Sonda Voyager 1 si 2

Sondele spaţiale gemene Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate de NASA în luni separate, în vara anului 1977 de la Cape Canaveral, Florida.  Cele doua Voyager au fost proiectate pentru realizarea unor studii aproape de Jupiter şi Saturn, inelele lui Saturn, şi sateliţii mai mari ale celor două planete.
Pentru a realiza aceasta misiune, sondele au fost construite sa tina cinci ani. Dar, pe măsură ce misiunea a continuat, cu îndeplinirea cu succes a tuturor obiectivelor sale principale , vizitarea altor două planete gigantice ultraperiferice, Uranus şi Neptun, s-a dovedit posibila şi irezistibila pentru oamenii de ştiinţă şi pentru inginerii de la misiunea Voyager de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California.

Daca misiunea Voyager s-ar fi încheiat după trecerea de Jupiter şi Saturn, tot ar fi adunat destul material să rescrie manualele de astronomie, dar pentru ca itinerariile lor s-au dublat, sondele au trimis informaţii pe Pământ de-a lungul anilor, care au revoluţionat ştiinţa astronomiei planetare, contribuind la soluţionarea problemelor cheie, în timp ce a ridicat altele noi si intrigante despre originea şi evoluţia planetelor din sistemul nostru solar.

Conceptia misiunii.

Misiunea Voyager a fost conceputa pentru a profita de un aranjament geometric rar al planetelor exterioare. Planetele Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun, au fost intr-o pozitie care are loc la fiecare 175 de ani, si care permiteau unei sonde spaţiale sa urmeze un traseu de zbor special, pentru a se "balansa" de la o planeta la alta fără a fi nevoie de sisteme de propulsie mari la bord. Apropierea de fiecare planetă curbeaza drumul  sondei şi ii creşte viteza de-ajuns pentru a ajunge la următoarea destinaţie. Folosind aceasta tehnica "gravitaţionala", a facut ca timpul de zbor ana la Neptun poate fi redusă de la 30 de ani la 12 ani.
De la NASA Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida, Voyager 2 a fost lansata prima, pe 20 august, 1977. Voyager 1 a fost lansata pe o traiectorie mai rapida, si mai scurta pe 05 septembrie 1977. Ambele sonde spatiale au fost trimise in spaţiu la bordul rachetelor Titan-Centaur.

Instrumentele sondelor.

Voyager 1 a ajuns la Jupiter în 1979 şi Saturn în 1980, în timp ce Voyager 2 a trecut de Jupiter şi Saturn în 1979 respectiv în 1981.
 Voyager 1 şi 2 sunt sonde spaţiale identice. Fiecare este echipata cu instrumente pentru a efectua 10 experimente diferite.Instrumente includ camere de televiziune, senzori cu infraroşu şi ultraviolete, magnetometre, detectoare de plasmă, şi raze cosmice şi senzori de particule. În plus, radioul sondei este utilizat pentru a efectua experimente.
Sondele Voyager sunt intr-o călătorie prea departe de soare pentru a utiliza panouri solare, în schimb, ele au fost echipate cu surse de energie numite generatoare termoelectrice de radioizotopi (RTGS). Aceste dispozitive, folosite în alte misiuni spaţiale, converteste caldura produsă din dezintegrarea radioactiva naturala de plutoniu, in energie electrica pentru a alimenta instrumentele, calculatoarele, radio şi altele.
Sondele sunt controlate şi datele lor returnate prin Deep Space Network (DSN), un sistem global de urmărire a navelor spaţiale operate de către JPL de la NASA.  Antenele DSN se află în Desertul Mojave al Californiei , lângă Madrid, Spania, şi în Tidbinbilla, lângă Canberra, Australia.

VOYAGER 1

 
    A    L   Z
1977-09-05 - Voyager 1 este lansat la bordul unei IIIE Titan / vehicul Centaur de lansare.
1977-12-10 - Intrat centura de asteroizi.
1977-12-19 - Voyager 1 depăşeste Voyager 2.
1978-09-08 - A ieşit din centura de asteroizi.
1979-01-06 - A inceput faza de observare  lui Jupiter.
1979-03-05 - Intalnirea cu sistemul Jovian:
06:54:00 - Amalthea. la 420,200 km.
12:05:26 - Cea mai aproapiata abordare cu Jupiter la 348,890 km.
15:14:00 - Io , la 20,570 km.
18:19:00 - Europa,  la 733,760 km.

1979-03-06
02:15:00 - Ganymede, la 114,710 km.
17:08:00 - Callisto, la 126,400 km.
1979-04-13 - Faza de oprire.
1980-08-22 - A inceput faza de observare a planetei Saturn :
1980-11-12 - Intalnirea cu sistemul saturnian. 05:41:21 - Titan , la 6,490 km.
22:16:32 - Tethys, la 415,670 km.
23:46:30 - Saturn cea mai apropiata abordare la 184,300 km de centrul masei.
1980-11-13
01:43:12 - Mimas, la 88,440 km.
01:51:16 - Enceladus, la 202,040 km.
06:21:53 - Rhea, la 73,980 km.
16:44:41 - Hyperion, la 880,440 km.

1980-12-14 - Faza de oprire.
1980-12-14 - Voyager a inceput  misiunea interstelara.
1990-02-14 - Imaginile finale ale Programului Voyager dobândite de Voyager 1 pentru a crea "Portretul de familie" al Sistemul Solar.
1997-09-05 - 20 de ani de funcţionare continuă.
1998-02-17 - Voyager 1 este în cel mai îndepărtat obiect de Soare facut de om, la 69.419 UA. Voyager 1 se indeparteaza de Soare peste 1 UA pe an mai repede decât Pioneer 10.
2003-05-11 - Prima sonda spaţiala ce ajunge la o distanţă de 90 UA de la Soare.
2004-12-17 - Trecut şocul de terminare şi a început explorarea interioara heliosheath.
2007-02-02 - S-a terminat operaţiunea subsistemului cu plasmă.
2007-04-11 - S-a terminat operaţiunea subsistemului de incalzire cu plasmă.
2007-09-05 - 30 de ani de zbor continuu.
2008-01-16 - S-au terminat operaţiunile de experimentare radio.
2011-09-29 - Voyager 1 la 118.328 U.A. de Soare.

Evenimente viitoare:

2015 - Încetarea operaţiunii inregistrarilor (DTR) (limitată prin capacitatea de a capta 1.4 kbit / s de date folosind o matrice 70 m/34 m antena .Aceasta este rata minimă la care poate citi DTS-out de date..)

2016- încheierea operaţiunilor giroscopice.

2025-2030 - niciun  instrument nu va mai avea energie.

Atât Voyager 1 cat şi 2, vor orbita pentru totdeauna centrul galaxiei noastre, si niciodată nu se vor mai întoarce la soarele nostru.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

Posted in: Astronomia este elementara,Stiri Misiuni spatiale