trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Cum sa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cum sa. Afișați toate postările

18 noiembrie 2012

Cum sa... Astronomie



Aceasta sectiune vizeaza o varietate de subiecte despre cum sa faci mai multe lucruri ce te ajuta in practica astronomiei.
Categoriile existente despre "Cum sa...", se vor inmulti cand voi putea scrie ce fac si eu cu telescopul sau fara.




-Cum sa editezi poze

-Cum sa faci poza la Luna

-Cum sa observi Luna

-Cum sa faci poze la stele

-Cum sa faci un telescop

-Cum sa intretii oglinda telescopului

-Cum sa lucrezi in astrofotografie

-Cum sa montezi Nikon la telescop

-Cum sa stii denumirea craterelor Lunii

-Ce fel de telescop sa imi iau?

-Procesarea in programe pentru astrofotografie

14 noiembrie 2012

Cum focusez DSLR meu pe stele

Ai facut multe poze la cer, si mai toate au avut stele defocusate, care aratau mai degraba a discuri decat puncte stralucitoare?
Poate ti-ai pus intrebarea daca ar trebui să pui intai camera pe focus automat "AF", sa faci o poză și apoi sa impingi butonul de blocare a lentilei de la focalizarea manuală "MF". Asa va funcționa.

Daca nu iti ies pozele focusate asa, atunci verifica daca nu cumva:
-ai ajustat zoom-ul după ce ai focusat si dupa ce ai blocat lentila de la butonul de blocare ? Dacă ai modificat zoom-ul, atunci focalizarea se poate schimba putin .. și acel putin este suficient pentru stele ca sa nu mai fie clare.
-ai focusat pe o lumina îndepărtata de la un stalp și apoi sa treci la MF? Aparatul ar trebui să fie capabil de a obține focalizarea pe luna, sau planete mai luminoase. Sau focalizeaza pe o lumină strălucitoare ce se afla cât mai departe posibil. Fă acest lucru utilizând zoom-ul la "zoom maxim", apoi "blocheaza" focalizarea.
-verificați-vă fotografiile inițiale de testare, a ajusta focalizarea minuțios, dacă este necesar, la fiecare minut. Este surprinzător cum pot lentilele obține o ușoara defocalizare în timpul unei serii de expuneri.

Stele defocusate cu DSLR Nikon D80





Poze din 26 septembrie 2012

 

05 mai 2012

Lucrul meu in astrofotografie: Sony Vegas si Splash player



Filmarile cu planete sunt pe primul plan la prelucrari in programe. Pe cele cu cratere lunare le ard pe dvd-uri, le pun o bulina cu marker-ul si ma intorc la ele mai tarziu.

Cum fac capturi video.

Primul lucru pe care il fac cand ma ocup de o filmare, este sa o deschid in Splash Player (Figura 1) , care are optiunea de a captura imaginea pe care eu o opresc cu butonul de pauza. Daca pun pauza iar imaginea si se nimereste sa opresc la o imagine clara si convenabila pentru editare, atunci apas pe butonul 'capture', care imi salveaza imaginea in format 'bmp' (bitmap). Va imaginati cat de multe ori apas pe acel buton la un video.

Figura1: Splash Player


Capturile video se salveaza automat in folderul 'My pictures' din discul 'C'.


Dupa ce capturez tot ce se poate, intru in acel folder, si deschid pozele in 'Faststone Image Viewer'. Acesta este un program de editat poze si l-am ales pentru ca este simplu de utilizat (Figura 2) .
Incep sa derulez pozele si in acest timp le elimin pe cele care nu sunt clare, in comparatie cu celelalte, pana raman numai cele care pot fi lucrate.

Figura 2: FastStone


Cum lucrez in Sony Vegas clipurile.

Tot in acelasi timp cu redarea in Splash Player, inserez in Sony Vegas acelasi video (Figura 3) . Lucrez deci ca o caracatita cu mai multe maini. Asta nu doar pentru ca vreau sa  termin cat mai repede, ci pentru ca in timp ce fisierul video se reda in player, stiu de unde sa tai secventele din acel video in Sony Vegas mult mai repede, reusind sa merg in Vegas exact la minutul si secunda de unde trebuie sa tai clipul de care am nevoie pentru procesare, in principal pentru a stabiliza acea secventa.
La fereastra 'Video preview', selectez cea mai buna calitate de la butonul de sus, 'Preview (Best)-Full' (in figura 3b este selectat 'Preview (Auto)' ).


Figura 3: Sony Vegas

Figura 3a: Fereastra 'Video preview'



A. Stabilizarea imaginii in Sony Vegas.
Pasul 1.
Inserez clipul in Sony Vegas.

Pasul 2.
Merg la minutul si secunda care ma intereseaza, adica acolo unde imaginea este cat de cat stabila si tai clipul. Las clipul in modul de redare in Splash Player, si astept momentul in care imaginea devine foarte instabila. Tin minte minutul si secunda, si merg la Sony Vegas si tai iarasi clipul. Astfel, am creat o portiune din video ce trebuie lucrata. Apas clic dreapta pe acea bucatica din clip, si selectez 'Stabilize media' (Figura 4) . Poate dura ceva timp pana acest proces se finalizeaza. Depinde cat de mare este acea portiune din clip.
Rezultatul va fi o imagine stabila, fara nici cea mai mica trepidatie, insa mai apropiata. Aceste clipuri mici, vor fi procesate mai tarziu in programul Registax, imaginile fiind stabilizate tocmai din acest motiv.


Figura 4: Stabilizarea in Sony Vegas


B. Ajustarea contrastelor .
Fac acest lucru cu toate portiunile de video ce merita stabilizate, iar apoi incep sa lucrez la nivelurile contraste si claritate. intru in Sony Vegas la optiunea 'Video FX' unde am o multime de variante de editare video pe bara din stanga (Figura 3). Primele editari pe care le aplic, sunt 'Color curves' si 'Sharpness', de unde ridic nivelul contrastului si cobor nivelul luminozitatii, si ascut imaginea pentru a deveni mai clara.


C. Video rendering .

Dupa ce aplic contrastele potrivite la clipuri, le adun lipite unele de altele si trec la ultimul pas, acela de a crea videoclipul intreg.

04 aprilie 2012

Cum să montaţi un Nikon DSLR pe un telescop cu un adaptor T2

Daca ataşezi un Nikon DSLR la un telescop vei face fotografii la obiecte aflate la o distana foarte mare, cum ar fi Luna, planetele şi stelele. Expunerea lunga poate scoate la lumina detalii mult mai multe decat se observa cu ochiul liber, transformand obiectele in culori vii. Cu un DSLR poti captura imagini uimitoare ale Universului.
Aparatul pe care il folosesc eu, este Nikon D80. Acesta permite expuneri lungi de numai maxim 30 de secunde, insa la modul Bulb, care functioneaza numai cu o telecomanda, poate fi setat la expuneri si mai lungi, dar pentru asta trepiedul sau montura telescopului trebuie sa aiba un motor de urmarire.

Adaptoarele-T Baader Hyperion permit cuplarea directă de orice aparat de fotografiat cu filet T sau accesoriu, la ocularele Baader Hyperion.

Adaptorul-T Hyperion pe care il am si este vorba in acest articol, este HTA43/T-2 , care se ataseaza la filetul M43 al ocularului Hyperion cu distanţă focală fixă . Filetul de pe ocular de 43 mm se află sub cauciucul de protectie.
Aceste adaptoare permit ocularelor Hyperion pentru a fi utilizate la camerele CCD şi DSLR. Cu acest adaptor, orice tuburi de extensie T-2 pot fi utilizate între ocular şi camera pentru a proiecta şi a mări imaginea cum doriţi.Filetul direct de cuplare face acest sistem extrem de rigid şi compact.



Opriţi camera foto. Detaşaţi obiectivul prin apăsarea butonului de eliberare a obiectivului şi ţinându-l în jos în timp ce rotiţi obiectivul in sensul acelor de ceasornic.



Ataşaţi inelul-T (adaptorul)  pentru Nikon, la aparatul de fotografiat în montura, prin răsucire în sens invers acelor de ceasornic, pana se aude un clic.  Este important sa cumparati inelul potrivit.
 Dupa aceasta, insutubati pe inelul-T al Nikon-ului, inelul-T2 pentru Hyperion HTA43/T-2 pana acesta se va strange complet.

Introduceti cele doua adaptoare ale telescopului in care va fi montat ocularul Hyperion. Primul este de 2", iar al doilea adaptor din fotografii este cel de 1,25" care se insurubeaza pe cel de 2".


Insurubati ocularul Hyperion la aparat in inelul T2 al Hyperyon-ului.


Introduceţi ocularul cu aparatul foto în focuserul telescopului, respectiv adaptorul de 1,25". Strângeţi surubele acestuia pentru a preveni caderea camerei foto în timpul folosirii.  Acum sunteti gata pentru a fotografia prin telescop.

10 august 2011

Cum sa editezi poze

Aceste imagini au fost procesate in programul FastStone care este un program de editare poze gratuit si poate fi gasit pentru descarcare pe File Hippo.
Folosesc acest program simplu de la inceput si nu l-am schimbat cu altul pentru ca ma ajuta la tot ce imi trebuie. La urma urmei tot ce iti trebuie la editat o poza este sa o faci sa arate mai frumoasa si mai clara.Exista programe avansate de editare mai complicate,insa pentru editari rapide si cu rezultate bune am sa dau detalii despre cum se foloseste acest program eficient.

Prima poza de mai sus este cea originala.Este o captura video a Lunii.Video a fost facut cu camera HD Sony CX 105,montata la telescopul meu.Capturile au fost facute cu Splash Player PRO,care captureaza imagini in format bmp (BMP-Bitmap File Format),in acest format fotografiile fiind salvate la cea mai buna calitate.Aceasta fotografie este oricum clara in original,insa se mai pot imbunatati unele contraste,nivele etc.

La a doua poza de mai sus , pentru inceput am umblat la sharpness,care ascute marginile elementelor din poza,ceea ce ii sa o claritate mai mare.Nivelul de sharpness poate fi reglat la dorinta fiecaruia,pana se considera ca nu deranjeaza. Reglajele oricaror efecte ar trebui folosite modest,fara a fi supraincarcata de unele care nu-si au rostul.
A treia fotografie de mai sus are culori mai puternice,pana a permis imaginea,fara a deranja,adica a fi marit nivelul de culoare pana la extreme.
La a patra fotografie m-am jucat cu  nivelurile de contraste de la "adjust curves".
La a cincea este fotografia finala in care i-am scazut gama in "adjust colours" optiune in care sunt mai multe reglaje cum ar fi luminozitate,contrast,culoare.
La aceasta fotografie am aplicat "negative".Imi place foarte mult aceasta optiune desi nu la toate pozele pica bine. Aceasta insa este reusita.
Efectul "sketch" sau schita,poate fi si el reglat la intensitatea dorita.Acest efect face fotografia ca un desen in creion.
Tot in FastStone exista efectul "bump map" care imi place foarte mult, pentru ca da impresia ca formele din poza ies in relief.
Alte efecte importante pe care nu le-am mai exemplificat sunt croparile in care poti taia poza.Daca o poza este cropata,automat ea devine mai mica,insa daca dupa taiere ii schimbi rezolutia cropului sa devina mai mare,atunci e ok.
Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


28 iulie 2011

Cum sa construiesti un telescop. Telescop făcut acasă.


Telescoapele sunt folosite pentru a vedea mai aproape obiectele aflate la distanta mai mare,si chiar pentru a vedea obiecte care nu sunt vizibile ochilor tai.

Telescop făcut acasă.
 Aceasta este o construcţie simplă, de baza, a unui telescop,si poate fi folosit in scopuri diferite :

- Trebuie sa faci rost de o pereche de lentile : o lentila mare convexă şi  o lentila mică concavă (ideal ar fi una mai mare ca cealalta). Pentru cei care nu stiu cum arata acestea, lentilele convexe sunt mai groase în centru decât de margine, iar cele concave sunt mai subţiri în centru.

- Fa rost de două tuburi din carton, care se pot introduce unul in celalalt.Cel mare trebuie să fie plasat în partea din faţă şi cel mic, la spate,si trebuiesc lipite folosind banda adeziva.

- Tine lentilele in maini una in fata celeilalte, si priveste prin lentila mica.Potriveste distanta dintre ele focusand pe un obiect care se afla la distanta pana ajungi la un punct de focus in care vezi imaginea clara.
- Masoara distanta dintre cele doua lentile,dupa care dubleaza masuratoarea, pentru a sti cat de lung trebuie sa fie tubul din carton.Atat va trebui sa fie lungimea tubului.Pentru masuratoare va trebui sa te mai ajute inca o persoana.
- Lentila mai mare,care are rol de obiectiv,va fi fixata la capatul tubului mai mare cu lipici sau folosind bandă adezivă, dar încearca să nu iti afectezi vederea prin tub,apoi fixeaza si lentila mai mica la capatul tubului mai stramt.Acolo vei pune ochiul sa privesti si are rol de ocular. Daca deschiderea tubului este mai mare decât a lentilei, confectioneaza-ti o garnitură din carton sau polistiren.

-Lentilele trebuie sa fie aliniate una in fata celeilalte, şi ar trebui să fie perfect paralele una fata de cealalta.

05 martie 2011

Cum şi când se fac poze la Lună. Ce trebuie să ştiţi.

Luna plina prin telescopul meu reflector, Celestron 8" newtonian,cu ocular plossl de 20 mm. -click pe imagine


       
         Fotografierea Lunii intr-o scena, poate adauga o mai mare valoare fotografiei tale. În funcţie de modul în care compuneţi fotografia, amplasarea şi dimensiunea ei într-o imagine, poate evoca o poveste de dragoste, uimire, fantezie, mister, sau o senzatie de "altă lume" . Tehnica poate părea complicata, dar odată ce te obişnuieşti cu ea, e foarte simplu. In timpul zilei, este mai mult vorba despre o compoziţie artistică in timp ce noaptea, fotografierea devine mai dificilă.

       Luna este frumoasa să te uiţi la ea, dar este o provocare destul de grea pentru un fotograf. Noaptea, Luna este mai luminoasa decât orice altceva de pe cer.


     CUM SA FACI POZE LA LUNA
     Cele mai multe poze cu Luna, nu reusesc sa surprinda detaliile mici pe care le vedem când ne uităm la ea. De ce? Pentru ca Luna este luminoasa. De exemplu, dacă nu utilizezi unele setări precise pe aparatul de fotografiat, si vei seta ca declanşatorul sa fie deschis prea mult timp , aceasta va face ca luminozitatea Lunii, sa-ti spele detaliile.

     Când faceti fotografii, Luna trebuie să fie intr-o zona centrală in imagine. Majoritatea fotografilor amatori, când fac poze la Luna, tind să se concentreze asupra altor elemente din scena. In modul camerei automat, aparatul "încearcă" sa obţina cea mai buna cantitate de lumina / întuneric pentru obiectul pe care se concentrează, şi neglijează Luna. Ca rezultat, Luna apare ca un bulb alb strălucitor .
     De aceea, este o idee bună pentru a utiliza modul manual atunci când fotografiati Luna. Puteţi utiliza o viteză mult mai rapida de expunere, astfel încât să nu o supraexpuneti.


      CAND SA FACI POZE LA LUNA
     Este greu să ştiţi unde va fi Luna, dacă nu faceti unele cercetari înainte din timp. Luna nu are acelasi program ca Soarele. Ştim de unde va rasari şi apune Soarele in fiecare zi, dar Luna este un animal complet diferit. Chiar dacă rasare la fel ca si Soarele, de la est. Sau ar putea fi doar o Luna parţială.
     Cei mai buni fotografi, isi fac un plan inainte. Este important să ştiţi când va fi Luna, atunci când va apune, şi dacă va fi o Luna plina, sau semiluna, sau poate nu va fi deloc. Sunt programe cu grafica foarte frumoasa, precum Stellarium, in care poti afla toate aceste date. Este gratuit pe internet pentru descarcare.




30 ianuarie 2011

Cum sa stii denumirea craterelor Lunii

    Pentru ca sa definesti ce crater ai fotografiat sau ai filmat prin telescopul tau,sau poate daca doar esti curios cum se numesc unele cratere,nu e greu de realizat.

    Internetul acum ne ofera multe informatii despre aproape orice dorim sa aflam.Nici nu mai trebuie sa intrebi un prieten,nici sa mai cumperi o carte sau o revista sa stii ceva despre un anume lucru.

    Cei care vor sa stie despre craterele Lunii,denumirea lor si informatii despre acel crater,pot intra pe un site,care ce-i drept e unic in aceasta problema din cate stiu eu,caruia ii spune MOON MAP-THE LUNAR NAVIGATOR (click pe titlu).

    E destul de important sa ai informatii daca mai ales scrii un articol pe un site,sa dai date exacte pe care cititorul le va asimila corect.

    Pe prima pagina a site-ului este o fotografie a Partii vizibile a Lunii de pe Pamant,impartita pe sectoare in forma de patrate. Apesi pe unul din sectoare.Apoi urmeaza "navigarea" cu mouse-ul pe Luna in cautarea craterului vizat.Este mai greu intr-adevar prima oara,dar cu timpul vei face legaturi vizuale in memorie si vei gasi craterele mult mai usor.Dupa ce ai depistat craterul,simpla aducere a cursorului mouse-ului peste acel crater face sa apara denumirea marimea lui,metoda care mi se pare foarte folositoare pentru ca nu mai esti nevoit sa cauti pe net fotografii ale craterului sa stii cum se numeste,ceea ce mi se pare foarte greu.Doar din intamplare sa gasesti.


Snapshot de pe site-ul MOON MAP-THE LUNAR NAVIGATOR               

Succes!


07 ianuarie 2011

Cum imi intretin oglinda telescopului Newtonian?-procedee si sfaturi. (Q&A Astronomie)



   Telescopul meu este cumparat din 2008.In parcursul acestui timp am facut unele greseli in intretinerea oglinzii pentru ca nu am stiut in acel moment cum sa procedez,si pentru care am sa enumar unele greseli de care trebuie avut mare grija.

-In primul rand, oglinda unui Newtonian nu trebuie atinsa cu niciun fel de obiect, nici macar cu betisoare de curatat in urechi, sau alte materiale cit de fine ar fi ele. Oglinzile au o viaţă lungă, atât timp cât nu le atingeţi sau să le expuneţi la abuzuri inutile, cum ar fi tampoane sau solutii de curatat.


-In al doilea rand, sa nu sufli pe suprafata ei, oricat de prafuita ar fi ea. Poti folosi un aspirator dar grija mare sa nu o lovesti din greseala, sau apropierea de suprafata oglinzii sa nu fie prea mare ca sa nu risti sa-ti "soarbe" oglinda. Nu e de recomandat acest procedeu.

-In al treilea rand, ai mare grija cand demontezi oglinda de la tub, sa nu o scapi din mana cu fata in jos, fiind destul de grea.

-In al patrulea rand,telescopul trebuie tinut cu capacul de protectie intotdeauna pe el, cand nu lucrezi cu el. Se poate intampla chiar in momentul observarii ca o pasarica sa doreasca sa-si faca un cuib in tubul telescopului tau. Capacul previne depunerea prafului si e de preferat ca iesirea pentru observatii sa fie facuta intr-o zona departe de traficul cu masini, sau intr-un mediu cu praf cum sunt unele perioade vara.
   Exista o multime de site-uri cu instrucţiuni de curăţare a oglinzii, singurul lucru pe care l-as adăuga este să nu o faceti prea des - putin praf nu are niciun impact asupra performanţei optice, dar zgârieturi cauzate de manipularea neglijentă poate face acest lucru. Oglinzile moderne dureaza mulţi ani pana să se degradeze. De multe ori arata murdare, dar tu nu ar trebui să fie curatate, până când nu există un impact real in observare. Acest lucru nu se va intampla aproape niciodată dacă eşti un observator exigent.

   Prima mea curatare a oglinzii a fost prin procedeul de spalare. Am folosit acest procedeu dupa un videoclip de pe youtube si cred ca este cel mai bun, numai daca oglinda este foarte plina de praf. Am demontat oglinda de la tub, am asezat-o in chiuveta si am dat drumul la robinet. Robinetul trebuie sa aiba sifon cu gaurele, daca nu,folositi-l pe cel de la dus cum am facut eu. Apa putin calduta, trebuie sa curga pe oglinda cca 5 min. dupa care se opreste robinetul, si cu un sapun lichid, se toarna pe oglinda cateva picaturi, si se trece usor cu palma peste ea in mod circular, fara a atinge cu unghiile, pana se inmoaie toata suprafata in sapun. Se porneste iar robinetul si se lasa sa curga apa curata unca 5-10 min. Cu oglinda secundara se procedeaza la fel.
Acest procedeu nu se aplica des. Poate odata la cativa ani.


26 decembrie 2010

Cum Sa Faci Poze La Luna

Depinde de ce fel de aparat ai. Si daca ai un telescop,e si mai bine.


Fara telescop. Metoda simpla e sa indrepti aparatul foto spre Luna si sa apesi pe buton.Dar conteaza ce setari i-ai dat aparatului. Cu telefonul mobil iese din discutie ca ar iesi ceva. Ele nu au un zoom optic ci doar digital. Diferenta dintre cele doua este ca zoom-ul optic apropie imaginea din lentile, ceea ce e cum te-ai deplasa tu la acel obiect sa-l fotografiezi, iar cel digital iti mareste pixelii, in loc sa-ti apropie imaginea , avand ca efect "destramarea " fotografiei. Pixelii se vad din ce in ce mai mari cu cat faci zoom si deci fotografia nu va fi clara.
     Deci, e foarte important sa ai un aparat care apropie optic, nu digital.

Cu aparatul cu zoom doar digital, poti realiza poze frumoase doar daca nu folosesti acel zoom, dar Luna nu va fi aproape, asa ca e recomandata sa fie folosita doar prin ocularul de la telescop prin care imaginea este deja apropiata. Si daca aparatul (poate fi telefon mobil), are ceva mai multi megapixeli, poza poate iesi chiar incredibila.

    Cu un aparat care mareste optic, pozele ies mai bune. Luna este mai aproape si clara. Montata pe un trepied pentru a fi stabila, si cu setarile care trebuiesc, iti va place ce face acel aparat. Bineanteles ca aparatul digital este acum in voga (adica nu cu film foto). A nu confunda zoomul digital, cu aparatul digital. Aparatul digital are obiectiv cu zoom optic (atasabil sau nu), aceste doua lucruri fiind diferite.
    Setarea cea mai importanta a unui aparat foto digital cu zoom optic DSLR (digital single-lens reflex), este dupa parerea mea ISO care reprezinta sensibilitatea luminii ce intra in aparat, si timpul de expunere. Cine are aparat foto sau telefon, poate vedea in meniu optiunea ISO.
     Daca ISO este setat mai mic, cand este mai intuneric, imaginea rezultata va fi intunecata. Setat mai mare, imaginea va fi mai luminoasa chiar daca este intuneric, dar mai puricoasa.

   Timpul de expunere. În fotografie, viteza obturatorului este un termen comun folosit pentru a discuta despre timpul de expunere adica lungimea efectivă a timpului de expunere a senzorului la lumina in care un aparat de fotografiat este deschis. Cu cat este deschis senzorul la lumina mai mult, cu atat imaginea este mai luminoasa scotand din intuneric detalii pe care nu le poate vedea nici ochii tai in acel moment.

Imagine focala prin celestron 8" si nikon D80 cu inel T                                             
Imagine afocala cu celestron 8" si HDR sony cx105                                      

    Cu telescop , fotografiile se pot face focal si afocal. Focal, inseamna sa montezi camera foto fara niciun obiectiv, direct la telescop, pozele realizandu-se fara nici un ocular. Afocal, inseamna sa pui camera foto sau video in fata ocularului telescopului.



Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management