Credit: NASA. |
V-aţi gândit vreodatã ce s-ar întâmpla dacã Pãmântul s-ar opri în loc şi la cât de importantã este rotaţia planetei noastre pentru viaţa noastrã?
Pãmântul se roteşte la o vitezã de 1670 km/orã. Dacã s-ar opri dintr-o datã, efectele ar fi catastrofale. Noi şi tot ce nu este adânc fixat pe planetã, am fi aruncaţi. Oceanele, în câteva clipe s-ar împrãştia pe uscat formând tzunami-uri gigantice, iar vântul neavând nimic ce sã-l împiedice ar rade Pãmântul în furtuni gigantice.
Ce s-ar întâmpla dacâ planeta s-ar opri din rotaţia sa gradual?
Dacã s-ar opri din rotaţia sa gradual, dar ar continua sã orbiteze Soarele, lungimea anului ar rãmâne la fel, dar lungimea zilei nu va mai fi aceeaşi, ţinând şi ea un an. Soarele ar rãsãri la vest şi ar apune la est. Omenirea ar fi în întuneric pentru aproape o jumãtate de an. Chiar dacã viaţa ar supravieţui în asemenea întuneric, va trebui mai apoi sã creascã într-un ritm accelerat în timpul zilei care va ţine 6 luni. Totuşi este cunoscut cã multe organisme pot trãi în aceste condiţii, doar dacã ne uitãm la viaţa de la polii planetei din prezent.
Cel mai mare efect al opririi rotaţiei planetei, ar fi cã Pãmântul şi-ar schimba forma. În prezent, datoritã forţelor centrifugale create în timp ce planeta noastrã se învârte, ecuatorul se umflã cu 67 km. Dacã planeta s-ar opri din rotaţie, fãrã aceste forţe centrifugale, oceanele ar putea migra spre poli, inundãnd Europa, sau zone ale Siberiei şi Canadei. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi pe emisfera de sud.
În timp ce apele se mişcã, vor lãsa în urmã un vast continent la ecuator. Apele planetei ar fi împãrţite în douã oceane izolate.
Dar care sunt şansele ca planeta noastrã sã devinã nemişcatã?
Cel mai mare efect al opririi rotaţiei planetei, ar fi cã Pãmântul şi-ar schimba forma. În prezent, datoritã forţelor centrifugale create în timp ce planeta noastrã se învârte, ecuatorul se umflã cu 67 km. Dacã planeta s-ar opri din rotaţie, fãrã aceste forţe centrifugale, oceanele ar putea migra spre poli, inundãnd Europa, sau zone ale Siberiei şi Canadei. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi pe emisfera de sud.
În timp ce apele se mişcã, vor lãsa în urmã un vast continent la ecuator. Apele planetei ar fi împãrţite în douã oceane izolate.
Dar care sunt şansele ca planeta noastrã sã devinã nemişcatã?
Ei bine, rotaţia Pãmântului încetineşte chiar acum, nu mult, dar încetineşte. Datoritã forţelor mareice dintre Pãmãnt şi Lunã, ziua noastrã devine mai lungã cu 1,4 milisecunde la fiecare 100 de ani. Nu pare mult dar acestea se adunã, aşa încât peste 140 milioane de ani, o zi va avea 25 de ore. Iar dacã mergem înapoi în timp, acum 400 milioane de ani, ziua a fost arât de scurtã, încât un an este posibil sã fi avut chiar şi 400 de zile, nu 365 ca acum, pentru cã Pãmântul se roatea mult mai repede pe axa lui.
Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu