trafic.ro ranking

trafic.ro

marți, 22 noiembrie 2011

Sonda Voyager 1 si 2



Sondele spaţiale gemene Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate de NASA în luni separate, în vara anului 1977 de la Cape Canaveral, Florida.  Cele doua Voyager au fost proiectate pentru realizarea unor studii aproape de Jupiter şi Saturn, inelele lui Saturn, şi sateliţii mai mari ale celor două planete.
Pentru a realiza aceasta misiunesondele au fost construite sa tina cinci ani. Dar, pe măsură ce misiunea a continuat, cu îndeplinirea cu succes a tuturor obiectivelor sale principale , vizitarea altor două planete gigantice ultraperiferice, Uranus şi Neptun, s-a dovedit posibila şi irezistibila pentru oamenii de ştiinţă şi pentru inginerii de la misiunea Voyager de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California.

Daca misiunea Voyager s-ar fi încheiat după trecerea de Jupiter şi Saturn, tot ar fi adunat destul material rescrie manualele de astronomie, dar pentru ca itinerariile lor s-au dublatsondele au trimis informaţii pe Pământ de-a lungul anilor, care au revoluţionat ştiinţa astronomiei planetare, contribuind la soluţionarea problemelor cheie, în timp ce a ridicat altele noi si intrigante despre originea şi evoluţia planetelor din sistemul nostru solar.

Conceptia misiunii.

Misiunea Voyager a fost conceputa pentru a profita de un aranjament geometric rar al planetelor exterioarePlanetele Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, au fost intr-o pozitie care are loc la fiecare 175 de ani, si care permiteau unei sonde spaţiale sa urmeze un traseu de zbor special, pentru a se "balansa" de la o planeta la alta fără a fi nevoie de sisteme de propulsie mari la bord. Apropierea de fiecare planetă curbeaza drumul  sondei şi ii creşte viteza de-ajuns pentru a ajunge la următoarea destinaţie. Folosind aceasta tehnica "gravitaţionala", a facut ca timpul de zbor ana la Neptun poate fi redusă de la 30 de ani la 12 ani.
De la NASA Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida, Voyager 2 a fost lansata prima, pe 20 august, 1977. Voyager 1 a fost lansata pe o traiectorie mai rapida, si mai scurta pe 05 septembrie 1977. Ambele sonde spatiale au fost trimise in spaţiu la bordul rachetelor Titan-Centaur.

Instrumentele sondelor.

Voyager 1 a ajuns la Jupiter în 1979 şi Saturn în 1980, în timp ce Voyager 2 a trecut de Jupiter şi Saturn în 1979 respectiv în 1981.
 Voyager 1 şi 2 sunt sonde spaţiale identice. Fiecare este echipata cu instrumente pentru a efectua 10 experimente diferite.Instrumente includ camere de televiziune, senzori cu infraroşu şi ultraviolete, magnetometre, detectoare de plasmă, şi raze cosmice şi senzori de particule. În plus, radioul sondei este utilizat pentru a efectua experimente.
Sondele Voyager sunt intr-o călătorie prea departe de soare pentru a utiliza panouri solare, în schimb, ele au fost echipate cu surse de energie numite generatoare termoelectrice de radioizotopi (RTGS). Aceste dispozitive, folosite în alte misiuni spaţiale, converteste caldura produsă din dezintegrarea radioactiva naturala de plutoniu, in energie electrica pentru a alimenta instrumentele, calculatoarele, radio şi altele.
Sondele sunt controlate şi datele lor returnate prin Deep Space Network (DSN), un sistem global de urmărire a navelor spaţiale operate de către JPL de la NASA.  Antenele DSN se află în Desertul Mojave al Californiei , lângă Madrid, Spania, şi în Tidbinbilla, lângă Canberra, Australia.


VOYAGER 1




 
    A    L   Z
1977-09-05 - Voyager 1 este lansat la bordul unei IIIE Titan / vehicul Centaur de lansare.
1977-12-10 - Intrat centura de asteroizi.
1977-12-19 - Voyager 1 depăşeste Voyager 2.
1978-09-08 - A ieşit din centura de asteroizi.
1979-01-06 - A inceput faza de observare  lui Jupiter.
1979-03-05 - Intalnirea cu sistemul Jovian:
06:54:00 - Amalthea. la 420,200 km.
12:05:26 - Cea mai aproapiata abordare cu Jupiter la 348,890 km.
15:14:00 - Io , la 20,570 km.
18:19:00 - Europa,  la 733,760 km
.

1979-03-06
02:15:00 - Ganymede, la 114,710 km.
17:08:00 - Callisto, la 126,400 km.

1979-04-13 - Faza de oprire.
1980-08-22 - A inceput faza de observare a planetei Saturn :
1980-11-12 - Intalnirea cu sistemul saturnian. 05:41:21 - Titan , la 6,490 km.
22:16:32 - Tethys, la 415,670 km.
23:46:30 - Saturn cea mai apropiata abordare la 184,300 km de centrul masei.

1980-11-13
01:43:12 - Mimas, la 88,440 km.
01:51:16 - Enceladus, la 202,040 km.
06:21:53 - Rhea, la 73,980 km.
16:44:41 - Hyperion, la 880,440 km.


1980-12-14 - Faza de oprire.
1980-12-14 - Voyager a inceput  misiunea interstelara.
1990-02-14 - Imaginile finale ale Programului Voyager dobândite de Voyager 1 pentru a crea "Portretul de familie" al Sistemul Solar.
1997-09-05 - 20 de ani de funcţionare continuă.
1998-02-17 - Voyager 1 este în cel mai îndepărtat obiect de Soare facut de om, la 69.419 UA. Voyager 1 se indeparteaza de Soare peste 1 UA pe an mai repede decât Pioneer 10.
2003-05-11 - Prima sonda spaţiala ce ajunge la o distanţă de 90 UA de la Soare.
2004-12-17 - Trecut şocul de terminare şi a început explorarea interioara heliosheath.
2007-02-02 - S-a terminat operaţiunea subsistemului cu plasmă.
2007-04-11 - S-a terminat operaţiunea subsistemului de incalzire cu plasmă.
2007-09-05 - 30 de ani de zbor continuu.
2008-01-16 - S-au terminat operaţiunile de experimentare radio.
2011-09-29 - Voyager 1 la 118.328 U.A. de Soare.

Evenimente viitoare:

2015 - Încetarea operaţiunii inregistrarilor (DTR) (limitată prin capacitatea de a capta 1.4 kbit / s de date folosind o matrice 70 m/34 m antena .Aceasta este rata minimă la care poate citi DTS-out de date..)

2016- încheierea operaţiunilor giroscopice.

2025-2030 - niciun  instrument nu va mai avea energie.

Atât Voyager 1 cat şi 2, vor orbita pentru totdeauna centrul galaxiei noastre, si niciodată nu se vor mai întoarce la soarele nostru.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management