trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea Mitchell. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea Mitchell. Sortați după relevanță Afișați toate postările

12 octombrie 2014

Fra Mauro și Parry Cratere lunare de centru văzute prin telescop astronomic.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Fra Mauro (95 km) este un crater inundat cu marginile joase, fapt care îl face greu observabil chiar şi printr-un telescop astronomic, deşi are 95 km, însã în aceste condiţii de iluminare cu Soarele la un unghi mic, acesta iese mai uşor în evidenţã.

La sudul lui Fra Mauro mai existã douã cratere: Bonpland (60 km) şi Parry (48 km), asemãnãtoare între ele şi de asemenea inundate.

Rimae Parry, un şanţ drept, vertical, porneşte de pe podeaua lui Parry la vest, şi ajunge pe Fra Mauro tãind acest crater în douã.

Apollo 14, a aterizat pe Fra Mauro. Echipajul format din Alan Shepard şi Edgar Mitchell, au colectat acolo roci numite breccia, compuse din fragmente sparte de minerale cimentate împreunã. Aceste roci au fost depozitate acolo de impactul ce a format Mare Imbrium, care acoperã parţial acest crater. Aceastã pãturã de roci este cunoscutã sub numele de "formaţiunea Fra Mauro".

Numele de Fra Mauro a acestui crater, este dat de la cartograful Fra Mauro, care nu a fãcut hãrţi ale Lunii ci ale Pãmântului. Acesta a murit în anul 1460 şi a fost cãlugãr dupã jumãtatea vieţii în Republica Veneţianã la mãnãstirea Sf. Mihail.

Varsta Lunii: 9,05 zile
Faza: 70,5% (0% = Noua, 100% = Plina)
Distanta: 399,221 kilometric

Optica: telescop Celestron C8-Newtonian, plossl 20mm, barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 10.03.2014
Locatie: Baia Mare,Romania

Procesare: FastStone Image Viewer



09 decembrie 2012

NASA Elita militara americana?




Multi dintre noi suntem familiarizati cu vestile despre noi descoperiri de planete care se invart in jurul altor stele, despre noi comete si asteroizi care isi fac drumul prin zona noastra, dar si despre construirea si trimiterea in spatiu a unor sonde, telescoape, rovere care pur si simplu circula pe alte planete.
Stiinta astronomiei a evoluat foarte mult datorita programelor pe care le pune in alicare NASA, care nu conteneste sa ne uimeasca, indeplinind misiuni la care le extind perioada de desfasurare dublu, chiar triplu fata de cat au fost menite sa functioneze.

Adevarul e ca, personal sunt uimit de cate a facut NASA in ultimii ani, dar si de cate se lauda ca mai face. Inainte eram invatat sa aud mai putine lucruri despre ei. Dupa ultima misiune Apollo din 1972, nu au fost cine stie ce misiuni spatiale cu care sa se laude. Au fost doar sonde care au fotografiat Luna, Saturn si Jupiter mai in detaliu, statia spatiala lansata in 1998 , dar si rovere plasate pe Marte ca Oportunity si Phoenix. In aceasta perioada insa, s-au descoperit noi planete din alte Sisteme Solare, gauri negre, si s-a trimis pe Marte un rover cat o masina adevarata, roverele precedente devenind miniaturile acestuia.

Prin ce observ eu in aceste vremuri, NASA are un program foarte consistent si curajos, iar asta se intampla probabil datorita alocarii de catre guvern a banilor necesari pentru aceste proiecte foarte scumpe.
De exemplu, misiunea roverelor Spirit si Oportunity, au costat 820 milioane $ , Phoenix 386 milioane $ , iar Curiosity 2,5 miliarde $, dar nu se compara cu toate misiunile Apollo, care au costat 202 miliarde $.

Dupa Apollo, care s-a desfasurat intre anii 1961-1972, explicatia NASA de ce nu a mai organizat misiuni umane pe Luna, a fost pentru ca s-au preocupat mai mult de planeta Marte. Sincer, cand am vazut fotografii de pe aceasta planeta, nu mi-a venit sa cred cat de izbitor seamana topografic cu Pamantul. Desi atmosfera si solul au o culoare rosiatica, am vazut calote polare de gheata, mini tornade de praf, nori, si chiar cum arata soarele de acolo.
Pentru ca noi suntem extraterestri pentru planeta rosie, ma gandesc daca am putea lasa substante organice de pe Pamant acolo, sa vedem ce se intampla, deoarece putem influenta mediul acestia. Prin studierea solului si atmosferei, cred ca putem sti cu certitudine ce organisme vii pot trai acolo. Probabil ca in viitor se va realiza si o astfel de misiune pentru a crea viata pe aceasta planeta.

Cand vorbim de NASA, nu discutam despre un club aerospatial sau alte feluri de agentii private amatoriale. Unii poate nu realizeaza, ca NASA nu lucreaza doar de dragul de a descoperi cate ceva. Este o agentie nationala americana, si chiar daca nu o vedeti actionand ca o forta militara, NASA poate fi considerata elita militara a Americii, deoarece poate actiona din spatiu, pe Pamant, dar si invers.
Este greu de crezut ca aceasta agentie sa nu aiba de-a face cu siguranta nationala a statului. Ganditi-va ca daca ar fi sa i se ceara ajutorul in acest sens, NASA nu ar zice nu, ca ei vezi draga doamne au treaba cu descoperirea unei gauri negre. Aceasta agentie nu are nevoie de militari, deoarece ei sunt ca si comandamentul, sau conducerea unei unitati militare.

Nu zic asta de NASA in nume de rau, deoarece aceasta s-a dovedit foarte utila nu doar pentru America ci pentru intreaga lume, desi celelalte tari nu au contribuit cu bani la realizarile acestei agentii decat atunci cand au existat colaborari pentru unele misiuni spatiale.

Deoarece NASA are cunostinte despre spatiu si rolul ei fundamental este spatiul, nu s-a putut sa nu apara si zvonurile ca aceasta ascunde ceva. Este si normal, datorita faptului ca NASA nu e preocupata de ce este pe Pamant, ci mai sus de noi. E cum te gandesti ca nu poti vedea peste un gard pentru ca esti prea mic de statura, in timp ce cineva mai inalt vede fara probleme, insa nu spune ce vede el celui mai mic care e limitat sa vada doar gradina lui.

Oamenii trebuie sa aiba incredere in NASA, deoarece chiar si daca minte cum spun unii, nu declara si nici nu da publicitatii nimic incriminator de care sa se ia in seama, desi:

-pe internet sunt filmari cu obiecte luminoase pe langa statia spatiala internationala,
-sunt fotografii topografice de pe Luna blurate, pentru a ascunde ceva cladiri construite acolo,
-oameni care au lucrat in interior si acum vorbesc despre programe secrete ale agentiei,
-dovezi ca omul nu a calcat pe Luna, din cauza erorilor din filmarile si fotografiile care arata ca ar fi falsificate sau ca filmarile ar fi fost facute intr-un platou gen Hollywood
-arme care trageau cu plasma in spatiu dupa OZN-uri filmate de statia spatiala.
-transmisii audio care pana la urma au ajuns la public, in timp ce astronautii Apollo raportau ca ceva ciudat au observat pe Luna, dar si astronautul Edgar Mitchell care a afirmat ca NASA ascunde multe lucruri fata de populatie in legatura cu viata extraterestra.
-oameni din interior care au vorbit la o cafea despre baze pe Luna si le-au si vazut in fotografii insa nu pot dovedi nimic acum.
Acestea sunt doar cateva acuzatii care sunt aduse agentiei. Despre toate acestea si multe altele, nu s-au dat exlicatii oficiale, iar lumea crede ce vrea.

Pentru a aplana suspiciunile, dar si cred ca pentru obligatia fata de cetatenii americani care platesc la buget contributia fata de stat, NASA arata transparenta si transmit imagini Live de pe SSI (ISS), prin televiziunea proprie NASA TV, si organizeaza chiar si conferinte de presa periodice pentru a fi intrebati despre ceea ce fac ei.


NASA (National Aeronautics and Space Administration), a fost infiintata in anul 1958, iar pentru aceasta, a inlocuit si preluat NACA (National Advisory Committee for Aeronautics) cu tot cu personalul ei, in timpul presedintelui Americii, care atunci a fost Dwight D. Eisenhower. Motivul principal al infiintarii acestei agentii atunci, a fost militar, nu stiintific, si asta din cauza ca atunci se simtea ca siguranta nationala era in pericol.
După lansarea primului satelit artificial din lume, care a fost sovietic (Sputnik 1), în 4 octombrie 1957, atenția Statelor Unite s-a ocupat de propriile eforturi spațiale. Congresul SUA, alarmat de amenintarea perceputa la adresa securității naționale (cunoscuta sub numele de "criza Sputnik"), a cerut o acțiune imediată și rapidă.





