Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt? (Q&A Astronomie)

Formare Sistem Solar. Credit: NASA.

Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?

Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Nebuloasã Solarã. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.

Ştim acest lucru cã este corect din teoriile despre cum se formeazã un Sistem Solar, şi din observãrile stelelor care se formeazã acum în nebuloase în deosebi. În aceste regiuni, aproximativ jumãtate din stele sunt înconjurate de nori din praf care absorb cãldura stelelor în formare. Prezenţa prafului, sugereazã prezenţa gazelor chiar dacã le vedem sau nu.

Dar unde s-a dus acest gaz dacã a fost atât de mult la început? Nu suntem perfect siguri încã, dar ştim cã chiar dacã stelele în formare sunt deseori înconjurate de nori de gaz şi praf, stelele care deja s-au format au de obicei puţin gaz şi praf prin apropiere. Cumva gazul şi praful au fost spulberate sau au dispãrut.

În ceea ce priveşte praful este simplu. Acesta intrã în planete în timpul formãrii lor, dar şi dupã ce s-au format. Aproape tot praful este într-o planetã sau alta şi foarte puţin este rãmas pe dinafarã, între planete.
Pentru gaz e mai complicat, dar fãrã nicio îndoialã, într-un fel sau altul steaua (soarele) împinge gazul în spaţiu. Poţi observa asta şi în coada cometelor care sunt parţial compuse din gaze eliberate de evaporarea gheţei din nucleu.

Pentru un scurt timp, gazul se împrãştie în afarã în toate direcţiile. În acest timp, absoarbe radiaţie de la Soare care ionizeazã gazul. Asta permite vânturilor solare sã împingã gazul în spaţiul interstelar. Dacã prin acest mod Soarele scapã de gazul care îl înconjoarã nu este cunoscut, pentru cã sunt mai multe cãi în care stelele pot împinge gazul. Oricum ar fi, dupã un timp vor rãmâne doar planete şi aproape un spaţiu complet gol între ele.

Chiar dacã gazul din spaţiul dintre planete e dispãrut, gazele care sunt blocate în sau pe suprafaţa planetelor pot exista pentru lungi perioade de timp. Planetele foarte mari ca Jupiter pot ţine gazul la nesfãrşit. Cele mai mici cum este Pãmântul, pot ťine gaze grele ca nitrogenul şi oxigenul, dar în mod gradual îşi pierd gazele mai uşoare ca hidrogenul şi heliul.

Planetele foarte mici ca Mercur, nu pot ţine niciun gaz, şi deci nu au aer chiar dacã la început au avut.
În cazul nostru, fiind o planetã mijlocie, putem avea o atmosferã din gaze grele. Venus este la fel deşi gazele grele sunt diferite, predominând dioxidul de carbon.

Deci gazul care a fost peste tot în jurul nostru la începuturile formãrii Sistemului Solar a dispãrut, şi deci nu existã aer în spaţiul dintre planete, ci doar la suprafaţa lor.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Posted in: Astronomia este elementara