trafic.ro ranking

trafic.ro

joi, 22 ianuarie 2015

Stele, galaxii și constelații. Întrebări și răspunsuri.

Steaua Betelgeuse.

Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Stele, galaxii și constelații.

Întrebări despre stele, galaxii și constelații:



  • Este diferit cerul pe emisfera sudicã faţã de cea nordicã?


Aşa cum o jumătate a Pământului este în emisfera nordică iar cealaltă jumătate este în cea sudică, aşa şi jumătate din cer pe care poţi să îl vezi este în nord, şi jumătate în sud.
Oamenii din emisfera nordică, cum sunt eu în Baia Mare, România, pot vedea Carul Mare în fiecare noapte senină a anului, dar şi stele ca VegaCapella şi Arcturus pot fi observate aproape în fiecare noapte.
Cei de pe emisfera sudică totuși, nu pot vedea Carul Mare deloc, la fel nici Polaris, Cassiopeia şi alte stele ale nordului.
Mai multe aici.

  • Ce este o galaxie? 

Este un ansamblu de stele, gaz, praf şi materie neagrã, legate gravitaţional. Unele se întind pe o distanţã foarte mare în masã şi luminozitate, unele fiind de un miliard de ori mai luminoase decât cele mai mici galaxii cunoscute.
Mai multe aici.

  • Câte stele sunt în galaxia noastrã Calea Lactee?

Chiar dacã nu putem numãra fiecare stea, putem estima numãrul lor ca fiind în jur de 100 de miliarde.
Mai multe aici.

  • Câte braţe are Galaxia noastrã?

Pentru Galaxia noastrã, unii astronomi considerã cã are 4 braţe mariSãgetãtorCentaurusCygnus şi Perseus, dar şi un braţ lateral, numit braţul Orion în care ne aflãm noi.
Mai multe aici.

  • Și soarele nostru este o stea. Din ce constelaţie face parte Soarele nostru?

Soarele poate cã aparţine unei constelaţii strãine. Este posibil, pentru cã pentru alte civilizaţii extraterestre care locuiesc în alte sisteme solare îndepãrtate, Soarele ar putea fi o stea importantã dintr-o constelaţie micã sau mare de-a lor.
Mai multe aici.

  • Care este cea mai mare stea din Univers?

Cea mai masivã stea cunoscutã este acceptatã în general ca a fi steaua Pistol, care are o masã de aproximativ 100-150 ori mai mare ca a Soarelui nostru şi este de 10 milioane de ori mai strãlucitoare. Aproximativ 100 de Sori ar putea forma aceastã stea, dar ar mai trebui încã 100 valoarea volumului pentru a umple spaţiul din ea.
Mai multe aici.

  • De ce clipesc stelele?

Ce vedem noi când observãm o stea, cu ochiul liber sau un telescop, este un "spectru de difracţie", nu steaua însãşi. Chiar şi printr-un telescop vedem acest fenomen, care prin telescoape mai puternice, acest spectru devine tot mai mic.
Mai multe aici.

  • Cum se mişcã în timp stelele?

Unele stele se mişcã spre noi, şi altele se îdepãrteazã de noi. În medie, numãrul de stele nu se schimbã cu trecerea timpului.
Mai multe aici.


  • Cum se măsoară distanțele la stele?

Prima tehnică folosită este paralaxa. Acest procedeu funcţionează pentru stele aflate la cca 400 ani lumină de noi, şi se pot masura direct distanțele. Nu există încă nicio metodă directă la dispoziţia noastră pentru a măsura distanţe la stele mai îndepărtate de 400 de ani lumină, aşa încât astronomii în schimb folosesc măsurarea luminii.
Mai multe aici.

  • Ce distanță este între Vega și Pământ?

Vega este o stea relativ aproape, la numai 25 de ani-lumina de Pământ (2.3651321 × 1014 kilometri), şi, împreună cu Arcturus și Sirius, este una dintre cele mai luminoase stele din vecinătatea soarelui nostru.

  • Betelgeuse în astrologie.

Betelgeuse este una din stelele constelatiei Orion. Când unele corpuri ceresti intră în conjunctie cu aceasta stea, in astrologie inseamnă ceva. de exemplu, dacă Soarele este în conjunctie cu Betelgeuse - "apare interesul şi capacitatea pentru subiecte oculte şi mistice, apar boli acute, febra,"

  • Care este cea mai luminoasa stea de pe cer?

Cea mai luminoasă stea de pe cer este Sirius, de clasa spectrală G2 V.

  • De unde vin numele stelelor?

Multe dintre numele stelelor de pe cer provin de la nume arabe și latine. În acest articol sunt enumerate corpuri ceresti care au denumiri arabe.

  • Care este cea mai veche stea cunoscutã?

Cea mai veche stea cunoscută descoperită până acum, este SM0313 ( SMSS J031300.36-670839.3), la ~ 13,6 miliarde ani de veche, la numai 6000 de ani lumină distanță de Pământ și este în propria noastră Calea Lactee.
Mai multe aici: Cea mai veche stea cunoscută.

  • De ce are Soarele energie continuã?

Soarele are o sursã limitatã de elemente, dar va continua sã funcţioneze milioane de ani.
Mai multe aici.

  • Petele Soarelui afecteazã temperaturile Pãmântului?

Petele individuale afecteazã foarte rar temperaturile suprafeţei Pãmântului. Dar flăcările și erupțiile coronale în masã , pot crește ocazional temperaturile în straturile superioare ale atmosferei , și există efecte relativ minore " cumulative ", din cauza unui număr mare de pete ce schimbă luminozitatea Soarelui .
Mai multe aici.

  • Poate o Supernova sã distrugã o planetã?

Rãspunsul este da. Dacã existã o planetã orbitând acea stea care devine o Supernova, şi dacã este destul de aproape de ea, în cazul acesta planeta ar fi vaporizatã de radiaţiile intense ale Supernovei, iar rãmãşiţele ei ar fi spulberate în spaţiul interstelar.
Mai multe aici.

  • Poate o planeta sa orbiteze stele duble?

La aceastã întrebare se poate rãspunde şi cu da, şi cu nu. De ce? Teoretic, este posibil sã se poatã ajunge la o orbitã stabilã în formã de "8" folosind mecanica newtonianã. Parametrii trebuiesc sã fie perfecţi, şi fãrã perturbãri. Dar poate o asemenea orbitã sã existe în naturã? Rãspunsul este nu. Trebuiesc luate în considerare forțele de atracție, natura non-sferica a corpurilor şi efectele relativiste a gravitaţiei.
Mai multe aici.

  • De ce Steaua Polarã stã fixã pe cer?

 Steaua Polaris, cu toate stelele vecine ei, par a rãmâne relativ fixe datorita distanţei foarte mari pâna la ele, dar şi pentru cã cele mai multe dintre ele se învârt împreunã în Calea Lactee în aproape acelaşi plan.
Mai multe aici.

  • Unde este Steaua Polarã? Cum o pot gãsi?

Folosiți Carul Mare pentru a localiza Polaris . Cele două stele de la capătul castronului arată aproape exact spre Polaris, deci căutați "castronul" Carului Mare în est, apoi urmați mental o linie spre stânga ( nord ) până la Polaris.
Mai multe aici.

  • Ce existã în alte galaxiile îndepãrtate?

Se poate doar specula ce existã în galaxiile îndepãrtate din cauza limitaţiilor în observare. Putem totuşi aplica legile şi principiile de bazã, (cum este principiul cosmologic), care spun cã aceleaşi elemente chimice pe care le detectãm în regiunea spaţiului nostru, care include şi galaxia noastrã, sunt de asemenea şi în cele mai îndepãrtate.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din stele la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management