11 octombrie 2011

Lista Caracteristicilor zonei de nord ale Lunii

             Nordul Lunii este mai puțin afectat de cratere, acestea fiind mai rare , lăsand loc mărilor de lavă care le-au acoperit cu foarte mult timp în urmă. Părerea mea este că ar fi trebuit să exixte mai multe cratere în zona de nord a Lunii, și nu numai, însă acestea fiind acoperite de lava, nu vom avea ocazia să le vedem niciodată. Înlănțuirea evenimentelor geologice și cosmice care s-au produs la formarea ei, au făcut-o să arate așa cum o vedem noi în prezent.

         Numele craterelor de pe Lună poartă numele unor mari personalitati din ramura științei cum ar fi astronomi, matematicieni, inventatori dar nu numai ( de exemplu există și craterul Michael Jackson, chiar la nord de craterul Posidonius).

Cratere notabile pe partea de nord a Lunii, sunt Platon de 101 km, Aristoteles și Euxodus- de 67 respectiv 87 de km în diametru, Archimedes de 83 km, și Sinus Iridium (care ar fi trebuit să fie un crater, dar a fost inundat de lava).

Rezultatele din linkuri se poate să nu aibă ca titlu craterele pe care le căutați, însă în continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Lista craterelor de pe partea de NORD a Lunii:

Cratere:

Alexander- crater deformat
Anaxagoras -crater tânăr cu sistem de raze
Anaximander - crater fără vârf central
Anaximenes
Archytas - crater aproape circular cu margini ascuțite
Archimedes -crater mare fără vârf central
Aristoteles - crater cu podeaua inegală
Aristillus -prezintă sistem de raze
Arnold - crater antic rotunjit de alte impacturi
Atlas - prezintă cariere
Autolycus -posedă un sistem de raze de 400 km întindere.
Babbage -în acest crater există Babbage A, care este mai tanar.
Baillaud - aproape de terminalul Lunii.
Barrow -remodelat de alte cratere și scurgeri de lavă.
Bianchini- crater de 38 km, localizat lângă Montes Jura care înconjoară Sinus Iridium.
Bouguer- crater de 22 km, aflat la marginea de sud a Mării Frigoris.
Burg - crater de 39 km cu raze care se întind și peste Mare Serenitatis.
C. Mayer - crater tânăr cu margini ascuțite.
Carpenter - crater de 59 km, aflat în apropiere de terminalul Lunii.
Cassini - conține multe cratere pe podeaua lui.
Calippus - crater înconjurat de muntii Caucasus.
Chacornac - crater distorsionat , iregular.
Challis - crater erodat și lovit de impacturi mai vechi.
Daniell - crater oval.
Delisle - crater de 25 km,cu formă poligonală.
Democritus
Epigenes - crater erodat .
Euctemon - crater cu podeaua reînoită de lavă.
Euxodus -crater ce nu prezintă un vârf central.
Endymion - crater localizat la terminalul Lunii cu un albedo scăzut.
Egede -o rămăsița de crater inundat de lava.
Fontenelle - crater de 38 km, aflat la marginea de nord a Mării Frigoris.
Foucault - crater de 23 km. aflat la sudul Mării Frigoris.
G. Bond
Galle - crater cu margini ascuțite.
Gärtner - crater de 102 km inundat de lavă.
Goldschmidt - crater erodat și incizat de alte impacturi.
Grove - crater mic de 28 km cu margini ascuțite.
Gruithuisen - crater mic de 16 km.
Hall
Harding
Harpalus
Heis
Hercules - crater cu pereți interiori terasați.
J. Herschel - crater puternic erodat.
Keldysh - situat între Hercule și Atlas, la nord.
La Condamine
Lichtenberg
Luther
Main - crater în apropierea polului nord.
Markov - crater mai puțin erodat sau afectat de alte impacturi.
Mairan - crater erodat.
Maupertuis - pe marginea Sinus Iridum.
Meton - crater cu formă de trifoi (trei cratere unite).
Mason - crater erodat și iregular ca formă.
Michael Jackson - crater mic, fost Posidonius J.
Mitchell - crater atasat la marginea craterului Aristotel.
Mouchez - o ramașiță a unui crater lunar.
Neison
Oenopides - crater vechi erodat.
Oersted- crater inundat de lavă.
Philolaus - crater cu o pereche de vârfuri centrale.
Plana - crater de 44 km inundat de lava bazaltică.
Platon -  crater mare umplut de lavă.
Poncelet - ramașița a unui crater.
Posidonius - crater cu podeaua fracturată.
Protagoras - crater circular.
Scoresby - crater cu margini ascuțite.
Sharp - crater înconjurat de munți.
Sheepsharks
Sitter - formează un trio cu alte două cratere.
South - crater mare de 104 km, cu marginea distrusă
Strabo - crater de 55 km diametru inundat în trecut de lavă
Timaeus - crater pentagonal cu margini rotunde.
Theaetetus - crater cu formă poligonala.
W. Bond - crater iregular în formă.
Williams - o ramașiță a unui crater

