie.

Deoarece Soarele este o minge de gaz, aceasta nu trebuie să se rotească în mod rigid cum fac planetele solide sau sateliții. De fapt, regiunile ecuatoriale ale Soarelui, se rotesc mai repede (luându-i doar aproximativ 24 zile) decât regiunile polare (care se rotesc o dată în mai mult de 30 de zile). Sursa acestei "Rotații diferențială" este un domeniu de cercetare actual în astronomia solară.





Video: Victor Lupu
Sistem optic: CelestronC8 "-newtonian telescop, 20mm Plössl,
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresivă
Filtru: nu
Data: 09/06/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

02 septembrie 2012

Soarele Azi prin telescop astronomic Video si imagini

Soarele Azi prin telescop astronomic Video si imagini





Data: 2 septembrie 2012 ora: 10:13
Telescop: Celestron 8" newtonian reflector

Montura CG5 motorizata
Ocular: nu (cu inel T)
Camera: Nikon D80
Expunere: 1/350 sec manual
Apertura maxima: F1
ISO:  500






Video: Victor Lupu
Sistem optic: Telescopul CelestronC8 "-newtonian, Plössl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX-130
Modul video: Full HD 1920x1080 progresiv
Filtru: nu
Data: 02/09/2012
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Prelucrare și editare: Sony Vegas 10

15 mai 2012

Astronomie Registax Pete pe Soare filmate fara telescop



O noua regiune activă (AR11476) a aparut la începutul lunii mai 2012. Aceasta a produs CME (Coronal Mass Ejection) şi pe 5 mai a început elibereze mici eruptii de Clasa M şi o mulţime de C-Clasa C. Între 5 si 6 mai, a produs 4 eruptii solare M1.
Pata AR11476 de pe Soare poate fi vazuta si fara telescop, cu o camera video ce mareste optic mai mult. Acest semnal luminos solar a ajuns la clasa M 5,7, la ora 04:18 UTC, pe 10 mai 2012. Este uşor vizibila cu ochiul liber, cu un filtru solar. Va fi interesant de studiat morfologia acestei pete în zilele următoare, pentru cei care o urmaresc constant.

Nu privi niciodata la Soare cu ochiul liber, sau orice alte ajutoare optice! Acest lucru vă poate deteriora permanent vederea! Soarele ar trebui să fie vizualizat numai folosind echipament specializat.


Astronomie, fără telescop
Video: Gabriel Chiver
Optica: SonyCX130 la zoom optic 30x
Mount: trepied
Filtru: Da, solar
Data: 12/05/2012
Locatie: Baia Mare, România
Editare: Foto deasupra: Registax 5, Foto mai jos: Registax 6 (din 101 frames)


Mai jos este video din care am procesat imaginile.


12 mai 2012

Halou in jurul Soarelui filmat in mai 2012




Un halou, sau inel perihelic, este un fenomen optic produs de cristale de gheata care creează un arc de cerc colorat sau alb şi pete pe cer. Multe sunt aproape de Soare sau Luna. Haloul se poate forma şi în jurul luminii artificiale, cand vremea este foarte rece, atunci când cristalele de gheata numite praf de diamant plutesc în atmosfera din apropiere.

  Haloul este produs de cristalele de gheata din norii cirrus de la 5-10 km inaltime, aflati în troposfera superioară. Forma specială şi orientarea cristalelor sunt responsabile pentru tipul de halou observat. Lumina este reflectata si refractata de cristalele de gheaţă, în culori, din cauza dispersiei. Cristalele se comporta ca prisme şi oglinzi, refractand şi reflectând lumina soarelui între feţele lor, trimitand arbori de lumină în direcţii specifice.





Observare a haloului Soarelui mai 2012
Video: Victor Lupu
Optica: SonyCX130 la zoom optic 30x
Montura: nu

Telescop: nu
Filtru: nu
Data: 12/05/2012
Locatie: Baia Mare, România

 Mai sus sunt imagini din video cu contraste modificate in FastStone.


12 aprilie 2012

Astrofotografie fara telescop Video si poze pasari trecand prin fata Soarelui



Pasarile din aceste imagini trec prin fata Soarelui in cateva milisecunde, insa destul timp cat sa opresc imaginea si sa fac cateva capturi video in Splash player (primele 4 poze), si in Sony Vegas (ultimele poze). Nu stiu ce specie de pasari sunt, insa imaginile le consider superbe.
Dupa cum am mai spus, camera video Sony CX130 filmeaza la un zoom optic maxim de 30x.



Nu privi niciodata la Soare cu ochiul liber, sau orice alte ajutoare optice! Acest lucru vă poate deteriora permanent vederea! Soarele ar trebui să fie vizualizat numai folosind echipament specializat.

