trafic.ro ranking

trafic.ro

miercuri, 1 iunie 2016

Referat planetele terestre din Sistemul Solar.

Planetele terestre din Sistemul nostru Solar sunt 4 la număr: cea mai mare este Pământul, apoi Venus, Marte şi Mercur. Toate acestea au similarităţi importante, deoarece au piatră, nucleuri din fier, au mantale în interior şi cruste la exterior. Ceea ce aflăm despre aceste planete ne va învăţa mai multe despre a noastră.


Planeta Mercur Credit: NASA/Messenger

Începem cu cea mai apropiată planetă de soare şi cea mai mică dintre planetele terestre: Mercur. Deoarece este atât de mică, observatorii prin telescop sunt deseori dezamăgiti de rezultate, dar nu doar pentru dimensiunile acesteia, ci şi pentru că este foarte aproape de Soare şi de pe Pământ este văzută mereu la orizont seara sau dimineața, acest lucru făcând a fi o provocare destul de mare pentru vizualizarea reliefului planetei.

Fiind atât de mică şi atât de aproape de Soare, Mercur are atmosferă foarte puţină şi aceasta rezultă din atomii de la Soare care lovesc solul planetei, iar acesta la rândul lui elimină atomi, însă această atmosferă este aproape inexistentă, şi nu are niciun efect, şi de aceea nu există eroziune, aşa încât craterele de impact au rămas intacte după bombardamentul masiv la care a fost supusă planeta. De aceea Mercur ne amintește de lună când ne uităm la suprafaţa acesteia în imaginile sondei spatiale care a orbitat planeta în anii 60.

Mercur este un corp mic, cam 38% în radius din cel al Pământului şi doar 5% din masă. Ce o face unică este nucleul enorm din centrul acesteia, în ciuda dimensiunii ei.
Mercur are un câmp magnetic slab ceea ce înseamnă că nucleul lui este puţin lichid.
Îi trebuie 88 zile să orbiteze Soarele, iar rotația în jurul axei sale este exact 2/3 din din perioada orbitală, adică în 59 de zile.
Această planetă este ostilă pentru a fi vizitată de oameni. Nopțile şi zilele sunt foarte lungi şi de aceea temperaturile trec de la o extremă la alta într-un mod foarte dramatic. În timpul zilei temperatura creşte insuportabil. Chiar şi dacă eşti protejat de un costum acesta s-ar topi la 100 grade, iar pe partea neluminată de Soare se trece la cealaltă extremă de temperaturi foarte scăzute.
Desi pare greu de crezut, Mercur are gheaţă la poli, chiar dacă este atât de aproape de Soare, deoarece sunt locuri unde lumina acestuia nu ajunge niciodată.

Planeta Venus. Credit: NASA/Ricardo Nunes.
A doua planetă ca distanţă faţă de Soare este Venus, numită şi geamăna Pământului, asta deoarece sunt aproape de aceeaşi dimensiune. Este aproximativ 95% din radius-ul Pământului şi 80% din masă. De aceea dacă ai păşi pe Venus vei simţi gravitaţia foarte similară cu a noastră.

Dacă îţi îndrepţi telescopul spre Venus, o vei vedea mare dar mată, fără nicio caracteristică pe ea, deoarece este în permanență învelită de nori. Dacă ai fi pe Venus cu un telescop însă, considerând că nu ar fi învăluită de nori, şi l-ai îndrepta spre Pământ, ai putea detecta vizual oceane şi continente chiar dacă planeta noastră are nori, însă nu este acoperită în totalitate de ei, existând goluri. Fără aceste goluri nu am putea vedea de pe Pământ stelele şi planetele sau alte galaxii. De pe Venus, Pământul ar avea aproximativ aceeaşi mărime observat printr-un telescop.
Ceea ce mi se pare fascinant la această planetă este că se roteşte în direcţia greşită. Dacă nu ar avea nori, am vedea Soarele răsărind de la vest şi apunând la est.
Deşi este mult mai departe de Soare decât este Mercur, este la fel de fierbinte, dar acest fenomen se întâmplă datorită norilor groşi.
La suprafaţă, presiunea atmosferică este de 100 x mai mare ca a planetei noastre. Pur şi simplu ai fi strivit încercând să mergi pe suprafaţă. Această atmosferă conţine 96% CO2, spre diferenţă de Pământ este de doar 1%. Temperatura foarte ridicată este blocată de norii groşi, şi deci indiferent că este zi sau noapte, aceasta este la fel de mare. Norii sunt formati din acid sulfuric.

Suprafața planetei este plină de vulcani aşa cum ne arată imaginile radar luate de sonda Magellan, care a fotografiat prin unde radio întreaga planetă.
Venus este mai aproape de Soare decât suntem noi şi de aceea temperatura este foarte ridicată. Apa nu ar putea exista în formă lichidă pentru că ar fierbe şi evapora, spre diferenţă de Pământ care este mai departe de Soare şi apa există din abundenţă pentru susţinerea vieţii.

Planeta Marte. Credit: NASA/ESA
Trecem de Pământ şi ajungem la planeta Marte . Această planetă surprinzător este mai asemănătoare cu planeta noastră decât Venus din multe motive. Putem să îi vedem suprafaţa. Foarte puţini nori sunt în atmosfera planetei şi deci putem să vedem solul ei chiar şi cu telescoapele de pe Pământ. Marte are chiar şi gheață la poli care arată foarte mult ca cea de pe Pământ. Înclinarea axei planetei este de 23 de grade ceea ce înseamnă că sunt sezoane. Pe timpul iernii calota polară de nord se extinde ca şi pe Pământ. Rotaţia în jurul axei este un pic mai mult de 24 de ore, Soarele răsare tot de la est însă este mai mic şi deci este mai frig, dar totuși peisajul de acolo seamănă mult cu planeta noastră.

Ceea ce este diferit pe Marte este atmosfera pentru că nu are oxigen, ci dioxid de carbon, ca şi pe Venus, restul fiind nitrogen. La acele temperaturi CO2 înghețată formând gheaţă uscată. O parte din calote sunt formate din apă înghețată totuși.
Un fenomen neobişnuit pe Marte sunt furtunile de praf care primăvara ajung la proporţii planetare, cum sunt furtunile de nisip din Sahara, doar că acestea acoperă întreaga planetă.

Întreaga emisferă nordică este plină de vulcani, iar cea sudică de cratere. Încă nu se cunoaşte motivul acestei diferenţe. Pe emisfera sudică sunt văi prin care a curs apă în trecut iar acum sunt secate.
În prezent presiunea atmosferică de pe Marte nu este destul de bună pentru existenţa apei lichide. Nici pe Pământ nu putem avea CO2 lichid acesta trece din starea solidă direct în cea gazoasă, nu lichidă, dar sunt indicii serioase că pe Marte a curs cândva apă prin acele văi şi ca a avut o atmosferă bună însă dintr-un motiv necunoscut a pierdut-o, posibil pentru că nu este destul de masivă pentru a o ţine. Chiar dacă am începe să teraformăm planeta, şi-ar pierde-o din nou cu siguranță pentru că gravitaţia acesteia nu este destul de puternică.

Ce am realizat din examinarea acestor planete terestre, este că Venus şi Mercur sunt prea aproape de Soare şi sunt prea fierbinţi, iar Marte este prea departe, prea rece pentru a susţine viaţă, şi se pare că planeta noastră numită Pământ, a avut şansa să orbiteze Soarele exact la distanţa care permite acest lucru. Mai există planete ca a noastră în alte sisteme solare? Nu ştim. Am descoperit existenţa unor planete asemănătoare cu Jupiter dar mult mai masive ca acesta. Singurul loc unde am găsit viaţă rămâne pe al treilea corp ce orbitează Soarele nostru, pe frumosul şi preţiosul nostru Pământ.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management