trafic.ro ranking

trafic.ro

19 septembrie 2014

Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt? (Q&A Astronomie)

Formare Sistem Solar. Credit: NASA.


Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?

Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Nebuloasã Solarã. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.

Ştim acest lucru cã este corect din teoriile despre cum se formeazã un Sistem Solar, şi din observãrile stelelor care se formeazã acum în nebuloase în deosebi. În aceste regiuni, aproximativ jumãtate din stele sunt înconjurate de nori din praf care absorb cãldura stelelor în formare. Prezenţa prafului, sugereazã prezenţa gazelor chiar dacã le vedem sau nu.

Dar unde s-a dus acest gaz dacã a fost atât de mult la început? Nu suntem perfect siguri încã, dar ştim cã chiar dacã stelele în formare sunt deseori înconjurate de nori de gaz şi praf, stelele care deja s-au format au de obicei puţin gaz şi praf prin apropiere. Cumva gazul şi praful au fost spulberate sau au dispãrut.

În ceea ce priveşte praful este simplu. Acesta intrã în planete în timpul formãrii lor, dar şi dupã ce s-au format. Aproape tot praful este într-o planetã sau alta şi foarte puţin este rãmas pe dinafarã, între planete.
Pentru gaz e mai complicat, dar fãrã nicio îndoialã, într-un fel sau altul steaua (soarele) împinge gazul în spaţiu. Poţi observa asta şi în coada cometelor care sunt parţial compuse din gaze eliberate de evaporarea gheţei din nucleu.

Pentru un scurt timp, gazul se împrãştie în afarã în toate direcţiile. În acest timp, absoarbe radiaţie de la Soare care ionizeazã gazul. Asta permite vânturilor solare sã împingã gazul în spaţiul interstelar. Dacã prin acest mod Soarele scapã de gazul care îl înconjoarã nu este cunoscut, pentru cã sunt mai multe cãi în care stelele pot împinge gazul. Oricum ar fi, dupã un timp vor rãmâne doar planete şi aproape un spaţiu complet gol între ele.

Chiar dacã gazul din spaţiul dintre planete e dispãrut, gazele care sunt blocate în sau pe suprafaţa planetelor pot exista pentru lungi perioade de timp. Planetele foarte mari ca Jupiter pot ţine gazul la nesfãrşit. Cele mai mici cum este Pãmântul, pot ťine gaze grele ca nitrogenul şi oxigenul, dar în mod gradual îşi pierd gazele mai uşoare ca hidrogenul şi heliul.

Planetele foarte mici ca Mercur, nu pot ţine niciun gaz, şi deci nu au aer chiar dacã la început au avut.
În cazul nostru, fiind o planetã mijlocie, putem avea o atmosferã din gaze grele. Venus este la fel deşi gazele grele sunt diferite, predominând dioxidul de carbon.

Deci gazul care a fost peste tot în jurul nostru la începuturile formãrii Sistemului Solar a dispãrut, şi deci nu existã aer în spaţiul dintre planete, ci doar la suprafaţa lor.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management