20:46
Lupu Victor
 |
| Formarea Sistemului Solar. |
De ce fiecare planetã diferã unele de altele în conţinutul lor. Au fost formate de nori de praf, dar din ce sunt fãcuţi ei? Dacã au fost proporţii diferite în diferite pãrţi ale norului de praf când s-a format Sistemul Solar, mãcar douã planete similare ar fi putut sã se formeze. Dar proporţia fiecãrei planete diferã între ele. De ce?
Cum sunt planetele depinde de temperatura în regiunea unde s-au format.
Norii au fost formaţi din aproximativ 99% hidrogen şi heliu dar şi alte gaze, şi 1% din oxizi de metal, carbon şi gheaţã.
Foarte, foarte demult, bucãţile care au devenit viitoarele planete sunt prea mici ca gravitaţia lor sã atragã gaze.
Departe de steaua în formare, toate componentele din praf sunt solide, gheţurile sunt mult mai abundente decât celelalte componente, şi aşa totul se încheie cu bulgãri din zãpadã mixaţi cu funingine şi materiale pietroase.
Mai aproape de stea, gheţurile sunt evaporate, aşa cã acolo se formeazã pietre pline de funingine. Şi mai aproape de stea, chiar şi funingina este vaporizatã, iar acolo rãmân doar corpuri din piatrã.
Când s-a format Sistemul nostru Solar, temperaturile destul de joase care sã permitã gheţurilor sã rãmânã solide, au existat dincolo de orbita lui Jupiter, aşa cã acolo au fost un numãr mare de bulgãri de zãpadã "murdari" ce intrau în coliziune pentru a forma planetele exterioare (care sunt Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun), lunile lor, comete etc.. în interiorul orbitei lui Jupiter, temperaturile au crescut rapid, pentru cã Soarele în formare era mult mai strãlucitor decât acum, aşa încât gheţurile s-au evaporat rapid, iar obiectele au format centura de asteroizi.
Mai aproape de orbita lui Marte, chiar şi fununginea s-a vaporizat, aşa cã planetele interioare (Mercur, Venus, Pãmânt, Marte), sunt fãcute doar din material pietros.
Chiar şi într-o regiune unde ai doar un fel de material, temperaturile diferite produc diferite cantitãţi de materiale. La orbita lui Marte de exemplu, temperatura a fost de 537.000 grade celsius, dar la orbita Pãmântului, temperatura fost cu cãteva sute de grade mai fierbinte, şi multe din mineralele comune cu orbita lui Marte, pe Pãmânt s-au vaporizat.
Când s-a format Sistemul nostru Solar, temperaturile destul de joase care sã permitã gheţurilor sã rãmânã solide, au existat dincolo de orbita lui Jupiter, aşa cã acolo au fost un numãr mare de bulgãri de zãpadã "murdari" ce intrau în coliziune pentru a forma planetele exterioare (care sunt Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun), lunile lor, comete etc.. în interiorul orbitei lui Jupiter, temperaturile au crescut rapid, pentru cã Soarele în formare era mult mai strãlucitor decât acum, aşa încât gheţurile s-au evaporat rapid, iar obiectele au format centura de asteroizi.
Mai aproape de orbita lui Marte, chiar şi fununginea s-a vaporizat, aşa cã planetele interioare (Mercur, Venus, Pãmânt, Marte), sunt fãcute doar din material pietros.
Chiar şi într-o regiune unde ai doar un fel de material, temperaturile diferite produc diferite cantitãţi de materiale. La orbita lui Marte de exemplu, temperatura a fost de 537.000 grade celsius, dar la orbita Pãmântului, temperatura fost cu cãteva sute de grade mai fierbinte, şi multe din mineralele comune cu orbita lui Marte, pe Pãmânt s-au vaporizat.
Cu cât ne apropiem de Soare, proporţia de minerale uşor de vaporizat, cu densitate micã, dispare, iar proporţia de densitate mare, greu de vaporizat, creşte gradual. Din acest motiv, Marte are o densitate mai micã decât celelalte planete interioare, Mercur are o mai mare densitare iar Venus şi Pãmânt sunt între cele douã.
Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.
Posted in: Astronomia este elementara
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu