trafic.ro ranking

trafic.ro

27 ianuarie 2015

Sistemul Solar. Întrebări și răspunsuri.

Planeta Jupiter
Planeta Jupiter.

Încerc aici să răspund la întrebările pe care vi le puneți voi, după cuvintele cheie pe care le folosiți pe Google pentru a-mi găsi paginile blogului. Întrebările se vor înmulți pe măsură ce trece timpul.

Categorie: Sistemul Solar.

Întrebări despre Sistemul Solar.


  • Cât de mare este Sistemul Solar?
De obicei marginea este definitã a fi norul Oort, unde se aflã cometele, nor care este mult mai departe de Pluton.
Mai multe aici.


  • Cum sunt așezate planetele în sistemul nostru solar?
Cele opt planete care orbitează Soarele sunt (în ordine de la Soare): Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Un alt corp mare, este Pluton, clasificată ca fiind o planetă pitică.
Mai multe aici.


  • De ce Sistemul nostru Solar este mereu ilustrat cu planetele rotindu-se în jurul Soarelui în aproximativ acelaşi plan?
Planetele se învârt aproximativ în acelaşi plan pentru ca s-au format într-un disc care se roteşte, format din praf şi gaz şi în timp ce acestea s-au format ca planete, şi-au menţinut acelaşi fel de rotaţie ca rotaţia planului discului.
Mai multe aici.


  • Se învârte Soarele pe axa lui, sau e staţionar în mijlocul Sistemului Solar?
Soarele, o stea galbenă de vârstă mijlocie, se roteşte cu siguranță şi are o perioadă rotaţională de cca 25 de zile.
Mai multe aici.

  • Unde se gasesc cele mai impresionante varfuri din Sistemul Solar?
Luna lui UranusMiranda, care este de numai 482 de kilometri în diametru, are cel mai înalt varf numit "Rupes Verona", și este de 14,5 kilometri înăltime! Dacă va aruncati de pe acel varf, v-ar trebui 30 de minute până să loviti solul.


  • Unde este cel mai mare munte din Sistemul Solar?
Cel mai înalt munte al Pământului este Mt. Everest, la 8,85 km. Cel mai înalt munte de pe Marte este Olympus Mons, la aproape 27,3 km înaltime!


  • Unde este cel mai mare canion din Sistemul Solar?
Grand Canyon de pe Pământ, este de 1,6 kilometri adâncime402 km lungimeşi de 16 până la 24 km lăţime.
 Canionul Vallis Marineris de pe Marteeste de 8 km adâncime4828 de km lungime şi 804 km lăţime!


  • Unde sunt vulcanii cei mai mari şi mai activi în Sistemul Solar?
Luna lui Jupiter numita Io are mii de vulcanidintre care multi sunt activi.
 Cel mai mare vulcan din Sistemul Solar este pe Io, și el este numit Pele.


  • Dacã nu este aer în spaţiu, cum de este aer pe Pãmãnt?
Când s-au format planetele a fost mult gaz ce orbita Soarele, în ceea ce numim Solar Nebula. A fost probabil de sute de ori mai mult gaz decât tot gazul, rocile şi metalele din toate planetele unite. Unele dintre acele gaze au ajuns în interiorul planetelor, sau au fost atrase de ele de gravitaţia lor. De acolo vin atmosferele planetelor.
Mai multe aici.


  • De ce Pãmântul este sferic şi nu plat? 
În istoria veche s-a raportat cã dupã ce un vapor a plecat din port, a dispãrut de pe îndepãrtatul orizont de jos în sus, şi nu a fost observat mai mic, tot mai mic dar tot vizibil. Deci, vaporul a urmat curbarea planetei, nu o linie dreaptã sau un plan plat.
Mai multe aici.


  • Ce s-ar întâmpla dacã Pãmântul s-ar opri în loc?
Pãmântul se roteşte la o vitezã de 1670 km/orã. Dacã s-ar opri dintr-o datã, efectele ar fi catastrofice. Noi şi tot ce nu este adânc fixat pe planetã, am fi aruncaţi. Oceanele, în câteva clipe s-ar împrãştia pe uscat formând tzunami-uri gigantice, iar vântul neavând nimic ce sã-l împiedice ar rade Pãmântul în furtuni gigantice.
Mai multe aici.


  • Ce s-ar întâmpla dacă o planetă s-ar ciocni de Pãmânt?
S-ar ejecta cantitãţi uriaşe de rãmãşiţe ale planetelor în spaţiu, care vor continua sã pluteascã pe alte orbite, sau, vor da naştere unei noi centuri de asteroizi, sau, este posibil ca din fuziunea celor douã nuclee ale planetelor, sã se nascã o nouã planetã. Oricum sigur, bucãţile planetelor vor fi în continuare legate gravitaţional.
Mai multe aici.


  • Care planeta are atmosfera cea mai urâta?
Venus are  o presiune de 90 de ori mai mare decât presiunea aerului de pe Pământ! Stand pe suprafata lui Venus ar fi cum ai sta pe fundul oceanului. Temperatura este de 482 ° C. Norii sunt compuși din acid sulfuric, iar cerul este mereu acoperit, fara nicio zi cu soare.


Care este presiunea atmosfericã a planetelor Venus şi Marte faţã de Pãmânt?

Venus are presiunea atmosfericã de 92x mai mare ca a Pãmântului, iar a lui Marte este doar 0.007 din cea a Pãmântului.
Mai multe aici.


