trafic.ro ranking

trafic.ro
Se afișează postările cu eticheta Planete-Jupiter. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Planete-Jupiter. Afișați toate postările

17 aprilie 2016

Video planeta Jupiter şi steaua HIP 32431 prin telescop astronomic.

Claritatea planetei Jupiter nu este prea bună în acest video în mare parte datorită calității atmosferei Pământului, de aceea, benzile planetei sunt neclare.

Ce rămâne totuși interesant, este poziționarea sateliților galileeni în jurul planetei. În ordinea lor, în partea de jos este Europa, apoi planeta Jupiter, urmând Io, Callisto şi Ganymede. Mai în dreapta există un corp cosmic în plus, care nu are legătură cu planetele din Sistemul nostru Solar. Aceea este o stea numită HIP32431 situată la 854 ani lumină de noi (în condiţiile în care Jupiter se află între 35-52 minute lumină de noi depinzând de distanţa acesteia faţă de Pământ, care nu este constantă), care "s-a amestecat" cu peisajul jupiterian datorită strălucirii acesteia, având o magnitudine de 6.50, apropiată de cea a lui Callisto, cu magnitudinea de 6.30 în acel moment.

Cea mai mare dintre toate planetele din Sistemul Solar, Jupiter străluceste puternic pe cer, în ciuda distanței sale. Venus este singura planetă în mod constant mai strălucitoare decât gigantul de gaz (deși uneori Marte poate face acest lucru în unele perioade). O parte din aceasta are de a face cu mărimea și compoziția sa, dar planeta creste şi scade în luminozitate, în funcție de distanța de Pământ.



Planeta: Jupiter
Magnitudine: -1.86
Distanța: 4,95 UA (740 509 460 km)
Iluminat: 99,1%


Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 21 Martie 2014
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România

Imagine din aceeasi noapte, procesare Registax.


15 aprilie 2016

Planeta Jupiter prin telescop astronomic 28 Ianuarie 2012.

Cea mai mare planetă ca diametru dintre absolut toate planetele pe care le ţine soarele nostru atât de generos, nu ne epuizează interesul de a o contempla prin diferite metode, cu ochiul liber, cu binoclu sau cu un telescop astronomic, fie că o privim doar, sau o filmăm/fotografiem. 

Acest video este mai vechi însă nu a fost procesat până acum. În el observăm planeta Jupiter prin telescopul meu newtonian cu câţiva sateliţi orbitând în jurul acesteia. La începutul clipului planeta este filmată în depărtare, astfel, putând fi observată poziționarea sateliților mai mari ai planetei gigant. Cei doi apropiaţi în partea de jos sunt Ganymede şi Io, iar cel de pe partea opusă este Europa. Cel mai distant de Jupiter, este Callisto, pe aceeaşi parte a planetei ca şi Europa.

Nu am apropiat zoom-ul pe planetă prea mult pentru a nu strica claritatea benzilor ce o înconjoară.




Planeta: Jupiter
Distanța: 745.340 mil. km. (4.98 U.A.)
Iluminat: 99%
Magnitudine: -2.37

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 28 Ianuarie 2012
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România




13 aprilie 2016

Planeta Jupiter prin telescop astronomic. 29 Decembrie 2013

Jupiter, este cea mai mare planeta din Sistemul Solar in care ne aflam, sistem care numara in total 8 planete. Este de 318 ori mai mare ca masa decat planeta noastra.
Jupiter, în aceste imagini este atât de frumoasă observată cu sateliții săi orbitând planeta, similari cu niste mici perle strălucitoare în jurul uneia mai mari.

In ciuda marimii sale, planeta gigant este usoara. Daca ar fi scapata intr-un ocean destul de mare, aceasta ar pluti la suprafata, ca si Saturn de altfel.

Planeta cea mai masivă în sistemul nostru solar, cu patru luni mari şi sateliţi mai mici, Jupiter formeaza un fel de miniatură a unui sistem solar, pentru ca seamana cu o stea în compoziţie.
Defapt, dacă ar fi fost de aproximativ 80 de ori mai masiva, ar fi devenit un soare mai degrabă decât o planetă. Compozitia atmosferei lui Jupiter este similară cu cea a Soarelui cea mai mare parte fiind formata de hidrogen şi heliu.



Planeta: Jupiter
Distanța: 630,701 mil km. (4.216 U.A.)
Iluminat: 100%
Magnitudine: -2.69

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 29 Decembrie 2013
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România




29 noiembrie 2015

Jupiter prin telescop astronomic. Astronomie observațională.

Observarea lui Jupiter nu necesită un telescop. Chiar şi cu un binoclu puteţi observa această planetă si sateliții ei în stânga şi in dreapta.. Pentru a observa suprafaţa lui Jupiter, vă trebuie însă cel puţin un telescop cu diametrul oglinzii de 5" (12,7 centimetri).

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar în care ne aflăm având o masă de 318 de ori mai mare decât cea a Pământului şi un diametru de 11 de ori mai mare, atât de mare cât să încapă în ea 1300 de planete ca a noastra.

Putem vedea aici atmosfera exterioară care este vizibil separată în mai multe benzi de la latitudini diferite, rezultând în turbulențe și furtuni de-a lungul granițelor lor care interactioneaza.

De ce nu se potate vedea nicio stea în jurul planetei din imagini?
 Ele sunt acolo, dar setările de expunere pe camera nu sunt ridicate suficient pentru a le arăta. Dacă aş fi setat expunerea pentru a le arăta, planeta ar fi foarte strălucitoare ca o pată mare albă.
Din aceeaşi seară vedeți:
Imagini DSLR sunt aici.Imagini video sunt aici.
Imagini Registax din video, sunt aici.