Alte formatiuni:

Lacus Mortis - crater ciudat.
Lacus Temporis
Sinus Iridium -un crater foarte mare, cu marginea lipsă.
Sinus Roris
Vallis Alpes - o vale ce împarte Montes Alpes în două.

Munti:
Montes Alpes - numiti după munții Alpi de pe Pământ.
Montes Apenninus - o gamă mare de munți (Mons Huygens este cel mai mare vârf).
Montes Caucasus - cele mai înalte vârfuri ajung la 6000 m.
Mons Pico - munte izolat de pe Mare Imbrium.
Mons Piton - munte izolat de pe Mare Imbrium.
Montes Recti- munte cu o lungime de 90 km și o lățime de 20 km).
Montes Spitzbergen - o margine a unui crater .
Montes Teneriffe - munte cu creste până la 2.4 km.

Mari:
Mare Frigoris - datează din epoca Imbriană.
Mare Humboldtianum
Mare Imbrium - s-a format când un obiect uriaș a lovit Luna, iar lava a inundat craterul.

Misiuni pe partea de NORD a Lunii:

Luna 17; Lunokhod 1  din 1970, a fost primul dintre cele două rovere fără pilot care au aterizat pe Lună trimise de Uniunea Sovietică, ca parte a programului său Lunokhod. Navele spaţiale trimise de Lunokhod 1 s-au numit Luna 17.

 
Video de mai jos prezintă locația caracteristicilor de pe emisfera nordică a Lunii.
Video de: Victor Lupu Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow Mount: CG5 (EQ5) Dispozitiv: Sony CX105 Mărire total: 100x Rezolutie: 1920x1080 Bitrate: 16000, FPS: 50 Filtru: Nu Data: 09/09/2011 Locul: Baia Mare, România Edit: în Sony Vegas

 Pentru a vedea harta fotografică a zonei de nord a Lunii, vizualizați: Harta fotografica a Lunii: Zona de NORD. Atlas Lunar.

18 august 2011

Video-Aristotel craterul lunar in mai 2011



Video de: Victor Lupu
Optica: Celestron C8-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105 la 600x zoom optic

Magnificatie totala: 600x
Rezolutie video: 1920x1080
Filtru: Nu
Data: 11/05/2011
Locul de amplasare: Baia Mare, România

Editare: Sony Vegas 10,imagini stabilizate
Fps: 25
Bitrate: 16000
         Craterul Aristotel (87 km),iar alaturi de el Mitchell (30 km), sunt doua fomatiuni lipite una de alta si sunt observabile in acest video. Imaginea nu este atat de clara datorita atmosferei,insa in unele momente se pot vedea clar caracteristicile acestor cratere care se afla la sudul Marii Frigoris.

Imaginea de mai jos este o captura video realizata pe 20 iulie 2011.

10 iunie 2011

Mare Frigoris si craterele Egede Mitchell Gärtner si Democritus

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 10.02.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video
Craterele Aristoteles si Euxodus (87-67 km),sunt aflate pe emisfera nordica a Lunii.Deasupra celor doua cratere se afla Mare Frigoris.Craterul Mitchell (30 km) se afla in dreapta lui Aristoteles si sunt aproape impreunate. Montes Caucasus pornesc de la sudul craterului Aristoteles care coboara pe langa Euxodus.La sud-vest de Aristoteles este craterul Egede (37 km).

