trafic.ro ranking

trafic.ro

duminică, 15 ianuarie 2012

Astrologie versus Astronomie-Caracteristicile distincte dintre ele




Astrologia şi astronomia au fost una şi aceeaşi disciplină, şi au fost recunoscute ca fiind separate numai treptat, în filozofia occidentală din secolul al 17-lea ( "Epoca Raţiunii").

 Din secolul al optsprezecelea au ajuns să fie considerate ca discipline complet separate:
Astronomia, ca fiind studiul obiectelor şi fenomenelor originare dincolo de atmosfera Pamantului,
- Astrologia, ca fiind cea care utilizează poziţiile aparente ale obiectelor cereşti ca bază pentru psihologie, pronosticuri de evenimente viitoare, precum şi alte cunoştinţe ezoterice. Astrologia nu este o ştiinţă, şi este de obicei definită ca o formă de divinizare.

În timpurile pre-moderne, cele mai multe culturi nu au făcut o distincţie clară între cele două disciplinesi le-au pus împreună ca una singura. În Babilonul antic, renumit pentru astrologie, nu s-au facut roluri separate intre astronomul care era predictorul fenomenelor cereşti, şi astrologul care era interpretul lor; ambele funcţii au fost efectuate de către aceeaşi persoană.
Astrologia constă dintr-un număr de sisteme de credinte, care susţin că există o relaţie între fenomenele astronomice şi evenimentele de pe Pamant ale oamenilor. În Occident, astrologia cele mai multe ori constă dintr-un sistem de horoscoape, care pretinde a prezice aspecte ale personalităţii unui individ sau istoria vieţii bazate pe poziţiile a Soarelui, a Lunii, şi altor obiecte planetare în momentul naşterii lui. Multe culturi au acordat o importanţă deosebita la evenimentele astronomice, cum sunt indienii, chinezii, mayaşii, care au dezvoltat sisteme elaborate pentru a prezice evenimente terestre din observaţiile celeste.

Cuvântul astrologie provine din cuvântul latin vechi "astrologia", care deriva din substantivul grec ἀστρολογία, "numarare de stele". Astrologia mai târziu a trecut în sensul de "divinaţia stelelor", cu "astronomia" utilizat ca termen ştiinţific.

Principiul central al astrologiei este integrarea în cadrul cosmosului. Individul, Pământul, şi mediul său sunt privite ca un singur organism, toate părţile sunt corelate intre ele. Ciclurile de schimbare, care sunt observate în ceruri sunt, prin urmare, reflectate (nu cauzale) de cicluri similare de schimbare observate pe Pământ şi în cadrul individului.

Inainte de a fi diferenţiata de astronomie, astrologia a inceput atunci cand oamenii au inceput a măsura, înregistra, şi anticipa schimbările sezoanelor în funcţie de cicluri astronomice. Dovezile timpurii a acestora apar ca marcaje pe oase şi de peretii pesterilor, care arată ciclurile lunare, ce au fost observate încă de acum 25.000 de ani.
In cel de-al treilea mileniu î.en, civilizatii pe scară largă au dezvoltat conştientizarea ciclurilor cereşti, şi se crede că si-au orientat templele lor pentru a crea o aliniere cu stele.



Astronomia este o ştiinţă naturală care se ocupa cu studiul obiectelor cerului (cum ar fi stele, planete, comete, nebuloase, roiuri stelare şi galaxii) şi a fenomenelor care au originea în afara atmosferei Pământului (cum ar fi radiaţii cosmice de fond). Este preocupata de evolutia, fizica, chimia, meteorologia, şi de mişcarile obiectelor cereşti, precum şi formarea şi dezvoltarea universului.

Astronomia este una dintre cele mai vechi ştiinţe. Culturile preistorice au lasat in urma artefacte astronomice, cum ar fi monumente egiptene, monumente nubiene şi Stonehenge, şi civilizaţiile timpurii, cum ar fi babilonieni, greci, chinezi, indieni, iranieni şi mayasi au efectuat observaţii metodice pe cerul nopţii. Cu toate acestea, inventarea telescopului a fost necesară înainte ca astronomia sa fie capabila să se dezvolte într-o ştiinţă modernă. Din punct de vedere istoric, astronomia a inclus discipline diverse cum ar fi astrometria, navigarea, astronomia observaţională, efectuarea de calendare, si astrologia, dar astronomia profesionistă este in prezent considerat a fi sinonim cu astrofizica.

Pe parcursul secolului XX, domeniul astronomiei profesionale s-a divizat în doua ramuri: astronomia observaţionala şi astronomia teoretica.
Astronomia observaţională este concentrata pe achizitionarea de date rezultate din observaţiile obiectelor cereşti, care sunt apoi analizate cu ajutorul principiilor de bază ale fizicii.
Astronomie teoretică este orientată spre dezvoltarea de modele de calcule sau analitice pentru a descrie obiecte astronomice şi fenomene. Cele două câmpuri, observational si teoretic, se completează reciprocdeoareca astronomia teoretica încearcă să explice rezultatele observaţionale, iar observaţiile sunt folosite pentru a confirma rezultatele teoretice.

Astronomii amatori au contribuit la multe descoperiri astronomice importante, şi astronomia este una din puţinele ştiinţe în care amatorii pot juca în continuare un rol activ, mai ales în descoperirea şi observarea fenomenelor tranzitorii.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management