trafic.ro ranking

trafic.ro

joi, 23 aprilie 2015

Ce este lumina ? Radiaţiile şi Forţa electromagnetică în astronomie.



Forţa electromagnetică.

Cea mai mare parte din energia Universului este transmisă de lumină.

Ce este lumina? Toată lumea este familiarizată cu acest termen. Nu poţi vedea însă lumina. Ce vezi este efectul ei asupra ochilor tăi, dar nu vezi lumina pe ea însăși.

Lumina este o undă electromagnetică în mișcare. Dar este o particulă, este o undă? Este mult mai uşor să te gândești la ea ca la o undă. O undă de apă să zicem, un flux de energie mişcându-se prin spaţiu, dar aceasta nu este materială, tangibilă. De aceea se miscă la acea viteză, numită viteza luminii. Nimic ce are masă nu poate avea viteza luminii.

Isac Newton a fost primul care a descompus lumina în culorile ei: roşu portocaliu, galben, verde, albastru şi violet, principalele 6 culori. Culoarea depinde de lungimea undei. Ochii noştri sunt sensibili la lungimi de undă foarte scurte. Aceste unde poartă o cantitate enormă de energie destulă încât să activeze chimia ochiului uman.

Poţi deasemenea să te gândești la lumină ca la o particulă mică. Particula luminii se numește foton şi este aproape imposibil de descris. Lumina violetă poartă o cantitate dublă de energie faţă de lumina roşie. Ochiul uman va lua aceşti fotoni la lungimi de undă diferite, şi apoi automat le converteşte la culori diferite. Sunt uşor de observat într-un curcubeu care este o descompunere naturală a luminii.


Spectrul electromagnetic.



Spectrul electromagnetic este raza "plină" a lungimilor diferite de undă. Ochiul uman nu poate vedea totul. O data ce obţii unde un pic mai lungi de roşu, nu le mai poţi vedea. Sunt acolo totuși pentru că chiar şi pielea le simte ca fiind căldură. Aşa că la unda mai lungă de roşu, noi îi spunem infraroșu. Spectrul infraroșu se extinde la aproximativ 1 mm. O dată ce vei trece de asta, ajungem la unde radio. Undele radio nu poartă aproape deloc energie pentru că lungimea de undă este foarte lungă.

Cu cât sunt mai scurte undele, cu atât mai mare energia. Ne uităm iar la spectrul optic şi ajungem la violet, apoi mai scurte de violet şi ajungem la ultraviolet. Aceste ultraviolete ne sunt cunoscute ca emise de Soare provocând arsuri ale pielii.

Mai scurte de ultraviolet, şi ajungem la razele X. Şi mai scurte de atât, le spunem raze gama. Nimeni nu are voie să se expună prea mult la raze X, iar razele gama sunt produse de explozia bombelor atomice. Din fericire pentru noi, Pământul este protejat de acest fel de radiații, decât doar dacă ajungi în spaţiu şi te expui complet la lumina Soarelui.

Lumina interacţionează cu materia prin atomi. Aproape tot ce vedem în Univers vine prin radiaţiile electromagnetice. În astronomie nu poţi face experimente, adică nu poţi aduce în laborator o stea sau o planetă să o examinezi. Ceea ce ştim despre aceste corpuri este de la radiaţiile electromagnetice pe care ele le radiază. Dar pentru a înţelege ceea ce este mare, trebuie să înţelegem ceea ce este foarte mic.

Corpurile cosmice emit o gamă largă de radiații, cum sunt radiații infraroşii. Un corp mai cald emite lumină galbenă, unul mai fierbinte emite lumină albastră, apoi va emite radiații ultraviolete, apoi radiații raze X, apoi radiații de raze gama. După cum observaţi este tocmai invers a cum credeaţi, pentru că aţi fost învăţaţi că roşul reprezintă căldura iar albastrul ceva rece, dar nu este aşa. În astronomie, lumina roşie este generată de o stea rece sau un corp rece, spre diferenţă de lumina albastră, iar din cantitatea de radiații pe care corpul le emite, poţi să-i determini temperatura, toate fiind detectate din calitatea şi cantitatea de radiații pe care acel corp fie stea fie planetă, le emite, din care aflăm din ce este făcută, care e temperatura, densitatea.

Aproape tot ce ştim despre corpurile cosmice, vine din analiza spectrului electromagnetic. Însă trebuie să putem aduna acel spectru. Şi facem asta cu un telescop. Rolul pe care îl are un telescop este să adune cât mai multe radiații posibile pentru o analiză finală, chiar dacă este dintr-o fotografie sau în examinarea vizuală prin telescop.

Primele telescoape construite au fost numite refractoare care foloseau lentile pentru a curba lumina într-un focus. Cel mai mare telescop din secolul 19, este de aproximativ 1 m. Nu poţi face refractoare mai mari de atât pentru că sunt făcute din sticlă iar la un anumit grad, aceasta reflectă şi este greu, aşa încât când îndrepţi telescopul pe cer, lentilele se curbează puţin iar asta strică calitatea imaginii în focus. Vom vorbi mai multe într-un alt articol despre telescoape.

Aveți întrebari din cosmologie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.

1 comentarii:

Radu Goadă spunea...

Foarte interesante articolele ! Bravo tine-o tot asa :)

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management