07:03
Lupu Victor
 |
| Fazele Pãmãntului şi Lunii la aceeaşi datã. |
Dacã ai fi în acea locaţie, Pãmântul ar rãmâne staţionar, sus deasupra capului, trcând prin faze exact opuse cu observarea Lunii de pe Pãmânt.
De exemplu, când e Lunã Plinã, observatorul de pe Lunã ar vedea un Pãmânt Nou.
Dacã de pe Pãmânt am vedea o eclipsã totalã de Lunã, atunci observatorul de pe Lunã şi-ar da seama de asta când va vedea Pãmântul întunecat.
Când cei de pe Pãmânt vãd Luna la ultimul pãtrar, observatorul de pe Lunã va vedea un Pãmânt la primul pãtrar, şi tot aşa exact faze opuse.
Deci Pãmântul nu s-ar mişca pe cer în stânga sau dreapta. O datã ce Luna îşi pãstreazã aceeaşi parte spre Pãmânt, Pãmântul rãmâne îngheţat pe cerul Lunii.
Pãmântul este ca şi Steaua Nord (Polaris) pentru Lunã.
De pe ecuatorul Lunii, Pãmântul va fi chiar deasupra capului. De pe polii Lunii, Pãmântul va sta numai la orizont.
Poţi chiar şi sã calculezi unde eşti pe Lunã (pe partea întoarsã spre noi), comparând poziţia Pãmântului pe cerul Lunii.
Dar planetele şi stelele s-ar roti pe cerul Lunii, sau ar fi staţionare ca Pãmântul? Cerul este diferit acolo faţã de cum il vedem noi?
Nu. Celelalte corpuri cereşti s-ar mişca pe cer, cu diferenţa cã în loc sã se roteascã în 24 de ore, cerului îi trebuiesc 29,6 zile sã se roteascã o datã, pentru cã Luna se roteşte o datã la 29,6 zile în jurul Pãmântului şi deci, şi în jurul axei ei.
Deci în afarã de Pãmânt, totul (Soarele, planetele, stelele), sunt aşa cum le vedem noi, cu excepţia cã "se mişcã" lent, 29,6 zile, în loc de 24 de ore.
Aşa cã singurul lucru diferit ar fi Pãmântul, care stã acolo nemişcat (asta dacã nu îţi schimbi poziţia pe Lunã), ín timp ce celelalte corpuri trec prin spatele lui.
Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.
Posted in: Astronomia este elementara
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu