trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Cratere de centru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cratere de centru. Afișați toate postările

16 aprilie 2013

Lista caracteristicilor zonei de centru ale Lunii Referat astronomie

Lista caracteristicilor zonei de centru ale Lunii Referat astronomie

Craterele situate pe centrul discului lunar, asa cum se vede de pe Pamant, sunt cele mai vizibile, deoarece intreaga lor structura este cu fata spre noi, dezvaluind podeaua si detaliile lor perfect, chiar si printr-un telescop modest. In zona centrala se gasesc multe caracteristici, cum sunt munti, mari si cratere. Muntii Apenninus sunt usor de reperat, dar si cratere ca Eratosthenes, Copernicus, marele crater Ptolemaeus dar si altele, pe care le gasiti in listele de mai jos.

Numele craterelor de pe Luna poarta numele unor mari personalitati din ramura stiintei cum ar fi astronomi,matematicieni,inventatori dar nu numai
Rezultatele din linkuri se poate sa nu aiba ca titlu craterele pe care le cautati, insa in continutul acelor articole, acele cratere sunt prezentate.

Craterele zonei de centru a Lunii

Abulfeda
Agrippa
Almanon
Andel
Aratus
Albategnius
Alpetragius
Alphonsus
Argelander
Arzachel
Airy
Blagg
Bode
Bonpland
Bowen
Bruce
Bumham
Cone
Conon
Copernicus
Davy
Delambre
Dembowsky
Dollond
Eratosthenes
Flammarion
Fra Mauro
Gambart
Gay Lussac
Godin
Gylden
Halley
Herschel
Hind
Hipparchus
Horrocks
Hyginus
Klein
Lade
Lalande
Lassell
Lindsay
Marco Polo
Mosting
Muller
Murchison
Oppilzer Pallas
Pallas
Palissa
Parrot
Pickering
Playfair
Ptolemaeus
Reamur
Reinhold
Rhaeticus
Ritchey
Saunder
Schroter
Seeliger
Sommering
Sporer
Stadius
Sulpicius Gallus
Taylor
Thebit
Triesnecker
Turner
Ukert
Vogel
Wallace

Marile zonei de centru a Lunii

Mare Vaporum
Mare Nubium
Mare Cognitum
Mare Insularum
Mare Imbrium


Muntii zonei de centru a Lunii

Montes Apenninus
Montes Carpatus
Montes Riphaeus


Alte forme de relief ale zonei de centru a Lunii

Sinus Aestuum
Sinus Fidei
Sinus Medii
Lacus Felicitatis
Lacus Odii
Lacus Doloris
Promotorium Taenarium
Rupes Recta
Rimae Alphonsus
Rimae Ariadaeus
Rimae Bode
Rimae Vladimir
Rimae Bradley
Rimae Flammarion
Rimae Gay Lussac
Rimae Hadley
Rimae Hyginus
Rimae Oppolzer
Rimae Yangel
Rimae Parry
Rimae Reamur
Rimae Schroter
Rimae Sulpicius Gallus
Rimae Triesnecker

Misiuni spatiale pe partea de centru a Lunii

Apollo 11
Apollo 12
Apollo 14
Apollo 15
Apollo 16
Apollo 17

Luna 5 (1965) URSS- din cauza unor defectiuni, s-a prabusit pe suprafata Lunii.

Ranger 7 (1964) USA- prabusita intentionat, a transmis cu succes 4308 imagini, cu o rezoluţie de până la 0.5m.

Surveyor 3 (1967) USA- a aterizat cu succes si a transmis 6326 imagini pe Pamant.

Apollo 14 USA- Activitate Extravehiculara (AEV). Pe 5 februarie 1971, echipajul Apollo 14 a aterizat pe suprafaţa Lunii, în formatiunea Fra Mauro lângă craterul Cone.




Pentru a vedea harta fotografica a zonei de centru a Lunii, vizualizati:
Harta fotografica a Lunii: Zona de CENTRU. Atlas Lunar.

14 noiembrie 2011

Imagini prin telescop-craterul Hyginus si Rima Hyginus

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x

Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 9x zoom optic
Marire totala: 900x
Filtru: nu
Data: 11.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

Hyginus (11 km), este un crater mic,insa pozitionat in asa fel, incat nu se poate sa-l treci cu vederea. Se afla la intrepatrunderea celor doua "santuri" Rima Hyginus, si este localizat pe Sinus Medii.
• Craterul a fost numit pdupa Gaius Julius Hyginus (cca. 64 BC - AD 17), un autor latin, elev al celebrului Alexandru Corneliu Polyhistor. Dacă este nativ din Spania sau din Alexandria este incert.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

Imaginea de mai jos a fost realizata pe 10 februarie 2011.

02 noiembrie 2011

Aliacensis si Werner-imagini cu cratere lunare de centru

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Magnificatie totala: 800x
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: FastStone, capturi video

Podelele celor doua cratere lunare Aliacensis si Werner sunt vizibile total deoarece sunt inundate de lumina soarelui. Alte cratere observate in prima fotografie, sunt Walther Purbach si Regiomontanus

Imaginea de mai jos este realizata pe 14 noiembrie 2010.

15 octombrie 2011

Sclipiri de lumini pe Luna-despre fenomenul lunar tranzitoriu

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C-8" -Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Magnificatie totala: 800x zoom
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer


       In dimineata zilei de 15 noiembrie 1953, un astronom amator din Oklahoma , S.U.A. pe nume Stuart Dr. Leon , a fotografiat ceea ce el credea a fi o bila masiva alba de foc ce s-a vaporizat, localizata aproape de centrul Lunii, la 16 km sud-est de craterul Pallas. Dacă teoria lui este adevarata,el ar fi primul si singurul om din istorie care a fost martor la impactul unui asteroid ce a produs un impact pe suprafata Lunii.
Astazi misterul a fost insa elucidat (e doar o teorie), pentru ca sclipirea ar fi putut fi cauzată de scurgeri de materiale gazoase din interiorul Lunii. Acest fenomen poarta numele de"fenomen lunar tranzitoriu" ( "transient lunar phenomenon"-sau TLP)
.
Mai sus in foto: Pallas (50 km) si Murchison (58 km), regiune in care s-a fotografiat sclipirea pe care a fotografiat-o astronomul Stuart.



Imaginea unui "fenomen lunar tranzitoriu" din 1953.TLP este luminita din centrul imaginii.
Credit: Leon Stuart-Universitatea din Columbia

29 septembrie 2011

Podeaua craterului Albategnius-imagini cu telescopul

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 7x zoom optic
Marire totala: 700x
Adaptor ocular: 1.25"
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer
         Craterul Albategnius de 129 km in suprafata si 4.4 km adancime,este cel mai bine de privit la primul patrar. Peretii de vest sunt mult mai erodati decat cei din partea de est.

         Pe podea,in zona centrala se afla un munte de forma triunghiulara, inconjurat de cateva cratere mici.
Podeaua nu prezinta alte formatiuni muntoase ci numai cratere mici. Un crater mai mare aflat in interiorul lui Albategnius pe latura de nord, este Albategnius B (20 km), iar unul si mai mare este craterul Klein de 44 km (care era inainte numit Albategnius A), aproape de latura de vest a podelei.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.

23 septembrie 2011

Cratere lunare de centru Agrippa si Godin

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x

Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105
Filtru: nu
Data: 11.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

           Imaginea acestui articol este cu susul in jos, asa cum este vazuta prin telescop. Craterele Agrippa si Godin , Triesnecker si Sinus Medii sunt cele care fac obiectul acestei imagini de mai sus.
Acxeste cratere sunt aflate in zona de centru a Lunii, si deci ,fiind departe de terminator (marginea Lunii), sunt observate de pe Pamant nedeformate. Cele de pe margine sunt ovale insa doar din cauza pozitiei lor departe de centru, Luna fiind sferica.

13 septembrie 2011

Video-cratere de pe centrul Lunii prin telescop

          Craterele prezentate in acest video sunt in lumina Soarelui si sunt din zona centrala a Lunii.
          La secunda 06, apare craterul Frisius (88 km), iar la secunda 11 incepe sa se vada Aliacensis si Werner. Mai departe ,la secunda 20,incep sa iasa cele 3 cratere uriase, Walther (128 km), Regiomontanus (110 km), si Purbach (118 km). Imaginea se termina cu Rupes Recta si micul crater Birt (17 km), aflate pe Mare Nubium.
In urmatoarea imagine, la secunda 43 din video, apar craterele apropiate Pallas (50 km), si Murchison (58 km).
          Notabile in acest video prin telescop, sunt razele lui Tycho, care trec peste majoritatea craterelor, si care vin din jos in sus.
          Clipul are imaginile stabilizate in Sony Vegas 10.



Video de: Victor Lupu
Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Dispozitiv: Sony CX105 la zoom optic 7x
Mărire totala: 700x
Filtru: Nu
Data: 12/05/2011

Rezolutie video: 1920x1080
Fps: 25
Bitrate: 16000
Locul de amplasare: Baia Mare, România
Editare: Video stabilizat în Sony Vegas 10

12 septembrie 2011

Vechimea craterelor Ptolemaeus-Alphonsus-Arzachel


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Adaptor ocular: 1.25"
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer

Arzachel si Alpetragius se afla in zona de centru a Lunii. In capturile de mai sus, aceste doua cratere sunt cele care sunt in prim plan.
In foto mai jos este o privire in ansamblu a acestei zone in care se afla craterele.

         Arzachel este unul dintre cele 3 cratere care formeaza un lant de cratere: Ptolemaeus-Alphonsus-Arzachel. Pe Pamant, o tehnica utilizata pentru a ne da seama de vârsta unei formatiuni geologice este prin a vedea efectele de eroziune a acelei structuri.Chiar dacă forţa de eroziune pe Pământ şi pe Lună sunt diferite, aceasta tehnica poate fi folosita pentru a sti vârsta unei formatiuni geologice.
        Unul dintre cele mai bune locuri pe Luna pentru a vedea cratere diferite ca vechime situate unul langa altul, este Ptolemaeus Alphonsus si Arzachel. Acestea sunt trei cratere mari apropiate, aflate chiar in zona centrala a Lunii vazuta de pe Pamant.



         Privind la fotografia de mai jos, diferenţele dintre cele 3 cratere sunt foarte evidente. Ptolemaeus are o podea mare si plata cu niciun vârf central, şi marginea craterului este aproape inexistenta în unele locuri. Alphonsus, are, de asemenea, o podea plata, dar prezinta un vârf central, şi peretii din crater sunt mai robusti. Apoi, există Arzachel, un bun exemplu de un crater complex, fata de celelalte, cu pereţi terasati, si un vârf central distinct.
         Este evident pana acum in ceea ce priveste vechimea craterelor,ca Ptolemaeus este cel mai vechi, Alphonsus fratele mijlociu, şi Arzachel cel mai tanar.
         De ce Ptolemaeus nu are un varf central? După ce impactul a format craterul Ptolemaeus,magma de sub crusta Lunii s-a ridicat prin fisuri. Magma, s-a unit şi apoi întărit în crater formand podea plană. S-a adunat destula lava pentru a inunda complet varful central al craterului, dar nu destula pentru a acoperi peretii craterului.
       Podeaua craterului Alphonus este, de asemenea inundat de lava, dar nu a fost suficienta sa inunde si varful central.
 Peretii frumos terasati din interiorul lui Arzachel au rămas aproape neatinsi din cauza vârstei sale tinere.


Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.


24 august 2011

Craterul lunar Alpetragius

Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 10x,8x si 5x zoom optic
Magnitudine totala: 1000x, 800x si 500x (ultima foto)
Diametru focalizator: 1"25
Filtru: nu
Data: 11.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: Sony Vegas 10, capturi video

         In luna mai am filmat Luna destul de mult cat sa imi ramana chiar si acum materiale de postat.Aceste cratere se afla in zona centrala a Lunii vazute de pe Pamant. Ptolemaeus sau Prolemeu (153 km) spre diferenta de celelalte nu are niciun varf central,ci este un platou intins de lava  Arzachel (97 km) are cel mai inalt varf fata de Alphonsus (108 km). Aceste cratere se afla la marginea de est a Marii Nubium.

Despre craterul Alpetragius (40 km),nu am vorbit deloc.El se afla langa craterul Alphonsus.Caracteristica cea mai notabilă la acest crater este vârful central foarte mare comparativ cu marimea craterului, varf care este o creştere rotunjita si ocupă aproape întreaga podea a craterului (o treime crater), si se ridica  
la o inaltime de 2.0 km. Există dovezi că acest vârf s-a extins prin eruptii vulcanice, şi pare a prezenta o gură de aerisire erodata. Adancimea lui Alpetragius este de 3,9 km.

Numele craterului vine de la Nur ad-Din al-Bitruji (de asemenea scris Nur al-Din Ibn Ishaq Al-Betrugi si Abu Ishâk ibn al-Bitrogi ,care a fost un astronom din Andaluzia.

Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.

În imaginile de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.



19 august 2011

Craterul Copernic-iluzie optica


Fotograf: Lupu Victor
Optica: telescop Celestron C8-Newtonian,plossl 20mm,barlow 2x
Montura: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony CX105 la 8x zoom optic
Magnitudine totala: 800x
Filtru: nu
Data: 12.05.2011
Locatie: Baia Mare,Romania
Procesare: capturi video,FastStone Image Viewer
          Acest Copernic (93 km) e reusit. Am mai adaugat sharp si contrast la unele.Este un crater ametitor de frumos,defapt atat de ametitor ca ultima fotografie crop, iti produce si o iluzie optica. Privita cateodata,iti da senzatia ca nu este o adancitura,ci o ridicatura. Nu stiu la cati li se intampla sa-l vada in acest fel,dar am mai intrebat pe cineva,si a vazut lafel ca mine.
Sunt mai multe cratere lunare care arata ca umflături. Defapt, toate pot da aceasta impresie,si pot arata si cratere, si umflaturi, în funcţie de direcţia din care credeţi că provine lumina Soarelui.
 Ultima poza cu craterul Copernic, este intoarsa invers la 180 de grade si este cropata.
Analizam ultima poza: daca crezi ca lumina Soarelui vine de la sud-vest,atunci el este vazut ca un crater adanc.Daca crezi ca lumina Soarelui vine de la nord-est,atunci nu mai este vazut ca un crater,ci ca o umflatura.

Fotografia care arata cratelul Copernicus de mai sus, a fost prezentata si mentionata ca un element de interes pe sait-ul Universe Today: Astrophoto: Moon Optical Illusion by Lupuvictor .


Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management