  • Ce culori au planetele Sistemului nostru Solar?
Mercurgri
Venus , galben
Pământalbastrumaroverde
Marte, roșu-cărămiziu
Jupiter, galbenrosumaro, alb
Saturn, galben
Uranusverde
Neptun, albastru
Mai multe aici.


  • De ce planetele aratã diferit între ele?
Cum sunt planetele depinde de temperatura în regiunea unde s-au format.Mai multe aici.


  • De ce au planetele inele în jurul lor?
Este posibil ca resturile, pe care noi le observãm acum ca fiind inele, sã fi fost cândva parte din sateliţi mai mari care s-au spart fie prin coliziune cu alte corpuri mai mici, fie prin stresul gravitaţional constant exercitat de planeta în jurul cãruia circulã.
Mai multe aici.


  • De ce se învârt planetele pe axa lor? 
Sã zicem ca avem un nor original din gaz ce se roteşte, o proto-stea, de o masã M, şi îl lãsãm sã se divizeze în corpuri cu mase m1, m2, m3 ... la distanţe diferite. Norul va pierde momentul-ul (unghiul) rotaţional original, în timp ce corpurile cu masã şi-l însuşesc.
Mai multe aici.


  • De ce au planetele vitezã perfectã?
În timp ce planetele s-au format în istoria Sistemului Solar, ele s-au condensat din materia din jurul Soarelui şi şi-au început aşezarea pe orbitã potrivitã cu velocitatea lor
Mai multe aici.


  • Ce vitezã are Pãmântul în jurul Soarelui?
Pãmântul se mişcã la aproximativ 108,000 km/ora în jurul Soarelui, vitezã care este de 1000 ori mai mare decãt viteza cu care conducem pe o autostradã.
Mi multe aici.


  • Care este viteza de rotaţie a Pãmãntului în jurul axei sale?
Ne rotim la 1,675 km/orã. Deci în fiecare secundã, te mişti aproape jumate de km, adica 465 metri/secundã, şi tu nici nu simţi asta.
Mai multe aici.


  • Care e distanţa maximã/minimã Pãmânt-Soare?
Orbita Pãmântului nu e de fapt perfect circularã, aşa cã distanţa dintre Pãmânt şi Soare variazã puţin pe parcursul unui an, de la un minimum de 147.1 milioane km, la un maximum de 152.1 milioane km.
Mai multe aici.


  • De ce Venus şi Mercur nu au sateliţi naturali?
Deoarece Mercur, Venus şi Pãmânt sunt prea departe de centura de asteroizi, ele nu au reuşit sã prindã cãţiva în timpul formãrii Sistemului Solar.
Mai multe aici.


  • Sã presupunem cã trãieşti pe Lunã. În timpul fazei de Lunã plinã, la ce fazã ai vedea Pãmântul?
Dacã ai fi în acea locaţie, Pãmântul ar rãmâne staţionar, sus deasupra capului, trcând prin faze exact opuse cu observarea Lunii de pe Pãmânt.

Mai multe aici.


  • Se poate ateriza pe Soare?
Este imposibil ca orice aparat sã aterizeze pe Soare din câteva motive.
Mai multe aici.



  • De unde are Soarele oxigen pentru întreținerea arderii?

Soarele are o altfel de ardere. Aceasta este numită fuziune nucleară, care este un proces foarte diferit faţă de combustie. Se pare că Soarele transformă hidrogenul în heliu, şi aşa se produce o energie numită raze gama, care nu au nevoie de oxigen, dar au nevoie de temperaturi extrem de mari şi presiuni.
Mai multe aici.


  • Distanţa Pãmânt-Soare afecteazã temperaturile de pe Pãmânt?
Schimbarea în distanţã a Pãmântului faţã de Soare, contribuie şi ea la orice schimbare de sezon cu siguranţã. Dar în principal, sezoanele se schimbã datoritã înclinãrii axei Pãmântului 23.5 grade în timp ce se mişcã în jurul Soarelui.
Mai multe aici.

  • În cât timp ajunge lumina Soarelui la noi?
Luminii Soarelui îi trebuiesc aproximativ 8 minute pentru a fi detectatã de noi, dupa ce a fost emisã de pe suprafaţa sa.
Mai multe aici.

  • Cine a numit planetele şi celelalte corpuri cereşti?
Din 1919, Uniunea Astronomicã Internaţionalã (UAI), a numit toate obiectele celeste.
Mai multe aici.


  • Ne va lovi asteroidul Apophis în 2036?
Existã posibilitatea 1 din 100 ca Apophis sã impacteze Pãmântul eventual. Acesta are aproximativ 305 m. în diametru, mult mai mic pentru a fi asemãnat cu cel de cca. 10 km de acum 65 milioane de ani care a dus la extinctia dinozaurilor.
Mai multe aici.


  • Acum, cãnd am descoperit deja planete în alte sisteme solare, numite exo-planete, acestea se "rotesc" în acelaşi sens ca şi ale noastre?
Stelele apropiate de Soarele nostru, par sã se roteascã în aceeaşi direcţie. În timp ce galaxia noastrã se roteşte, este o diferenţã de velocitate a materiei cu cât aceasta orbiteazã mai aproape de centrul Galaxiei.
Mai multe aici.


Aveți întrebari din Sistemul Solar la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie. sau la acest articol.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management