Video: Victor Lupu
Sistem optic: Fara telescop

Dispozitiv: Sony CX130 la zoom optic 30x
Filtru: filtru solar
Data: 03/03/2012
Locatie: Baia Mare, România
Prelucrarea şi editare: Sony Vegas 10, capturile cu Splash player si Sony Vegas 10

07 aprilie 2012

Soarele Steaua Sistemului nostru Solar si drumul sau prin galaxie



         Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar in care ne aflam impreuna cu celelalte planete. Este aproape perfect sferic şi este format din plasmă fierbinte întreţesuta cu câmpuri magnetice. Acesta are un diametru de aproximativ 1,392,000 km, aproximativ 109 ori mai mare decât Pământul, şi masa sa este de 330.000 de ori mai mare. Soarele insumeaza aproximativ 99,86% din masa totală a Sistemului Solar. Aproximativ trei sferturi din masa Soarelui se compune din hidrogen, în timp ce restul este in cea mai mare parte, heliu.

        Clasificarea Soarelui ca stea, bazat pe clasa spectrala, este G2V (unde G2 indică temperatura de pe suprafata de aproximativ 5778 K (5505 ° C) şi V inseamnă că Soarele, la fel ca cele mai multe stele, isi generează energia prin fuziunea nucleară a hidrogenului în heliu), şi este descrisa ca o pitica galbena, pentru că radiaţia vizibilă cea mai intensă a spectrului de frecvenţe este de culoare galben-verzuie, deşi culoarea sa este albă. De pe suprafaţa Pamantului, Soarele ar putea să apară galben din cauza atmosferei.

        Soarele în prezent călătoreste prin norul local interstelar, în marginea interioara a bratului Orionului din galaxia noastra, Calea Lactee. Distanţa medie dintre Soare si Pamant este de aproximativ 149.6 milioane km, depinzand de periheliu si afeliu.

Orbita Soarelui în jurul galaxiei este de aşteptat să fie aproximativ eliptică. Soarele oscilează în sus şi în jos în raport cu planul galactic. S-a dezbatut problema că trecerea Soarelui prin densitatea mare din braţele spiralei, de multe ori coincide cu extincţii în masă de pe Pamant, probabil din cauza unor evenimente de impacturi crescute.
 Sistemului Solar ii trebuiesc aproximativ 225-250 milioane de ani pentru a finaliza o orbită prin galaxie (un an galactic), asa ca se presupune ca s-au terminat 20-25 orbite in timpul vieţii Soarelui. Viteza orbitala a sistemului solar de la centrul galaxiei este de aproximativ 251 km / s. La aceasta viteza, ii trebuiesc în jur de 1.190 de ani pentru Sistemul Solar sa parcurga o distanta de 1 an-lumină, sau 7 zile pentru a călători 1 UA.


Captura video cu Soarele, din data de 3 martie 2012 cu camera video Sony CX130 si filtru solar, fara telescop, la un zoom optic de 30x.

Categorii care v-ar putea interesa:
Soarele
Eclipse de Soare
Pete pe Soare
Halouri solare si lunare

01 aprilie 2012

Astronomie fara telescop Soarele prin camera video si filtru solar



Se pare ca in ziua de azi, poti face observatii astronomice si fara telescoape astronomice. Am filmat Soarele fara telescop, prin camera video Sony CX130 cu un filtru solar de la Baader, la un zoom optic de 30x.
Va puteti imagina de exemplu, ca asa arata si Luna la acest zoom, deoarece Luna este la aceeasi marime ca Soarele pe cerul nostru. Altfel nu s-ar mai intampla eclipse perfecte de Soare. Am filmat aceste imagini din casa de la geam, cu camera video montata pe trepied. In acea data, Soarele nu a avut o activitate intensa, si doar o pata solara la nord-est a fost vizibila, dar si una foarte aproape de marginea discului de vest.
In fotografiile in care Soarele este foarte stralucitor, senzorul camerei era setat pe 'auto', iar celelalte poze au diferite expuneri mai mici, pentru a observa mai bine suprafata solara. Daca nu ajustam expunerea, acea pata solara nu putea fi observata.

Nu privi niciodata la Soare cu ochiul liber, sau orice alte ajutoare optice! Acest lucru vă poate deteriora permanent vederea! Soarele ar trebui să fie vizualizat numai folosind echipament specializat.

Video: Victor Lupu
Sistem optic: Fara telescop

Dispozitiv: Sony CX130
Filtru: da
Data: 03/03/2012
Locatie: Baia Mare, România
Prelucrarea şi editare: Sony Vegas 10, capturile cu Splash player si Sony Vegas 10



Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management