         Mitchell (30 km), este un crater lunar, numit după Maria Mitchell, si este ataşat la marginea de est a lui Aristoteles. Podeaua lui Mitchell este accidentata şi neregulata, cu o creştere central mica.  Peretele de vest a fost complet absorbit de marginea de Aristoteles.
Maria Mitchell (1.8.1818-28.6.1889) a fost o femeie astronom american, care în 1847, prin utilizarea unui telescop, a descoperit o cometă care a devenit cunoscuta ca si "cometa domnisoarei Mitchell".

         Egede (37 km). este rămasita unui crater lunar care a fost inundat de lava, lăsând doar circumferinţa oarecum poligonala al marginii proeminente chiar deasupra Marii. Acesta este situat la marginea de sud a Mare Frigoris ,si la vest de craterul Aristoteles . La sud sunt niste munţi mici care formeaza un arc de cerc ce se curbeaza între craterele Aristoteles şi Eudoxus. Podeaua lui Egede este plata şi aproape fara caracteristici. Marginea supravieţuitoare are o altitudine maximă de 0,4 km deasupra suprafeţei.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



Deasupra lui Mare Frigoris se afla craterele Gärtner (102 km) si Democritus (39 km).

           Mare Frigoris ("Marea Frigului") este o suprafata situata la nord de Mare Imbrium, si se intinde de la estul Mare Imbrium, la nord de Mare Serenitatis. Materialul din jurul Mare Frigoris de la nord si est este din epoca  Imbriana, , iar materialul de la vest este de epoca Eratostheniana.

          Gärtner (102 km) este rămăşiţa inundata de lava a unui crater situat în partea de nord-est a Lunii. Acesta este situat la marginea de nord a Mare Frigoris . Jumătatea de sud a craterului lipseşte cu desăvârşire, şi formează un bazin semi-circular.Partea supravieţuitoare a craterului este puternic uzata şi erodata, cu alveole şi crestături formate de impacturile precedente. Podeaua are câteva ridicaturi scăzute în jumătatea de nord.  Gärtner D (8 km),in forma de castron, este situat în apropiere de punctul de mijloc între cele două capete ale buzei craterului. .
       Numele este dat de la Christian Gärtner (1705 - 31 decembrie 1782) care a fost un producator de telescoape şi astronom german, remarcat pentru observarea intoarcerii in 1758 a cometei Halley.
La nord de Gärtner se află craterul Democritus.

Democritus (39 km), este un crater de impact, care este situat la nord de Mare Frigoris. La sud de Democritus este craterul inundat de lava  Gärtner, care are forma de golf.
Buza craterului este în general, cu muchii ascuţite şi arată mic cu semne de eroziune. Acesta nu formează un cerc perfect, cu borduri pe exterior care îi conferă o uşoară formă neregulată. Peretii interiori au terase care merg până la o podeaua interioara care este relativ plata. Aproape de mijlocul podelei este un mic vârf central.
Numele craterului este dat de la Democrit (greacă: Δημόκριτος, Dēmokritos, "ales al poporului ") (ca. 460 î.Hr. - cca 370 î.Hr.) care a fost un filozof antic grec născut în Abdera, Tracia, Grecia.


Imaginea de mai jos este o captura video realizata pe 20 iulie 2011.





LUPU VICTOR ASTRONOMY

21 februarie 2011

Craterele Aristoteles si Eudoxus


Fotograf: Lupu Victor

Optica: telescop Celestron C8-N,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: HDR Sony CX105
Filtru: nu
Data: 09.02.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: nu (snapshots)
      Aristoteles (87 km.)-in prima imagine este cel mai mare din centru, este un crater care se află in partea de nord a Lunii,localizat aproape de marginea de sud a  Mare Frigoris. In vestul craterului sunt Montes Alpes. La sud de Aristoteles se află Eudoxus (67 km.)-in prima foto este dedesuptul lui Aristoteles.Cele două formeaza o pereche distinctiva pentru observatorii prin telescop.Un crater mai mic,Mitchell este ataşat direct la marginea de est a Aristoteles.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imaginea de mai jos este o captura video realizata pe 20 iulie 2011.


Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management