Planeta: Jupiter
Distanța: 720 967 758 km. (4,819 U.A.)
Iluminat: 99,2%
Magnitudine: -2.35

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 12 Martie 2014
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România

23 octombrie 2015

Jupiter și marea pată roșie.

Jupiter, este o planetă ce îşi schimbă înfăţişarea încontinuu arătând altfel de câte ori îţi indrepţi telescopul spre ea, de aceea ne fascinează de fiecare dată când o observăm, deoarece centurile acesteia nu au niciodată odihnă prin variațiile lor în dimensiuni.

Marea pată roşie este vizibilă discret pe suprafaţa planetei. Acestea sunt "imaginile norocoase" extrase dintr-un clip realizat cu camera video ataşată la telescop, pe care le-am ales înarmat cu mare răbdare şi atenţie. 

Cu sateliții săi, 63 la număr, Jupiter formează un fel de mini-sistem solar.

În imaginile de mai jos, trei dintre sateliții lui Jupiter sunt frumos organizaţi în dreapta jos: Callisto, Io şi Europa.


Planeta: Jupiter
Distanța: 718 679 mil. km. (4,804 U.A.)
Iluminat: 99,2%
Magnitudine: -2.35

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 11 Martie 2014
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România

04 octombrie 2015

Exoplanete vs. planeta Jupiter.

O versiune mai tânără a lui Jupiter oferă indicii cu privire la formarea planetelor.

Nu este probabil prima dată când vei auzi oameni de stiinta comparand o exoplanetă cu Jupiter. Potrivit unei echipe de astronomi, aceasta a fost numită 51 Eridani b nu este similară doar in marime. 51 Eri b, are o atmosferă bogată în metan "foarte mult ca modelele care sugerează cum a fost Jupiter la început.". A fost surprinsă cu ajutorul noului instrument Gimeni Planet Imager ce este montat pe Gemini South Telescope din Chile. Instrumentul la fel de mare ca și o masină mică, a fost făcut pentru a filtra turbulențele atmosferice și a fost optimizat pentru a găsi planete neclare lângă stele strălucitoare. Această exoplanetă, de exemplu, este de un milion de ori mai puțin luminoasă decât steaua sa gazdă, care este de numai cca 20 de milioane de ani. Soarele nostru este de 4,5 miliarde de ani.

Deci, cum seamănă 51 Eri b cu cea mai mare planetă din sistemul nostru solar? Un motiv ar fi ca este doar de două ori mărimea lui Jupiter, în timp ce cele descoperite în trecut au fost de cca cinci ori mai mari. De asemenea, oamenii de stiinta suspectează că s-a format în același mod ca giganții de gaz din sistemul nostru solar. Celelalte exoplanete ca Jupiter sunt mult prea fierbinti, dar 51 Eri b are o temperatură de 800 grade Fahrenheit și este considerată "rece" ca Jupiter, care are o temperatură medie de 234 grade.

Ar putea fi din cauza că asa ca la giganții nostri de gaze, i s-a format primul nucleu pietros într-o perioadă de câteva milioane de ani, înainte de a începe atragerea gazelor. Alte planete sunt susceptibile de caldură pentru că au tras gazele prea repede. Astronomii au speranța că această tânără exoplanetă ne poate ajuta sa întelegem mai bine modul în care giganții de gaze s-au format în jurul soarelui.

Mai jos sunt imagini luate cu camera video atașată la telescopul meu.






Planeta: Jupiter
Distanța: 745 969 326 km. (4,982 U.A.)
Iluminat: 99.0%
Magnitudine: -2.37

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-130
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 28 ianuarie 2012
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România


02 octombrie 2015

Jupiter. Cea mai mare planeta vazută prin telescop astronomic.

Jupiter, este văzut aici cu benzile lui închise la culoare însă fără marea lui pată roşie.
Patru dintre sateliții jovieni sunt observaţi aici: Ganymede, Europa, Io si Callisto. Europa este în fața planetei, iar Ganymede este cel mai departe de Jupiter cum se observă în ultimele imagini.
Aceştia sunt de asemenea sateliții Galileeni.

Jupiter a uimit prin frumuseţea lui pe mulţi astronomi încă de la invenţia telescopului. Aceştia nu au avut tehnologia noastră din prezent pentru a-l fotografia sau filma, şi de aceea majoritatea desenau ceea ce observau.

Prima persoană care a observat planeta Jupiter, a fost Galileo Galilei, pe 7 ianuarie 1610. Telescopul lui era însă prea mic pentru a putea detecta caracteristicile de pe planetă, însă a putut vedea cei patru sateliţi mai mari, în prezent numiţi sateliţi Galileeni tocmai din acest motiv. Observarea acestor sateliţi orbitând planeta Jupiter a fost cea care l-a convins pe Galilei că Pământul nu este în centrul Universului.




Planeta: Jupiter
Distanța: 593 969 758 km. (3,970 U.A.)
Iluminat: 100%
Magnitudine: -2.93

Instrument astronomic: Telescop 8 inch Celestron newtonian
Montura C5/EQ5
Camera Video: Sony CX-105
Ocular: Plossl 20mm, 2x Barlow
Filtru: nu
Data: 28 octombrie 2011
Editare: Sony Vegas 10
Locație: Baia Mare, România

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management